Anomalii și malformații în lumea plantelor

În lumea vie apar adesea malformații, sub forma unor structuri neregulate, determinate de cauze diferite. Însă în procesele de dezvoltare care au loc pe parcursul existenței organismelor apar reglaje, așa încât asemenea abateri de la normal sunt, în cele din urmă, destul de rare. Problema apariției anormalităților  în lumea plantelor și a animalelor (includem aici și pe cele care afectează organismul uman)  i-a preocupat pe oamenii de știință care, încercând să le explice și să le afle cauzele, au pus bazele științei numită teratologie (cuvântul își are originea în greacă veche, fiind format din ”teras = ”monstru”, ”minune” și ”logos” = ”cuvânt”, ”știință”). Termenul (cunoscut încă din secolul al XVII-lea, definind tot ce era de excepție și depășea limitele normalului) a devenit tot mai strâns relaționat cu diformitățile biologice  în secolul al XIX-lea, în special cu cele din regnul vegetal. În ultimii 50 de ani este larg folosit și în medicină, referindu-se la malformațiile congenitale, treptat extinzându-se și în medicina evolutivă, embriologie și genetică. În general, anormalitățile pot apărea în stadiul foarte timpuriu al dezvoltării organismului viu și au multiple cauze, dintre care enunțăm: gene mutante, condiții de mediu, bacterii, ciuperci, accidente, substanțe chimice etc. În lumea plantelor astfel de anomalii de creștere se manifestă sub diferite forme și relaționează una cu alta vag sau deloc. Printre anomaliile mai cunoscute se numără: fasciația, creșterea exagerată, boala mozaic, alterarea părților florale, translocația de organe, măturile vrăjitoarei.

Fasciația sau creșterea crestată

Termenul fasciație a fost introdus recent în română, din limba franceză, cu înţelesul de anomalie la plante constând în lăţirea/îngroşarea unor organe sau în apariţia unor apendice.[1] Pentru a înțelege mai bine sensul trebuie să apelăm la etimologie. Cuvântul fascia, adus din latină unde are înţelesul de  “panglică, fașă, fâșie”, a fost introdus inițial în arhitectură, apoi și în medicină (denumind țesutul conjunctiv care acoperă mușchi, grupe de mușchi, vase de sânge, nervi, organe și alte structuri moi ale organismului, separându-le, dar și unindu-le într-o rețea); în latină există și cuvântul fascis/fasces format tot de la fascia, desemnând un mănunchi de nuiele ce înconjura două securi, legat cu o curea și purtat de lictorii însoțitori ai dictatorilor, consulilor și magistraților din Roma antică, folosit pentru aplicarea sancțiunilor imediate sau a decapitării[2], de la acest sens provenind termenul fascism.

Sedum hispanicum - CRASSULACEAE - șoaldină-aurie foto: Adrian Schlesinger (căruia îi mulțumim !) 14 iulie 2013 - Băița (Munții Metaliferi)

Sedum hispanicum – CRASSULACEAE – șoaldină-aurie
foto: Adrian Schlesinger
(căruia îi mulțumim !)
14 iulie 2013 – Băița (Munții Metaliferi)

Fasciația denumește anomalii produse în procesul de creştere a unor organe ale plantelor (rădăcină, tulpină, receptacul floral, fruct) ce se evidențiază prin lăţiri remarcabile și umflări ale tulpinii și prin aglomerări dense ale frunzelor pe tulpina principală și adesea prin răsuciri spiralate și divizări ale acestor tulpini, cel mai adesea cu aspect de panglici sau creste (de unde şi termenul sinonim “cresting”, în engleză, sau “cristation” în franceză). Procesul ce duce la apariţia fasciaţiilor constă într-un dezechilibru de natură hormonală care afectează diviziunea celulelor meristemice[3], responsabile de creşterea plantei. Porțiunea de plantă afectată și caracterul creșterii variază în funcție de natura plantei. Acele plante care au receptacolul floral aspect de rozetă de-a lungul întregii lor existențe, așa cum este cazul păpădiei, are afectat de fasciație pedunculul inflorescenței.

