Lacuri de alunecare în Munții Trotușului

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

În contextul unei abordări exclusiv informativ-turistice, vom da sintagmei ”Munţii Trotuşului” conotaţii mai ample, incluzând, pe lângă munţi, dealurile subcarpatice adiacente ce bordează Valea Trotuşului şi din care acesta îşi culege apele, precum şi unităţile muntoase sau deluroase imediat de dincolo de cumpenele de ape ale Trotuşului.

Prolegomene: alunecările de teren

Pe scurt, alunecările de teren  sunt deplasări gravitaţionale ale unei mase de rocă compactă, material detritic, pământ de-a lungul unei pante.
Alunecările sunt clasificate pe baza materialului implicat (strate de rocă, detritus, pământ, noroi) şi după tipul de deplasare: căderi, rostogoliri de blocuri sau de fragmente mici de piatră detaşate de pe faţa stâncilor, alunecări, curgeri şi dispersări. Alunecările de suprafaţă  implică doar stratul de pământ superficial şi cuvertura de sol, în timp ce  alunecările localizate la adâncime antrenează şi mase de rocă din profunzime. Volumul alunecării poate varia de la câteva zeci de metri cubi până la câţiva kilometri cubi de materie, în cazul alunecărilor gigantice. Viteza de alunecare se înscrie între limite de la câţiva centimetri pe an, pentru alunecările de pământ lente, pâna la zece km pe oră, pentru cele rapide care sunt şi cele mai distrugătoare. În ce priveşte starea de  activitate sau de deplasare curentă, alunecările de pământ se clasifică în: active, latente (potenţial reactivate), inactive (adesea relicte sau fosile).

Cauzele alunecărilor de teren pot fi mai multe, fiind corelate cu instabilitatea din interiorul pantelor, în timp ce factorul declanşator este evenimentul singular care, în final, iniţiază alunecarea şi care poate fi determinat abia după ce aceasta s-a petrecut. Cauzele alunecărilor pot fi legate de proprietăţile terenului, ale patului de rocă şi ale solului, dar şi de condiţii de mediu, care pot fi, după natura lor:

– geologice, reprezentând: materii dezagregate sau forfecate, materii articulate sau  fisurate, discontinuităţi orientate advers, contraste de permeabilitate, materii contrastante;
– morfologice, precum: unghiul pantei, gradul de încărcare a pantei;
– fizice: activitatea seismică, erupţiile vulcanice, precipitaţiile prelungite, ploile intense, topirile rapide ale zăpezii, scăderea rapidă a nivelului apei, schimbări de nivel al pânzei freatice, presiunea apei în porii solului, infiltrările/scurgerile de suprafaţă, alternanţa dezgheţ-îngheţ, eroziunea: fluvială, a valurilor, a marginilor laterale, a solului;
– antropice: escavările, forările, schimbarea modului de utilizare a terenurilor, mineritul, exploatarea prin cariere, vibraţiile produse de explozii, aducţiunile de apă, funcţionarea instalaţiilor de teren, despăduririle, modificarea vegetaţiei, utilizarea structurii solului, poluarea.

În majoritatea cazurilor, principalul factor declaşantor al alunecărilor de teren îl constituie ploile puternice, scurte, dar şi cele uşoare şi prelungite. Ploile contribuie la creşterea presiunii  apei în porii din sol; iar când panta se îmbibă cu apă, presiunea lichidului conduce la flotabilitatea maselor, reducându-le  rezistenţa la deplasare.

Alunecările sunt hazarde majore ce se produc, cel mai adesea, în regiunile  montane şi de deal, precum şi în zonele râurilor cu maluri abrupte şi litorale.

De multe ori, în urma alunecărilor  pot rezulta baraje naturale care blochează cursul râurilor, în spatele acestora formându-se lacuri. Aceste baraje naturale cauzează astfel producerea inundaţiilor în amonte şi, subsecvent, prin apariţia unor breşe în baraj produse de presiunea apei din lac, generează inundaţii fulgerătoare sau curgeri de material detritic în aval.
Pe lângă distrugerile provocate amenajărilor antropice, alunecările pot infesta şi solul cu diferite substanţe provenite din afectarea minelor sau a câmpurilor de petrol.

În Munţii Trotuşului au apărut, de-a lungul timpului, numeroase lacuri, mai mari sau mai mici, în urma unor alunecări de teren ai căror factori declaşantori au fost fie ploile abundente, fie cutremurele. Cauzele sunt atât de natură geologică şi fizică, cât şi de natură umană, precum defrişările, folosirea inadecvată a solului, foraje la mare adâncime etc.

