Pe culmea morfologică a Munților Vrancei, din Poiana Butuci peste Zârna !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Fotodescrierea traseului corespunzător:
primilor doi pași, pe culmea morfologică a Munților Vrancei, din pasul Oituz până în Pasul Ojdula, poate fi accesată de aici;
al pasului 3, din Pasul Ojdula până în Poiana Mușat, aici, iar al pasului 4, din Poiana Mușat până în Poiana Butuci, de aici !

Pasul 5: Din Poiana Butuci până în Poiana Chitera
– descrierea se bazează, în principal, pe o drumeție efectuată de noi în 29 august 2020 (a se vedea aici traseul ei), dar și pe altele; fotografiile din acestea din urmă vor fi datate corespunzător.

foto: Google Earth Pro

Date tehnice:
– punct de plecare: 45.860679N, 26.374946E, 1.508 m alt.
– punct de sosire: 45.812257N, 26.242532E, 1.076 m alt.
– lungime traseu: cca 18 km
– denivelare pozitivă cumulată: cca 450 m
– durată (cu popasuri): 9 h
– dificultate (inclusiv orientarea): medie

 

 

În Poiana Butuci părăsim marcajul bandă roșie – ce continuă spre Vârful Lăcăuți – și schimbăm direcția N-S, de până aici, cu E-V, traversând, pe toată lungimea ei, poiana !

 

Primul obiectiv major ne și apare în zare: Vârful Zârna !

 

Drumul – pastoralo-forestier – intră în pădure, ocolind dinspre stânga vârful împădurit din capătul poienii.

 

De cum intrăm în pădure, întâlnim semnele marcajului turistic pe care îl vom urma, cel menționat pe tabla indicatoare de la intrarea estică în Poiana Butuci.

 

Drumul marcat încinge, coborând ușor, spre nord, coastele estice ale vârfului pomenit, …

 

… pentru a ieși, într-o poiană – cumpăna de ape între văile Ghelinței și Bâscei Mari – prin care coborâm spre vest.

 

În marginea ei de jos ne așteaptă un drum forestier ce ne duce spre sud, …

 

… cât să traversăm unul dintre izvoarele Bâscei Mari (foto – 10 aprilie 2016 – cu traversarea în sens invers) !

 

Imediat apoi începem să urcăm – spre vest – către vârful Zârna …

 

… !

 

Poteca pastorală pe care suim trece pe lângă o … stână ! Spre est, orizontul se deschide, evidențiind mare parte din culmea principală a Munților Vrancei !

 

De mai sus vedem mai mult, inclusiv următorul obiectiv important al traseului: Pilișul Covasnei !

 

[Zoom …

 

…]

 

Pe Vârful Zârna, după 2 h și 15 min din Poiana Butuci  !

 

Am urcat de la izvoarele Bâscei Mari până pe vârful Zârnei cca 175 m diferență de nivel; vom coborî 200 m !

 

[Un molid fasciat
– despre fasciere, citiți aici !]

 

Văzut și făcut !

 

Din șaua ăn care ajungem vom folosi drumul ce evită suișul pe vârful legat de Zârna, morfologic vorbind, pe cumpăna de ape dintre văile Ghelinței și Bîscei Mari, …

 

… tăind, pe o aceeași curbă de nivel, coastele vestice ale vârfului respectiv.

 

Din șaua de dincolo de vârf, după un scurt parcurs orizontal, ajungem la o intersecție unde alegem ramura stângă a drumului, …

 

… cea urcătoare !

 

De sus, de pe … plai, ne îndreptăm spre vest, …

 

… trecem pe lângă o stână …

 

… dincolo de care, o intersecție de drumuri marchează o nouă schimbare tranșantă de direcție, cu 90 de grade spre stânga și despărțirea de marcajul punct albastru; dar silueta cabanei (de vânătoare) ce ne apare în față, …

 

… un excelent loc de popas, ne va face să amânăm schimbarea de … macaz descrisă ! Suntem în Poiana lui Iacob, după 1,5 h de la plecarea de pe Vârful Zârna !
Atenție: stâna își poate modifica poziția față de intersecție, aceasta, însă rămâne … locului !

 

Ne instalăm pe drumul forestier ce duce spre sud; traversăm, inițial, o plantație, depășim apoi o intersecție unde ignorăm brațul ce pleacă spre stânga, …

 

… urmând o largă șa poienită ce precedă suișul scurt pe Muntele Poianca, …

 

… dincolo de care ieșim într-o mare poiană: Oliveș !

 

Chiar din buza ei, dacă zările sunt suficient de clare, vom descoperi …

 

… un orizont înțesat de munți …

 

… !

 

Vom străbate, de la un capăt la celălalt, întreaga poiană a Oliveșului, …

 

… cu … silueta … lătăreață a Lăcăuțiului, constant, în dreapta !

