Cicade

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Un joc din copilăria noastră cerea să asociezi numelui unui scriitor, orice cuvânt legat de biografia acestuia sau de opera sa. De pildă, numele “La Fontaine” se poate lega de “greier”. De fapt, aici doream să ajungem și să marcăm faptul că acest binom era, la vremea aceea, un automatism; pentru că, cine nu știa, pe atunci, celebra fabulă a scriitorului francez, dar al cărui titlu original aveam să-l aflăm mai târziu: “La Cigale et la Fourmi”. Traducerea titlului, … mot à mot, a fost o surpriză când am aflat-o, mult mai târziu: “Cicada și furnica”. Apropo, puneți Google Translate să vă traducă “greier” în franceză și vă va oferi doar varianta “cigale”; invers, oferta este mai … bogată, adăugând “greierelui” și “cicada” (încă un apropo, de exemplu, un Euro-dicționar francez-român cu oarecari pretenții (85.000 de cuvinte) nu returnează decât “greier”, atât de bine este impregnată în limba română traducerea … poetică a numelui celebrului personaj fontainian; deși, același dicționar, conține și cuvântul francez care înseamnă, cu adevărat, “greier”: “grillon”) ! Etimologic, numele științific al cicadei, “Cicada“, dat de Linné, provine din latină, însemnând “greier de copaci” !
Întâi și întâi, cei doi … gândaci (mai … biologic, numiți insecte), greierele și cicada, fac parte din familii diferite (Gryllidae, respectiv, Cicadidae), doar ordinul (Orthoptera) le e comun (principalele caracteristici ce-i înglobează aici fiind forma dreaptă a aripilor – de unde și numele ordinuluui – și prezența unor organe stridulante: “viorile” cu care … cântă).
Cicade sunt reprezentate prin 1300- 1500 de specii (nu toate încă descrise), răspândite prin toată lumea, cele mai multe prezente în regiunile calde ale globului. La noi se întâlnesc vreo trei specii: Cicada orni, Tibicina hematodes și Lyristes plebejus. Șansa de a le vedea, mai bine spus, de a le auzi, pare a fi mai mare, în regiunile sudice ale țării. Cel puțin, până acum, noi nu le-am văzut și auzit decât în pădurea de la Sinești (Ialomița) și în Dobrogea (pe dealurile Babadagului – Cârjelari – și ale Niculițelului: Teke).

Pădurea Sinești foto: Marelena Pușcarciuc

Pădurea Sinești
foto: Marelena Pușcarciuc

Cînd le-am auzit prima oară traversam pădurea din preajma satului Sinești. E acolo o zonă cu spații largi de parcare, de o parte și de alta a DN 2 – București-Siret -, de care au profitat și numeroși comercianți ambulanți care și-au instalat acolo tarabele, ceea ce te obligă să circuli cu viteză ceva mai redusă (deși nu există nicio interdicție). De aceea am putut surprinde în acea zi de iunie, și nu doar noi, un zgomot strident și continuu, ce părea că vine de peste tot, obligându-ne, din curiozitate, să oprim mașina; și nu doar pe noi ! Am plecat însă, mai departe, pe moment, nedumeriți ! Dar, ne-am adus aminte, că văzuserăm cu puțin timp înainte, un documentar al BBC-ului, comentat de David Attenborough, despre cicade; acolo am auzit și … corul lor: același … sound cu cel ce ne-a surprins la Sinești !
[Executați click aici pentru a accesa un filmuleț, și veți putea auzi “corul” cicadelor din Pădurea Sinești (18 iunie 2015) !]
Pasul următor, a fost documentarea. Tot din întâmplare, aveam în bibliotecă o … vechitură, Obiceiurile insectelor de J. H. Fabre. Așa am aflat că cicadele descrise aici de celebrul entomolog autodidact, își depun ouăle pe crengile arborilor, unde acestea eclozează, iar larvele, în prima lor fază nu mai mari ca niște purici, cad pe sol, în care pătrund până la adâncimi considerabile (jumătate de metru). Rămân sub pământ câțiva ani – un număr exact, ce depinde de specie -, timp în care trec prin mai multe cicluri de creștere, hrănindu-se cu seva plantelor (de regulă, arbori) pe care o extrag din rădăcinile acestora. Uimitor este că sunt specii care au nevoie chiar și de 17 ani pentru a se maturiza (este vorba despre specia nord-americană Magicicada septendecim).

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Există o singură zi în an când toate larvele ies de sub pământ, agățându-se imediat de ramurile sau tulpinile arborilor care le-au hrănit (… ani la rând: 2 … 4 … 13 … 17 !).
[De remarcat picioarele din față, ce arată ca niște lopeți, acesta fiindu-le și rolul !]

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

După cîteva ore se petrece faza finală, cea mai uimitoare, a procesului de metamorfoză: spatele învelișului nimfal – care arată asemenea unui cărăbuș, dar fără aripi – se despică longitudinal, iar din interior iese cicada-adult.

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Nu zăbovește decât să-și dezmorțească aripile ca apoi să-și ia zborul – care este, mai degrabă, un salt -, pe o distanță nu prea mare.

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

În urmă, rămân carcasele goale pe care, cine nu le cunoaște proveniența, le crede insecte vii, ce par să aștepte …ceva, atât de firesc și, în același timp, de bine sunt ancorate pe copaci.

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Timp de mai bine de o lună toți masculii zumzăie, folosindu-și instrumentele … muzicale din dotare (două membrane rigide ce obturează în cavitatea toracică niște spații umplute cu aer, folosite drept camere de rezonanță), pentru a ademeni femelele; nici acestea nu … tac, producând, cu ajutorul aripilor, un sunet sec, nu foarte sonor, asemenea unui scrâșnet de dinți; înseamnă acceptul dat unui mascul pentru împerechere. Sunetul emanat de corul masculilor depășește … norma europeană de 8o dB – acceptată ca prag al suportabilității umane -, ajungînd la unele specii la valoarea de 120 dB; dincolo de 130 db se ajunge la surzenie !
[Cu un click aici, accesați un filmuleț ce redă chemarea masculului de Cicada orni din imagine !]

În fine, e necesar să precizăm că în România mai există (cel puțin) doi gândaci numiți, … eliptic, deci impropriu, cicade: cicada-gheboasă (Ceresa bubalus – fam. Membracidae) și cicada-meliferă (Metcalfa pruinosa – fam. Flatidae). Culmea este că cele mai multe dintre dicționarele noastre explicative descriu cicada-gheboasă atunci când explică termenul “cicadă”; măcar Noul dicționar explicativ al limbii române (2002) repune cicada în drepturile sale !

Bibliografie:
1. J. H. FabreObiceiurile insectelor, Editura Științifică, București, 1960
2. *** – Noul dicționar explicativ al limbii române, Editura Litera Internațional, București, 2002
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Cicada
4. https://ecomuntiimacinului.wordpress.com/fauna/insecta/homoptera

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

2 Comments

  1. vara sunt ceva comun in paduricile (silvostepe) din mtii.Dobrogei,
    “parea ca toate insectele din lume s-au adunat in acea poiana”
    larma serioasa, coruri reunite de sute-mii de …”mitraliere”

    • De fapt, ne-am întâlnit cu cicadele … dobrogene datorita ție, de aceea, e firesc sa-ți mulțumim !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Munte si flori
© Copyright 2011
Website Apps