Lacurile de alunecare

În categoria <lacuri de alunecare> le includem pe cele a căror cauză principală de formare o reprezintă alunecările de teren; acestea le pot provoca apariţia prin două modalităţi generice:
– valul de alunecare glisat în albia unui râu creează un baraj care îi blochează cursul, dând naştere unui lac de baraj natural;
– apele provenite de la de la izvoare, pâraie (preexistente sau eliberate în urma ruperii pânzei freatice) ori precipitaţii se acumulează în cuvete sau alveole  de pe trepte relativ orizontale ale solului, rezultate în urma alunecării, apărând  astfel aşa-numitele lacuri pe trepte de alunecare.
Acestea din urmă sunt mult mai numeroase, dacă includem printre ele multele lăculeţe/bălţi mai mult sau mai puţin temporare, formate adesea pe trepte de alunecare succesive sau în mici cuvete prinse între valuri minore de alunecare şi a căror existenţă e legată direct de regimul pluviometric. Însă lacurile alimentate substanţial din izvoare permanente şi care au emisari cu debite comparabile cu cele ale alimentării pot dăinui mult timp, dacă alunecările cauzatoare s-au stabilizat şi dacă procesele de colmatare, din diverse motive, sunt lente.

Structura şi morfologia reliefului sunt particularităţi care, în general, conduc la o oarecare diversitate a acestor tipuri de lacuri, din punctul de vedere al caracteristicilor morfometrice, al duratei de viaţă, al aspectelor de ordin biologic etc. Aceste specificităţi vor reieşi, sperăm, într-o măsură corespunzătoare aşteptărilor, şi din descrierile sumare ale lacurior de alunecare din munţii Trotuşului vizitate de noi.

I. Lacuri de baraj natural

Documentându-ne asupra subiectului în cauză, am constat că majoritatea articolelor/lucrărilor se referă la doar două exemple devenite clasice: Lacul Roşu – pe merit, şi Lacul Bolătău care însă, din cauza colmatării, s-a tot micşorat, ajungând la dimensiunile unei bălţi de câţiva metri pătraţi, remanentă doar în anii mai puţin secetoşi.
Deşi, deja de o vreme, este deţinătorul recordului naţional în ce priveşte suprafaţa ocupată, Lacul Cuejdel este amintit, pe ici-colo, doar ca atracţie turistică, fiind cunoscut mai ales de cei din zonă. Lacul fără Nume şi Lacul Verde de pe pârâul Lepşa, dispărut între timp, sunt consemnate totuşi în câteva lucrări turistice cu tiraj de masă, dar editate cu ani buni în urmă. În fine, în două-trei articole sau doar notiţe, publicate pe Internet relativ recent, se vorbeşte despre lacurile Agăş, Palcău şi Condratu. Celelate lacuri pe care le descriem sunt cunoscute doar de către localnici, iar noi ne-am făcut o datorie de onoare să le scoatem la lumină din ascunzişurile lor, unele din chiar … inima pădurii, şi să le prezentăm în premieră, în speranţa că se vor găsi destui curioşi, interesaţi să le cunoască şi, eventual, să aprofundeze subiectul şi dintr-un punct de vedere ceva mai ştiinţific.

Deşi ne-am concentrat căutările asupra zonei noastre de interes, Munţii Trotuşului, suntem convinşi că nu doar aici sau numai în Carpaţii Orientali se pot naşte asemenea lacuri.
Acest articol ar putea să fie privit, şi din acest motiv, ca un imbold, pentru deţinătorii de informaţii privitoare la existenţa altor lacuri de baraj natural, să le facă publice!

Lacuri de baraj natural din Munții Trotușului (și vecinii) – opis
[Executând click aici, accesați un articol cu descrierea lacurilor de baraj natural din cuprinsul opisului !]

Nr. Lacul Subunitatea montană Bazinul hidrografic Localitatea de acces
Munții Berzunți și munceii lor subcarpatici
1. Lacul cu Boglari Subcarpații Tazlăului Strâmba>Tazlău>Trotuș Berești-Tazlău/BC

 

Munții Hășmaș
1. Lacul Roșu Suhard Bicaz>Bistrița Lacul Roșu

 

Munții Nemira
1. Fostul Lac Bălătău (Bolătău)
Plaiul Ruget-Dl. Mare Pârâul Negru>Uz>Trotuș Sălătruc/Dărmănești/BC
2. Lacul temporar de la Dofteana Plaiul Ciunget-Steja Dofteana>Trotuș Dofteana/BC

 

Munții Tarcăului
1. Lacul Agăș Preluca Tâlharului Agăș>Trotuș Agăș/BC
2. Lacul Toplița Runcu Stânelor Toălița>Tazlăul Sărat>Tazlău Zemeș/BC
3. Lacul Iapa Goșmanu Iapa>Bistrița Negulești/Piatra Șoimului/NT

