Bulătăul din Munții Stânișoarei !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Într-un articol mai vechi, despre lacurile de baraj natural din Munții Trotușului (http://www.muntesiflori.ro/lacuri-de-alunecare/), atașaserăm un comentariu descrierii Lacului Bălătău din Munții Nemira; îl reluăm, sintetizat, considerându-l un preambul potrivit la fotoreportajul ce va urma:

<Un aspect interesant, ce merită semnalat, e legat de numele fostului lac, Bălătău/Bolătău (pe hărţile mai vechi, şi Băltău). Cuvântul, ca atare, nu apare în nici unul dintre dicţionarele explicativeale limbii române, cele de circulaţie curentă, deşi termenul e folosit, cel puţin în Moldova, şi într-o accepţiune comună, cu înţelesul de ‘mlaştină, baltă, lac’; este, probabil, un împrumut din limba rusă, unde, pentru a desemna aceleaşi entităţi este folosit cuvântul ‘boloto’. Ca toponim (varianta Bolătău), a fost atribuit unui sat din comuna Zemeş/BC, mai multor pâraie: doi afluenţi … indirecți ai Bistriţei – unul în NT, altul în SV – unul al Cracăului Alb (NT), altul al Sadovei (SV), unei mlaştini de lângă Dorna-Arini/SV, unui iaz – rezervaţie naturală în comuna Probota/IS, unui lac natural în Obcina Feredeului, format prin anii 1600 (!), prin alunecare, la obârşia pârâului numit tot Bolătău (afluentul Sadovei pomenit mai sus). Un pârâu, afluent al Nechitului (tributar Bistriței)/NT, ca și dealul ce reprezintă versantul drept al pârâului, dar și vârful principal al versantului stâng al acestuia, sunt numite ale Bolătaielor. Sub Vârful Cărunta (Munții Ciucului) se află un mic lac de baraj natural, Bolătăul Ciutelor (semnalat de Vlad Chindea ca toponim – relativ imprecis – pe o hartă – toponime.wordpress.com, descoperit apoi și de noi, pe teren). Am aflat din surse orale și despre un lac “Tău sau Bolătău” de sub versantul vestic al Munților Berzunți (pe teritoriul comunei Poduri) – dovedit, ulterior, a fi destul de cunoscutul lac Tarnița de sub vârful omonim.  Mai amintim apoi și variantele Bulătău (pârâu, afluent al pârâului Ața>Tarcău din Munții Tarcăului și lac pe pârâul omonim, afluent al Recei>Cuejdiu>Bistrița din Munții Stânișoarei; nu departe de acesta există Poiana Bolătăul Vaca Babei) și bolostău (“Și pe fată o mânat/Tot la tău, la bolostău,/Să scoată inu din tău” –  în “Poezii și povești populare din Țara Lăpușului”/Editura Minerva, București, 1990, de etnologul maramureșean Pamfil Bilțiu).
Sigur că, luând în discuție etimologia cuvântului ‘bolătău’, este firesc să ne punem aceeași problemă cu privire la unul dintre sinonimele sale, ‘baltă’, cu atât mai mult dacă ținem cont și de similaritatea lor fonetică. Proveniența în limba română a lui ‘baltă’ este atribuită de lingviști unei origini slave (din ‘blato’; însă metateza ‘bla>bal’ este considerată puțin probabilă în limba română, astfel că formele slave cu metateză – inclusiv ‘boloto’ – sunt considerate ca provenind din română !) sau, mai degrabă, uneia autohtone cu rădăcini indo-europene – conform Al. CiorănescuDicționarul etimologic român, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1956-1960.
Addenda:
1. “Pentru toponimul de la Dărmănești există și etimologia alternativă maghiară ‘Bala tó’, ‘Lacul lui Bala’, dar aceasta se datorează doar necunoașterii (nu se pot explica de la un antroponim, Bala, zecile de microtoponime bălătău răspândite pe tot teritoriul Moldovei).” [apud Vlad Chindea]
2. “Chiar dacă originea finală a apelativului este comună cu ‘baltă‘, pătrunderea lor în limba rom. a avut loc în epoci diferite. Inserția vocalică din ‘boloto/bălătău’ (față de blato/baltă) este caracterictică limbilor ukr. și rusă. (alt exemplu: ‘moloko’ față de forma general slavică ‘mleko’ – ‘lapte’).” [apud Vlad Chindea] >

