De pe sălbaticul Iavardi, pe domolul Nășcălat !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Pentru  a citi descrierea traseului, executaţi click aici – în construcție !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

harta: Google Maps

harta: Google Maps

10 mai 2015

În legătură cu sistematizarea regiunii montane ce cuprinde Munceii Nășcălatului, accesați http://www.muntesiflori.ro/munceii-nascalatului/ !

 

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

Traseu: Iavardi (gura Mădărașului) – Valea Iavardi (Cascada Zugo, cascadele mediane și superioare, arcada și canionul, peșterile) – Poiana Săcădat – Vf. Nășcălat – Vf. Sălămaș – Bâtca Poiana Albă – gura Mădărașului

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

7:30

 

La gura primului afluent (din aval) al pârâului Iavardi; “spectacolul” de vizavi ne sugerează că ar putea urma un show pe măsură !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Dar, imediat după cotul drumului, peisajul se calmează; …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… micuța capelă a satului mai adaugă, și ea, un pic de … pace împrejurului !

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Capela de lemn, monument istoric, are hramul Sf. Anton, fiind construită în anul 1926.
[Este un obiectiv al jocului geotrekking !]

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Pe Iavardi în sus …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… sub semnul … bucolicului !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Străbatem un sector prin care apa trece repede și … nervoasă !

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

8:15

 

“Supărarea” îi vine, poate, de la … zdruncinăturile și … căzăturile provocate de Cascada Zúgó (Zógó după pronunția localnicilor), …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… unde șuvoiul e despletit în două fuioare, unul rupt de câteva praguri (zúgó = praguri) (click aici pentru un filmuleț !), …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… celălat, aruncat zgomotos (zúg = vuiet) peste un perete de stâncă (click aici pentru un alt filmuleț) !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Continuăm traseul după ce găsim geocutia ascunsă în preajmă !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Cu câțiva metri mai sus descoperim încă o cascadă, suficient de spectaculoasă ca să nu fie trecută cu vederea !

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Mai sus valea se lărgește, chiar generos; …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… dar un brâu de calcar transversal pe direcția ei poate fi un semn de schimbare !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Într-adevăr, față de avalulul, cu aspectul său de vale ceva mai calmă, …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… amontele ne apare de-a dreptul zbuciumat: …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Înghesuită între malurile devenite brusc înalte, pânza apei e fie zdrumicată de haosul bolovanilor de calcar, prăvăliți de aiurea în albie, …

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

…fie azvârlită în goluri, peste praguri și blocuri de stâncă; suntem în zona micilor cascade mediane; …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… dar efortul și, mai ales, … ingeniozitatea necesare pentru a le depăși nu sunt chiar … mici !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Ieșim dintre chingile de calcar când acestea se mai … lărgesc, lăsându-ne împresurați de … peisajele împrejurului …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… și de flori:
– boziori (Dactylorhiza sambucina); …

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

– ochincele (Gentiana verna subsp. alata); …

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… și altele !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Ne … scindăm: unii vor privi doar de sus “cascadele de … sus” de pe Iavardi, …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… alții, de jos …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

…, …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

… dar și de sus în jos !

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Urmează un alt sector de … calm, …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… cu peisajele de rigoare …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… !

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Iavardi mai are încă surprize:
– turnul cu arcadă …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… și … cascadă, …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… micul canion cu marmite, …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… sau peșterile !

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

La vedere, sunt intrările în Peștera Mare și în cea de deasupra ei !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc - după Contribuții la cunoașterea carstului, buletin al Clubului Speo-Montana Baia Mare, vol 1/1993, Baia Mare

foto: Radu Pușcarciuc
– după Contribuții la cunoașterea carstului, buletin al Clubului Speo-Montana Baia Mare, vol 1/1993, Baia Mare

 

În afară de Peștera Mare, cunoscută de localnici, celelalte 4 au fost descoperite (1989), și cartate în premieră (1993, inclusiv cea Mare), de Clubul de Speologie Montana Onești (Radu Pușcarciuc, Augustin Turculeț, Petru Guruiță). Descrierea și hărțile lor au fost publicate în buletinul Clubului Speo-Montana Baia Mare.
Carcateristicile lor morfometrice sunt:
– Peștera Mare, dezvoltare (L) = 30,5 m, denivelare (D) = -1+17 m;
– Peștera de deasupra, L = 9,5 m, D = -1 m;
– Peștera cu Două Intrări, L = 12 m, D = -1+1 m;
– Peștera de lângă P. cu Două Intrări, L = 3,5 m, D = -0,5 m;
– Peștera Lungă, L = 15 m, D = 0 m.

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Dar, chiar când să ieșim din cheița Iavardiului, ….

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… observăm, suspendată la vreo 3 m, în peretele drept al văii, intrarea într-o, posibilă, altă peșteră (un motiv să revenim în zonă) !

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Părăsim curând valea Iavardi, …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… pentru a urca …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

12:00

 

… pe culmea principală a Munceilor Nășcălatului, în Poiana Săcădat !

 

 

 

Pentru a continua traseul pe “domolul” Nășcălat, executați click aici !

4 Comments

  1. Ntz, ntz, ntz! Ce-am ratat! 🙂
    O calatorie inedit de frumoasa, marca fam. Puscarciuc, si un jurnal pe masura! Felicitari!

    • Parafrazându-i pe Iorga și pe … “Murphy”: orice eșec e consecința predecesorului și moșește un succesor; asta înseamnă să înveți din trecut și (pesimistul “Murphy”)/ca (optimistul Iorga) să nu te surprindă viitorul !
      Mulțumim pentru aprecieri; (cu toata modestia de care suntem capabili) le primim – ca pe un buchet de flori !

  2. Grozava enegie de relief pe acea vale (cam obarsiile Trotusului) pe care nu te astepti s-o intalnesti prin muntii secuiesti cei moi-delurosi-inierbati.
    ———————-
    ? – a inventariat cineva exhaustiv toate cascadele & cheile din Romania ? Sau este imposibil, fiind prea multe forme intermediare ce nu pot fi clar categorisite (repezisuri fara cadere, cascade foarte mici, mini-chei scunde, doar inceputuri de chei sau prea largi, defilee fara chei)// mediul universitar ar trebui sa colecteze si centralizeze tot ce gasesc prin tzara drumetii razleti

    • Mulțumindu-vă pentru observații – adaosuri utile cunoașterii -, ne raliem adevărurillor pe care le exprimați:
      – Iavardi poate fi considerat, într-adevăr, una dintre obârșiile importante ale Trotușului, emisarul său, Valea Rece, fiind primul afluent important al Trotușului (dacă nu ne înșelăm, cu debitul mai mare decât cel al Trotușului însuși – până la confluență, desigur);
      – Iavardi este ultima – ca limită sudică – dintre văile “secuiești” estice, cu asemenea energie de relief (din motive de structură geologică, bineînțeles).
      _______________________
      În afară de speologi (partea științifică a … breslei) nu cunoștem altă categorie de geografi (lucru valabil pentru naturaliști, în ansamblu) care să fie interesată de ceea ce … vânează amatorii care … braconează în teritoriile aferente. Apropo de această chestiune, am vrut să publicăm mica noastră sinteză despre lacurile de alunecare din Munții Trotușului (http://www.muntesiflori.ro/lacuri-de-alunecare-2/) pe site-ul limnologilor din România; intenția a murit în fașă, pentru că am dat peste un site, să-l numim cu bunăvoință nefuncțional sau, mai pe șleau, părăginit (înainte de a i se fi ridicat … pereții, acoperișul …) !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.