 

Munții și Subcarpații Vrancei
1. Lacul Condratu Condratu Tișița Mică>Putna>Siret Greșu/Tulnici/VN
2. Lacul Fără Nume (Negru) Pietrele Albe-Frumoasele Zăbala>Putna Brădăcești/Nereju/VN
3. Lacul de pe Palcău Zboina Frumoasă Palcău>Zăbala Brădăcești
4. Lacul Slănic Furu Slănic>Buzău Terca/Lopătari/BZ
5. Fostul Lac Verde Macradeu Lepșa>Putna Lepșa/Tulnici/VN

 

Culmea Pietricica și ceilalți subcarpați ai Moldovei
1. Lacul Mirăuții Culmea Pietricica Trotuș Slobozia/Onești/BC
2. Balta Călugărei Culmea Pietricica Tazlău Gura Văii/BC

 

Munții Stânișoara
1. Lacul Cuejdel (Crucii) CulmeaTarnițele Cuejdel>Cuejdiu>Bistrița Cuejdiu/Gârcina/NT

 

II. Lacuri pe trepte de alunecare din Munții Trotușului (și vecinii) – opis
[Executând click pe numerele dintre paranteze, accesați articole cu informații despre lacul respectiv !]

Nr. Lacul Subunitatea montană Bazinul hidrografic Localitatea de acces
Munții Berzunți și munceii lor subcarpatici
1. Lacul Tarnița (1)
Vf. Tarnița Trotuș Vermești/Comănești/BC
2, 3. Lacurile de pe Muchia Poiana Stânii (1), (2)
Muchia Poiana Stânii Trotuș Plopu/Dărmănești
– Pufu  
– Balta Seacă  
4-6. Lacurile de pe Fețele Târgului Dl. Fețele Târgului Vâlcele>Trotuș Vâlcele/Târgu Ocna/BC
– de la Baraj  
– de la Stupină  
– Mare  
7. Balta Harapului Dl. Muncel Vâlcele Vâlcele
8. Balta de la Sondă Valea Vâlcele Vâlcele Vâlcele
9. Lacul de la Brătești Dl. Pravilei Caraclău>Trotuș Brătești/Bârsănești/BC
10. Lacul de la Verșești Dl. Stejarii Mândrii Verșești>Tazlău Verșești/Sănduleni/BC
11. Balta Verde Strâmba>Tazlău Berești-Tazlău/BC
12,13. Lacurile Turluianului Strâmba Berești-Tazlău
– Balta Turluianu  
– Balta de la Lacul cu Boglari  

 

Munții Ciucului
1. Lacul Șolintaru (1), (2)
Mt. Șolintaru Ciobănuș/Trotuș Caralița/Ciobănuș/Asău/BC

 

Munții Nemira
1, 2. Bălțile Nemirei (1), (2), (3)
Nemira Mare Pârâul Negru Sălătruc
-Mică  
-Mare  
3. Lacul de la Ariniș (1)
Plaiul Ciunget-Steja Strigoaia (Caprelor)>Dofteana Ștefan-Vodă/Dofteana
4. Lacul din Poiana Ciungii Tulei Dl. Ciungii Tulei Dofteana Bogata/Dofteana
5. Lacul Păcuriței Dl. Mare Dofteana Dofteana

 

Munții Tarcăului
1. Lacul Foroja (1)
Preluca Tâlharului Agăș>Trotuș Agăș
2. Lacul Asău (1), (2)
Preluca Tâlharului Asău>Trotuș Asău/BC
3-5. Lacurile Stirigoiului (1)
Runcu Stânelor Asău Păltiniș/Asău
– Stirigoiul Mic  
– Stirigoiul Roșu  
– Stirigoiul din Drum  
6-9. Lacurile Șantei (1), (2)
Runcu Stânelor Șanta>Asău Apa Asău/Asău
– cu Rugină  
– Nou  
– Șanta  
– Șanta Mare  
10. Lacul Veselaru (1), (2), (3)
Intrefluviul Nechit-Iapa Iapa Luminiș/Piatra Șoimului
11. Lacul de la Petricheni (1)
Locul lui Stan Bolovăniș>Trotuș Bolovăniș/Ghimeș-Făget/BC
12, 13. Bălțile Uturei (1)
Utura Mare Pustiul>Solonț>Tazlăul Sărat>Tazlău Solonț/BC
– Pustia Mică  
– Pustia Mare  
14. Balta cu Chioșc Tașbuga Ormeniș>Trotuș Văsiești/Moinești/BC
15. Lacul Modârzău (Runcu, Boiereasca ?) (1)
Munceii Uture Tazlăul Sărat Zemeș/BC
16. Balta Piatra Crăpată (1)
Munceii Uture Tazlăul Sărat Zemeș