Fotoreportajul de mai jos e povestea unei drumeții la unul dintre lacurile pomenite mai sus, urmare, aproape … imediat, a lecturării unui articol (Lacul Bolătău, tăul fără fund al Neamțului) de pe blogul www.eusuntdaniela.ro; numit în cuprinsul articolului și Lacul Bolătău Ponoare, Lacul Diavolului sau Balta Dracului, lacul apare pe o veche hartă, tipărită în 1919 de Serviciul Geografic al Armatei și retipărită în 1939, dar pe baza ricării topografice de teren realizată în anii 1888-1889 (http://www.geo-spatial.org/harti/preview-pt-zoomify.php?mapId=821), sub numele Bulătău !
Menționăm că aceeași hartă a constituit sursa majorității toponimelor ce apar pe harta traseului întocmită de noi. O observație în legătură cu toponimia veche, adoptată și de noi, numele înscris și pe harta noastră, Curu Muntelui, dată pentru fața nordică a Muntelui Chiliilor, care poate friza – considerându-se … obraznică -, are o semnificație absolut … nevinovată în toponimia populară. Pe hărți de dinainte de secolul XX găsim acest toponim în multe alte locuri din țară: în Ciucaș, tot Curu Muntelui pentru fața nordică a Muntelui Siriu (azi, din pudoare, numită, Dosul Muntelui), Curu Roșu pentru Muntele Roșu, dar și Curu Pământului pentru, probabil, Muntele Albiilor; tot Curu Pământului (azi, tot Dosu Pământului) este numele vechi al unui vârf vecin al, mai cunoscutului, Narățu din Munții Căpățânii ! Care să fie/fost semnificația acestui toponim … generic ? Să fie antonimul pentru, de exemplu, Fața Muntelui, un alt toponim uzual (mai ales dacă înlocuim “Muntelui” cu diverse nume proprii) ? Ținând cont și de binomul ‘Curul Pământului’ credem, totuși, că explicația nu e chiar atât de … simplistă !

back-ground-ul hărții: Google Maps

O prezentare amplă a Munților Stânișoarei se poate citit pe https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Stânișoarei !
Împărțirea pe (cele trei) sectoare ne aparține, considerând-o o simplă … facilitate … metodologico-turistică !

 

 

 

 

 

 

back-ground-ul hărții: Google Maps

8 octombrie 2017: (Scurt)circuit în sudul extrem al Munților Stânișoarei cu atingerea primului/ultimului … miar de aici (http://www.muntesiflori.ro/duminica-trecuta-274/) !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Google Earth

Traseu: Cuejdiu (gura Runcului) – Valea Runcului – Bâtca lui Călin – Cheile Runcului – Piatra Profirei – Vf. Chiliei – Bâtca Oprești – Târla Cazacului – Dl. Mare – Piciorul Recii – Lacul Bulătău – Valea Părului – Bâtca Părului – Bâtca Plopului – Bâtca Poienii Țiganului – gura Runcului

Acces auto la traseu: Onești – Sănduleni (24 km pe DN 11, nota 7) – Florești (11 km pe DJ 118, nota 8) – Ardeoani (3 km pe DN 2G, nota 8,5) – Roznov (43 km pe DJ 156A, nota 6,5) – Piatra Neamț (14 km pe DN 15, nota 8) – Gârcina (6 km pe DN 15C, nota 8) – Cuejdiu (7 km pe DJ 157D +
DC 145, nota 6)

foto: Marelena Pușcarciuc

8:00 – La gura … drumului forestier ce însoțește pârâul Runcului și pe care vom intra în traseu !

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

După doar jumătate de kilometru îl părăsim pentru un drum de tractor,

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… care ne suie, arcuindu-se spre stânga, …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… pe piciorul nordic al Bâtcei lui Călin.