Eryngium campestre - APIACEAE - scaiul-dracului foto: Marelena Pușcarciuc 10 noiembrie 2013 - Culmea Pietricica (Subcarpații Tazlăului) [Pietricica/Strugari/BC]

Eryngium campestre – APIACEAE – scaiul-dracului
foto: Marelena Pușcarciuc
10 noiembrie 2013 – Culmea Pietricica (Subcarpații Tazlăului)
[Pietricica/Strugari/BC]

La ciulini/spini/scaieți care au aspect de rozetă doar în primul an de viață, tulpina dezvoltându-se în cel de-al doilea an, fasciația se observă doar în al doilea an de creștere și atinge toată tulpina. La plantele cu tulpină integral-erbacee, ca, de exemplu, la Ranunculus abortivus ( o specie nord-americană de piciorul-cocoşului) a fost găsită fasciată toată tulpina, iar în interiorul ei se afla un cilindru răsucit care avea, în interior, un strat fin de țesut epidermal și un inel bine dezvoltat de țesut fibro-vascular care îl înconjura.  La plantele lemnoase tulpinile fasciate sunt aproape întotdeauna divizate sau răsucite ori și divizate, și răsucite.  De regulă, diviziunea acestora se concentrează în punctele apicale ale organelor, creşterea făcându-se cu predilecţie pe verticală.

Cirsium arvense (?) - ASTERACEAE foto: Marelena Pușcarciuc 17 iulie 2013 - Muchia Poiana Stânii (Munții Berzunți)

Cirsium arvense (?) – ASTERACEAE
foto: Marelena Pușcarciuc
17 iulie 2013 – Muchia Poiana Stânii (Munții Berzunți)

Fasciaţia presupune apariţia unor centre de diviziune a celulelor pe alte direcţii de dezvoltare a ţesutului meristemic, cel mai adesea perpendiculare pe direcţia normală. Cauza este adesea genetică. Și la plantele cultivate: flori (gladiole, zambile, violete, geranium etc.); vegetale (varză, sfeclă), arbori (pin, tuia, tisă, salcie, alun, ulm, prun, plop) apare fascierea, multe dintre ele fiind cultivate doar pentru aspectul lor ciudat.

Celosia cristata - AMARANTHACEAE - creasta-cocoșului foto: Marelena Pușcarciuc 14 august 2010 - Onești/BC

Celosia cristata – AMARANTHACEAE – creasta-cocoșului
foto: Marelena Pușcarciuc
14 august 2010 – Onești/BC

La specia Celosia cristata (familia Amaranthaceae, a ştirului), popular numită creasta-cocoşului, fascierea, care devine evidentă datorită înflorescenței largi, asemenea unei … creste de cocoș, este un proces care deja se moşteneşte, indus fiind de horticultori. Responsabilitatea fascierilor poate poate fi pusă şi pe seama atacurilor unor bacterii, precum Rhodococcus/Corynebacterium fascians, viruşi, ciuperci. Muşcăturile sau înţepăturile unor insecte, agresiunile chimice sau mecanice sunt, de asemenea, cauze ale fenomenului.

Se apreciază că cel puţin o treime dintre plantele vasculare sunt predispuse la fasciere, fiind descrise mai mult de 100 de specii cu fasciaţii. Multe dintre malformațiile ce apar pe baze genetice se transmit și la generațiile ulterioare. Mutațiile care duc la o adaptare favorabilă sunt preluate, de-a lungul timpului, de cea mai mare parte a membrilor speciei, sau chiar de toți, în timp ce mutațiile care nu au rol de adaptare la mediu sunt eliminate în scurt timp de comunitate. Selecția naturală este forța care conduce la evoluție.

Puteţi vedea o colecţie … fascinantă de fasciaţii pe site-ul http://flickrhivemind.net/Tags/fasciation !

Creșterea exagerată reprezintă, în principal, o dezvoltare armonioasă, dar exagerată a plantelor, ce poate fi ilustrată  cu așa numita ”boală bakanae” a orezului  cauzată de o ciupercă, Gibberella fujicuroi, care produce o substanță, numită gibberelină, responsabilă de creștere. Plantele afectate sunt forte vizibile pe câmp din cauza înălțimii  și palorii lor anormale și a aspectului fusiform. S-a observat că toate speciile de plante mai înalte sunt producătore de gibberelină  care  are un rol direct în sistemul de reglare a creșterii. Această descoperire  are și o aplicație practică. Substanța amintită, produsă de diferte ciuperci sau de plantele înalte, este folosită pentru a stimula dezvoltarea normală a anumitor specii pitice de porumb și de mazăre care nu pot ”fabrica” singure gibberelină în cantitate suficientă pentru o creștere normală.