 

Puâin înainte de capătul poienii, semnalată de o cruce sui-gneris, o intersecție de oferă două variante de a continua traseul: în stânga, …

 

… drumul desparte două plantații de molid de vârste diferite, iar după ce cotește drastic spre dreapta …

 

… intră în pădure întâlnind celălalt braț al intersecției, care face același lucru, dar de la început.

 

În câteva minute ajungem la o altă intersecție unde nu avem de ales decât să mergem spre stânga (în dreapta se coboară în valea Chetagului, spre Covasna) …

 

… !

 

Rămânem astfel pe “culmea morfologică” a Munților Vrancei (marcată, pe aici, prin pădure, cu “H”-uri roșii, silvice).

 

După nici 10 minute de la intersecție ajungem într-o poieniță unde drumul se trifurcă: întâi, un braț se desprinde spre stânga, coborând spre Bâsca Mare, apoi urmează o bifurcare a celuilalt braț, înainte, marcată de un “H” roșu, e direcția strictă a “culmii morfologice”, drumul care deviază în stânga ei fiind însă cel pe care îl vom urma.

 

O veche potecă pastorală peste care s-a suprapus un drum forestier ne suie pieziș prin pădure, cam un sfert de oră, …

 

… până pe o culme secundară a Pilișului Covasnei, acoperită de pășune. Remarcăm imediat punctul albastru ce marchează un traseu turistic ce leagă orașul Covasna de Vârful Lăcăuți; îl vom urma spre dreapta, …

 

… !

 

Sinteză !

 

Marcajul ne conduce pe un drum bine evidențiat , pe sub vârful Pilișul Covasnei și apoi prin stânga lui, din nou, pe “culmea morfologică” a Munților Vrancei !

 

Drumul este ușor de urmărit fiind și bine marcat !

 

Astfel că, în 10-15 minute, ajungemm fără greș într-o poiană lungă, din capătul căreia vom coti spre stânga așa cum ne indică și marcajul turistic (spre dreapta un braț al drumului se înscrie pe o culme secundară) !

 

După încă vreo 15 minute, timp în care avem parte de puțină pădure, …

 

… de o poiană “artificială” – urmare a unei defrișări -, …

 

… ajungem în punctul în care ne vom despărți de punctul albastru; acesta cotește brusc spre dreapta pentru a trece pe un picior al culmii de pe care va coborî apoi spre Covasna !

 

Noi mergem înainte traversând o poiană îngustă și lungă !

 

De cum intrăm în pădure urmăm drumul ce însoțește marcajul silvic cu “H”-uri roșii.

 

Densitatea “H”-urilor este asemenea celei a … punctelor albastre de care am avut parte anterior, așa că, deocamdată (vreo 5 minute), nu avem probleme de orientare, …

 

… până când drumul se bifurcă; de aici ne mai ținem de “H”-uri doar vreo două minute, pentru că, pentru comoditate, rămânem pe drumul ce face un mic ocol stânga-dreapta-stânga pentru a evita o treaptă mai abruptă a culmii !

 

Drumul o suie, astfel, lejer, intrând în zona unui vechi parchet în care pădurea se regenerează cu succes !

 

Drumul e ca o alee de parc, ici-colo, cu lărgiri ! Marcajul silvic de hotar este trasat strict pe culme, care se află în dreapta noastră !

 

Ne vom duce îndată (după cca 5 minute de … plimbare prin “parc”) luând-o pe un drumeag lateral-dreapta destul de greu de observat !

 

Drumul însuși e mai greu de decelat; la început doar, căci devine imediat ușor de urmărit …

 

… !

 

ieșim repede deasupra unui petic de defrișare relativ nou, prin care ne dăm drumul la vale spre Pasul Comandău !

 

În pădure reîntâlnim “H”-ul silvic, semn că suntem pe “culmea morfologică” a Munților Vrancei, deci vom trece exact prin Pasul Covasna de cum vom atinge drumul auto Covasna-Comandău (DJ 14/CV) !

 

Mergem spre dreapta și, după doar 70 m, …

 

… părăsim drumul județean pentru a intra pe un drum forestier ce încinge Dealul Porjolaș. Imediat, la cca 100 m, observăm terasamentul ce păstrează încă șinele căii ferate înguste ce transporta până nu demult (1999) lemn, de la Comandău la Covasna.

 

Însoțim calea ferată, în cea mai mare parte distrusă …

 

…, …

 

… dar și cu porțiuni aflate în bună stare …

 

… pentru comoditatea de a rămâne pe o aceeași curbă de nivel în loc să urcăm o diferență de nivel de cca 75 m până pe vârful Porjolaș.

 

peripluul nostru … feroviar se termină după 1,75 km …

 

… în Poiana Chitera (multe informații despre această cale ferată, aici) !

 

Privind de lângă foișorul de vânătoare putem vedea principalul obiectiv al Pasului 6, Dealul de Mijloc ! Cel mai bun loc de popas în poiană credem că este sub marginea pădurii de vizavi de foișor, departe de iarba înaltă din poiană …

 

… !

Parcurgerea Pasului 6, din Poiana Chitera în Pasul Păpăuți, poate fi vizionată aici !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.