De pe sălbaticul Iavardi, pe domolul Nășcălat !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Pentru  a citi descrierea traseului, executaţi click aici – în construcție !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

10 mai 2015

În legătură cu sistematizarea regiunii montane ce cuprinde Munceii Nășcălatului, accesați http://www.muntesiflori.ro/munceii-nascalatului/ !

 

 

 

Traseu: Iavardi (gura Mădărașului) – Valea Iavardi (Cascada Zugo, cascadele mediane și superioare, arcada și canionul, peșterile) – Poiana Săcădat – Vf. Nășcălat – Vf. Sălămaș – Bâtca Poiana Albă – gura Mădărașului

 

 

7:30

 

La gura primului afluent (din aval) al pârâului Iavardi; “spectacolul” de vizavi ne sugerează că ar putea urma un show pe măsură !

 

 

 

 

Dar, imediat după cotul drumului, peisajul se calmează; …

 

 

 

 

 

… micuța capelă a satului mai adaugă, și ea, un pic de … pace împrejurului !

 

 

 

 

Capela de lemn, monument istoric, are hramul Sf. Anton, fiind construită în anul 1926.
[Este un obiectiv al jocului geotrekking !]

 

 

Pe Iavardi în sus …

 

 

 

 

… sub semnul … bucolicului !

 

 

 

 

 

Străbatem un sector prin care apa trece repede și … nervoasă !

 

 

 

 

8:15

 

“Supărarea” îi vine, poate, de la … zdruncinăturile și … căzăturile provocate de Cascada Zúgó (Zógó după pronunția localnicilor), …

 

 

 

 

 

… unde șuvoiul e despletit în două fuioare, unul rupt de câteva praguri (zúgó = praguri) (click aici pentru un filmuleț !), …

 

 

 

 

 

 

… celălat, aruncat zgomotos (zúg = vuiet) peste un perete de stâncă (click aici pentru un alt filmuleț) !

 

 

 

 

 

 

Continuăm traseul după ce găsim geocutia ascunsă în preajmă !

 

 

 

 

 

Cu câțiva metri mai sus descoperim încă o cascadă, suficient de spectaculoasă ca să nu fie trecută cu vederea !

 

 

 

 

 

 

 

Mai sus valea se lărgește, chiar generos; …

 

 

 

 

 

… dar un brâu de calcar transversal pe direcția ei poate fi un semn de schimbare !

 

 

 

 

Într-adevăr, față de avalulul, cu aspectul său de vale ceva mai calmă, …

 

 

 

 

 

 

 

… amontele ne apare de-a dreptul zbuciumat: …

 

 

 

 

 

 

Înghesuită între malurile devenite brusc înalte, pânza apei e fie zdrumicată de haosul bolovanilor de calcar, prăvăliți de aiurea în albie, …

 

 

 

 

 

 

 

 

…fie azvârlită în goluri, peste praguri și blocuri de stâncă; suntem în zona micilor cascade mediane; …

 

 

 

 

 

 

… dar efortul și, mai ales, … ingeniozitatea necesare pentru a le depăși nu sunt chiar … mici !

 

 

 

 

Ieșim dintre chingile de calcar când acestea se mai … lărgesc, lăsându-ne împresurați de … peisajele împrejurului …

 

 

 

…

 

 

 

 

 

… și de flori:
– boziori (Dactylorhiza sambucina); …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

– ochincele (Gentiana verna subsp. alata); …

 

 

 

 

 

 

… și altele !

 

 

 

 

 

Ne … scindăm: unii vor privi doar de sus “cascadele de … sus” de pe Iavardi, …

 

 

 

 

 

… alții, de jos …

 

 

 

 

 

 

 

…, …

 

 

 

 

 

 

 

 

… dar și de sus în jos !

 

 

 

 

 

 

 

Urmează un alt sector de … calm, …

 

 

 

 

 

 

… cu peisajele de rigoare …

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

Iavardi mai are încă surprize:
– turnul cu arcadă …

 

 

 

 

 

 

… și … cascadă, …

 

 

 

 

 

 

… micul canion cu marmite, …

 

 

 

 

 

… sau peșterile !

 

 

 

 

 

 

La vedere, sunt intrările în Peștera Mare și în cea de deasupra ei !

 

 

 

În afară de Peștera Mare, cunoscută de localnici, celelalte 4 au fost descoperite (1989), și cartate în premieră (1993, inclusiv cea Mare), de Clubul de Speologie Montana Onești (Radu Pușcarciuc, Augustin Turculeț, Petru Guruiță). Descrierea și hărțile lor au fost publicate în buletinul Clubului Speo-Montana Baia Mare.
Carcateristicile lor morfometrice sunt:
– Peștera Mare, dezvoltare (L) = 30,5 m, denivelare (D) = -1+17 m;
– Peștera de deasupra, L = 9,5 m, D = -1 m;
– Peștera cu Două Intrări, L = 12 m, D = -1+1 m;
– Peștera de lângă P. cu Două Intrări, L = 3,5 m, D = -0,5 m;
– Peștera Lungă, L = 15 m, D = 0 m.

 

 

 

 

Dar, chiar când să ieșim din cheița Iavardiului, ….

 

 

 

 

 

 

… observăm, suspendată la vreo 3 m, în peretele drept al văii, intrarea într-o, posibilă, altă peșteră (un motiv să revenim în zonă) !

 

 

 

 

Părăsim curând valea Iavardi, …

 

 

 

 

 

 

… pentru a urca …

 

 

12:00

 

… pe culmea principală a Munceilor Nășcălatului, în Poiana Săcădat !

 

 

 

Pentru a continua traseul pe “domolul” Nășcălat, executați click aici !