Cirsium arvensis - ASTERACEAE - pălămidă foto: Marelena Pușcarciuc 21 august 2011 - Dl. Cărpiniș (Munții Vrancei) [Pârvulești/M-rea Cașin/BC]

Cirsium arvense – ASTERACEAE – pălămidă
foto: Marelena Pușcarciuc
21 august 2011 – Dl. Cărpiniș (Munții Vrancei)
[Pârvulești/M-rea Cașin/BC]

O altă diformitate, numită frenching (temen ce nu are corespondent în limba română) sau boala mozaic este cauzată de variate tulpini ale câtorva sute de viruși. Simptomele sunt diverse și includ pătarea neregulată a frunzelor (care devin pipernicite, ondulate, încrețite, dungate cu verde-închis și galben) sau decolorarea nervurilor. Plantele sunt mai scunde, deformate, chircite și au fructe și flori mai puține decât în mod normal. Unele plante afectate, cum ar fi o anume specie de lalea, cunoscută și sub numele de laleaua- lui-Rembrandt, sunt foarte apreciate pentru coloritul lor dungat. Virușii sunt răspândiți de afide și de alte insecte, de ciuperci, căpușe și prin contact; polenul și semințele pot transporta, la fel de bine, infecția. Boala îi necăjește pe cultivatorii de tutun din lume, manifestându-se prin stagnarea  creșterii  mugurilor terminali și a tulpinii. Când vârful dominant al tulpinii se pierde, mugurii de la axila frunzei apar în număr neobișnuit de mare, plantele căpătând aspect de rozetă, iar frunzele au înfățișare de sabie sau de coardă, pentru că limbul plantei nu se mai dezvoltă. Deși nu se știe care este cauza acestei malformații, se presupune că este produsă de bacteria nepatogenă, aflată în sol, Bacillus cereus. [http://ephytia.inra.fr/en/C/11072/Tobacco-Polyphylla-or-Frenching]

Alterarea părților florale este cauzată de stimuli ai unor organisme patogene, orice structură a florii (sepale, petale, stamine, pistil) putând fi afectată și supusă unor modificări ce o fac să arate altfel decât în mod normal. În funcție de malformațiile rezultate, specialiștii le-au denumit: petaloidie (transformarea organelor florale, de obicei, a staminelor în petale); pistiloidie (transformarea organelor florale în pistil), sepaloidie (transformarea în sepale sau structuri asemănătoare sepalelor), staminoidie (oraganele florale devin stamine). Foarte răspândită este însă filoidia/polimorfia care este o modificare, parțială sau totală, a organelor florale în frunze. Ea produce în plantele afectate o sterilitate parțială sau totală. Filoidia este diferită de virescența florală, termen folosit pentru a denumi colorarea în verde a florilor, fără ca acestea să sufere modificări în structură. În secolul al XIX-lea poetul și filozoful german  Johann Wolfgang von Goethe, în cartea sa Metamorfoza plantelor (1890), făcea observații asupra unei flori de trandafir carea arăta ciudat, deoarece organele fuseseră înlocuite de structuri asemănătoare tulpinii sau frunzelor. Aceast fenomen l-a făcut să avanseze ipoteza, îmbrățișată în zilele noastre de tot mai mulți botaniști, că organele plantelor care cresc din tulpină sunt simple modificări ale aceluiași organ elementar al frunzei. Termenul de filoidie (care provine din cuvântul latin ”phyllodium” derivat, la rândul lui, din grecescul ”phullodes” = “asemănător cu frunzele”) a fost introdus de botanistul englez Maxwell T. Masters (1833 – 1907). Filoidia bracteelor este foarte comună printre plantele care au amenți. Este foarte răspândită și printre membrii genului Plantago (din care face parte şi patlagina), dar nu sunt ocolite nici specii din familia Asteraceae,  cum ar fi dalia sau păpădia. La sepale este mai greu de observat această anormalitate, deoarece cele mai multe dintre acestea seamănă cu frunzele. Numai la o studiere atentă se pot detecta diferențe, în ce privește nervurile, între sepalele afectate și cele normale. Filoidia petalelor se manifestă ca o modificare moderată a culorii (înverzirea petalelor, și în acest caz vorbim de virescență)  sau a formei, fiind mai răspândită printre florile care au corola cu petale separate (polipetalice), dar apare și la florile cu petale contopite (monopetalice). Cele mai puțin afectate de această anomalie sunt staminele; fapt explicat prin aceea că staminele sunt cele mai diferențiate organe florale. Carpelele (frunze modificate care intră în compunerea pistilului la plantele angiosperme sau care poartă ovulele la plantele gimnosperme) sunt însă cele mai expuse, mai multi ovarul și mai puțin stilul și stigmatul. Nici ovulul nu este atins de filoidie, acesta dezvoltându-se separat de restul carpelelor. Un exemplu foarte cunoscut este cel al cireșului-japonez (Prunus serratula) la care una, sau ambele carpele, se transformă în frunze. Această malformație a fost exploatată de grădinarii chinezi, cu multă vreme în urmă, cel mai cunoscut exemplu fiind cel al trandafirului-chinezesc (Rosa chinenesis var. viridiflora) care își etalează bracteele-frunză sub forma unei flori compacte asemenaea unui buchet. [http://en.wikipedia.org/wiki/Phyllody]