 

Munții și Subcarpații Vrancei
1-6. Lacurile Stânișoarei (1), (2)
Stânișoara   Oituz/Brețcu/CV
– de la Păstrăvărie Oituz>Trotuș
– de pe Drumul Lateral Oituz
– Porcilor Oituz
– de pe Culme Lepșa
– din Groapă Cașin>Trotuș
– Secului Oituz
7-10. Lacurile de la Varnița (1)
Dl. Momâia   Varnița/Străoane/VN
– Tutovanului (Moțoc) Șușița>Siret
– de Sus Șușița
– Balta Puturoasă Șușița
– de sub Rupturi Vizantea>Siret
11-13. Lacurile de la Buciumi Dl. Buciumi/Dealurile Oușorului Buciumi>Cașin Buciumi/BC
– Balta Buciumi  
– Balta de la Stadion  
– Iazul din Livadă  
14, 15. Lacurile de la Bogdana (1)
Dealurile Oușorului Bogdana Bogdana/Ștefan cel Mare
– Balta cu Bizami (de la Cișmele ?)  
– Lacul Codrilor  
16. Iazul Negoiești Valea Trotușului Trotuș Negoiești/Ștefan cel Mare
17, 18. Lacurile de la Bâlca Dealurile Oușorului Bâlca>Trotuș Bâlca/Coțofănești/BC
– cu Lozii  
– de sub Înaltă  
19, 20. Lacurile Gârbovanei Dealurile Oușorului Gârbovana/Ștefan cel Mare
– de la Poiana lui Dumnezeu Podul>Trotuș
– Verde Gârbovana>Trotuș
21, 22. Lacurile de la Căiuți (1)
Trotuș Căiuți
– Balta de la Căiuți (Cocoare ?) (2)
Dealurile Oușorului  
– Balta Râioasa Valea Trotușului  
23-25. Lacurile Beleleu (1)
Platforma Zăbrăuți   Trotușanu/Movilița/VN
– Beleleu Caregna>Trotuș
– cu Șovar  
– Bătrân Zăbrăuți>Siret
26. Lacul de sub Clăbuc Culmea Clăbuc-Zboina Neagră Lepșa Scutaru/Mânăstirea Cașin/BC
27. Lacul cu Pești (1)
Dealurile Oușorului Mohara>Popeni>Trotuș Blidari/Căiuți/BC
28. Lacul Cârja (1)
Dl. Cârja/Dealurile Oușorului Valea Rea>Cașin Cașin
29. Lacul Palcăul de Sus Zboina Frumoasă Palcău Brădăcești
30. Lacul Verde Zboina Neagră Chiua Mică Soveja/VN
31. Lacul de la Focul Viu   Andreiașu de Sus/VN
32-36. Lacurile de la Vintileasca Muntioru Râmnic Cerbu/Jitia/VN
– Fără Fund (Mare, de pe Plai, Vintileasca)  
– lui Giurgiu (Cerbu)  
– La Cruce  
– de la Buduroi  
– Mirică  
37. Lacul Purcelu Furu Râmnic Vintileasca/VN
38. Lacul din Poiana Mașinii Furu Râmnic Vintileasca
39. Lacul Negru Dl. Negru-Tichertu Năruja Brădetu/Nistorești/VN

 

Culmea Pietricica și ceilalți subcarpați ai Moldovei
1,2. Lacurile de la Slobozia (1)
Culmea Pietricica   Slobozia/Onești/BC
– Slobozia Tazlău
– Balta Slobozia Trotuș
3-8. Lacurile de la Gura Văii (1), (2)
Culmea Pietricica Trotuș Gura Văii
– fără Fund  
– Lung  
– de la Stâna Pătrășcani  
– de la Ungurașu  
– de la Stâna Păltinata  
– Balta fară Fund  
9, 10. Lacurile de la Viișoara (1)
Culmea Pietricica Trotuș Viișoara/Ștefan cel Mare/BC
– Durnoi  
– Balta de la Lacuri  
11-15. Lacurile de la Heltiu (1)
Trotuș
– Balta din Drum de la Heltiu Valea Trotușului   Heltiu/Căiuți/BC
– Fostul Lac cu Lozii Culmea Pietricica   Heltiu
– Fostul Lac cu Mesteceni ? Culmea Pietricica   Heltiu
– Lacul Andreoaiei Culmea Pietricica   Heltiu
– Balta de la Boiștea Culmea Pietricica   Boiștea de Sus/Heltiu

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Munte si flori
© Copyright 2011
Website Apps