Translocația de organe consă în dezvoltarea unor organe în cele mai neobișnuite locuri, ca urmare a infestării cu anumiți viruși patogeni. De exemplu, un virus al morcovului stimulează producerea de tuberculi aerieni la axilele frunzelor de cartofi. Un mare număr de rădăcini adventive, apar pe tulpinile plantelor de roșii contaminate cu anumiți viruși și bacterii. Un exemplu extrem de dezvoltare a mugurilor adventivi a fost observat la Begonia x phyllomaniaca: în urma unei leziuni, nenumărate plăntuțe au crescut din  stratul superficial de celule ale frunzei, pețiolului și tulpinii. Respectivele plăntuțe nu au avut muguri performanți, dar și-au dezvoltat un sistem vascular propriu care nu a intrat în conexiune cu cel al gazdei, comportându-se ca plante independete, și nu ca ramuri.

Au fost semnalate şi alte cazuri ciudate de translocație de organe, cum ar fi: apariția unei tulpini noi în floarea terminală pe care se formează frunze și boboboci (fenomen întâlnit adesea la trandafir); dezvoltarea unei ramuri în interiorul fructului (pară) sau a unui fruct pipernicit în interiorul altui fruct (la ardei). [http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Begonia_%C3%97_phyllomaniaca_2.jpg]

Picea abies - PINACEAE - molid foto: Marelena Pușcarciuc 28 decembrie 2013 Vf. Păltiniș (Plaiurile Nemirei)

Abies alba – PINACEAE – brad
foto: Marelena Pușcarciuc
28 decembrie 2013
Vf. Păltiniș (Plaiurile Nemirei)

Măturile vrăjitoarei (sau hexebensen, termen compus din cuvintele germane “hexe” = “vrăjitoare” și “bensen” = “mătură”) este o malformație ce constă în creșterea, din același punct sau din locuri foarte apropiate, a unui grup compact de ramuri subțiri, cu internoduri scurte, ca niște smocuri sau asemenea unor mingi, întâlnită pe diferite specii de arbori și arbuști, ca urmare a atacului unor viruși, ciuperci, insecte ori a unor leziuni sau a mutațiilor genetice.

Măturile vrăjitoarelor trăiesc mai mult sau mai puțin independent, în ciuda faptului că se formează din țesutul plantei gazdă, tendința fiind de separare de aceasta. Ramurile cresc pe verticală, fiind erecte, pe ele nu se dezvoltă flori, iar mugurii vegetativi apar cu câteva săptămâni mai devreme decât pe ramurile sănătoase, ceea ce reprezintă o dovadă de independență față de planta parentală. De exemplu, infectarea cartofului cu un virus specific are ca efect producerea a numeroși muguri pe ramurile de la suprafața pământului, din care cresc stoloni lungi, subțiri, acoperiți cu peri, asemănători unor rădăcini aeriene.
[Dl. inginer silvic Adrian Negoiță din Onești ne semnalează faptul că ar fi … fascinantă descoperirea unei mături de vrajitoare pe molid !]

Bibliografie:
http://en.wikipedia.org/wiki/Fasciation
http://wimastergardener.org/?q=fasciation
http://link.springer.com/article/10.1007%2FBF02861723#page-1
https://ipm.illinois.edu/diseases/rpds/619.pdf
https://kb.osu.edu/dspace/bitstream/handle/1811/1309/V03N03_346.pdf;jsessionid=C8EDC54
E4B180B816C9B03BC841955B?sequence=1

http://faculty.ucc.edu/biology-ombrello/pow/fasciated_plants.htm
http://hermitsholler.blogspot.ro/2013/04/phyllody-fasciation-and-proliferation.html
http://www.britannica.com/EBchecked/topic/360053/malformation/63669/Witches-brooms
http://apps.rhs.org.uk/advicesearch/profile.aspx?pid=525
http://en.wikipedia.org/wiki/Phyllody
http://www.answers.com/topic/fascia#ixzz2ml8XBkKp
http://www.britannica.com/EBchecked/topic/393334/mosaic
http://en.wikisource.org/wiki/Popular_Science_Monthly/Volume_42/January_1893/Some_Vegetable_Malformations
http://dev.biologists.org/content/106/2/209.full.pdf


[1] – adaptat după Florin Marcu, Constant Mancea – Dicţionar de neologisme, Edit. Academiei, Bucureşti, 1986; Florin Marcu – Mic dicţionar de neologisme, Edit. Saeculum, Bucureștii, 2000

[2] – conform Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române (DEXI), Edit. Arc & Edit. Gunivas, Chişinău, Rep. Moldova, 2007 & http://www.etymonline.com/index.php?term=fasces&allowed_in_frame=0

[3] – celule nediferenţiate cu comportamente şi funcţii analoge celulelor stem din organismele animale.

Alte “cazuri”:

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

O … “familie” de Cirsium arvense (pălămidă) atinsă de fasciere …

 

Dl. Nistoroaia/Munții Berzunți [Vâlcele/Târgu Ocna/BC]
23 august 2014

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… și câțiva dintre “membrii” ei !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Fasciere la Campanula bononiensis (clopoței)

 

 

Piramidele de la Șona (Podișul Hârtibaciului) [Șona/Mândra/BV]
28 iulie 2013

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Fasciere la Achillea coarctata (coada-șoricelului) ce a afectat frunzele și, puțin, floarea !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Din aceeași familie (COMPOSITAE), un Carduus nutans (ciulin) puțin fasciat; alături, unul normal. Un caz de fasciere spectaculoasă la această specie îl puteți vedea aici !

 

foto: Adrian Schlesinger - http://spontana.robustit.com/

foto: Adrian Schlesinger – http://spontana.robustit.com/

Alterare a părților florale la Cymbalaria muralis (iedera-zidurilor)
[Îi mulțumim lui Adrian Schlesinger pentru fotografii !]

Sibiu
17 mai 2015

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Cum să descriem altfel decât “flori siameze” ceea ce prezintă acest fir de Epipactis helleborine (mlăștiniță) ? …

 

 

foto: Adrian Schlesinger [http://plantlist.ro/]

foto: Adrian Schlesinger
[http://plantlist.ro/]

 

 

 

… sau acest exemplar de Orchis pallens ?

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Frenching (boala mozaic)
la Sambucus ebulus (boz) !

 

 

 

Un exemplar de Chondrilla juncea (răsfug) fasciat este prezentat pe muntesiflori.ro/rasfug, iar unul de Valeriana officinalis (odolean) pe muntesiflori.ro/odolean !

Alte … noutăți în materie de anomalii (din lumea plantelor) se găsesc în finalul postului muntesiflori.ro/albinos-fasciat/ !

2 Comments

  1. Dupa o zi de …”munca”, adica mers la servici, cateva treburi ale casei, un itinerar cu telecomanda prin …negura televiziunilor, o simpla intrare pe acest “site” este o adevarata desfatare si nu exagerez deloc cand o spun!Cand poti sa vezi acel unic muzeu din Cernat, sau acea expunere despre ciuperci, ori despre fascinanta fasciatie, trovanti si cate si mai cate, plimbari pe dealuri parca acum descoperite sau expeditii in munti ori printre vulcanii buzoieni sau in Dobrogea, pe mine ma fac sa ma simt inca tanar! Multumesc!!

    • Chestia cu tinerețea ține de spirit; în sens cultural, în acest context !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Munte si flori
© Copyright 2011
Website Apps