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

O pantă, bine înclinată, ne ridică …

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… pe spinarea bâtcei, de pe al cărei creștet schimbăm, drastic, direcția, …
[9:00]

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… coborând spre vest.

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Suntem pe culmea principală a Munților Stânișoarei, urmând cu fidelitate “H”-urile silvice care-i marchează … sinuozitățile: orizontale …

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… și verticale !

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

O pantă suită pe jumătate pieziș ne scoate pe Piatra Profirei, …
[10:00]

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… o crestuță abrupt-stâncoasă spre nord, …

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… cu ferestre, acum, având … perdelele … zdrențuite !

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

De pe Piatra Profirei, urmând “H”-ul silvic, trecem într-o șa … cam joasă, …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… ca să avem ce urca (… helicoidal, în sens … direct rigonometric) …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… până pe plaiul Muntelui Chiliei !
[10:45]

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Suim ușor, mergând spre vest, …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… pentru a găsi un loc …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… cu belvedere !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Nemulțumiți cu preapuținul văzut continuăm spre vest !

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Încă e prea puțin; …

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… dar e tot ce se poate, …

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… pentru că Plaiul Chiliei s-a terminat îndată ce am ajuns pe vârf !
[11:30]

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Ne menținem pe hotarul silvic marcat cu “H” coborând vreo 200 de metri (liniari), până ajungem în dreptul unei foste tăieturi, unde cotim brusc spre nord (dreapta), …

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… coborând cu … răsuflarea tăiată …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… de iuțeala pantei !

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Pierdem rapid 100 m în altitudine, …

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… până să ajungem în punctul de minim al cumpenei de ape dintre Runcu și Pângărăcior !
[12:00]

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Traversăm, pur și simplu, drumul forestier ce trece prin șa, urcând agale pe Bâtca Opreștilor, …

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… apoi, mai cu spor, spre unde o fi fost, cine știe când, Târla Cazacului, prin vreo poiană; …

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… dar nu e decât pădure, … câtă mai e !

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Cea de pe Dealul Mare este încă: deasă și întunecoasă ! Evităm vârful, părăsind totodată culmea principală cu “H”-urile silvice aferente, …
[14:00]

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… schimbând și direcția: dinspre nord-vest spre nord-est; coborâm pe primul picior – al Recei – marcat silvic cu benzi roșii !

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Un mai vechi drum de tractor ne duce pieziș și zigzagat spre nord, apropiindu-ne de valea Recei, …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… dar și de lac !
[14:45]

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Prima impresie !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Avem de a face cu un lac format pe o treaptă de alunecare ce supraviețuiește de vreo 150 de ani datorită, în principal, unui mic afluent permanent și a primenirii apelor sale, ceea ce micșorează gradul de colmatare, realizată de un emisar cu debit parcă mai mare decît al debitorului (ccea ce sugerează existența unor izvoare subterane).

foto: Marelena Pușcarciuc

Lacul are o formă aproape circulară, având diametrul de cca 50 m !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Apreciem că lacul nu are mai mult de câțiva metri adâncime – 3-5 m – în ciuda legendei locului – asemenea celor aferente multor altor lacuri – conform căreia, în urma măsurătorilor făcute de localnici cu prăjini legate cap la cap, s-a trecut de 40 m și tot nu s-a dat de fund !

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

De lângă lac plecăm spre sud-est, menținând cu strictețe direcția, ajutați și de faptul că rămânem pe aceeași curbă de nivel, ajungând după nici 1 km la un drum de tractor proaspăt reabilitat, …

 

foto: Radu Pușcarciuc

… urmat – în coborâre – cale de 300-400 m …

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… până la prima curbă, puternic descendentă spre stânga, în ac de păr, de unde, ne întoarcem și noi cu aproape 180 de grade, urcând pe un vechi drum de tractor ravenat de torenți !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Recuperăm … scurt și repede diferența de nivel pierdută pe drumul anterior, …

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… efortul fiindu-ne, cât de cât, … răsplătit, …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… mai ales după ce primul braț spre stânga se transformă într-un drum de coastă cu puncte de belvedere … pe alese; …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… în plus, alura culmilor de peste Cuejdiu, ne sugerează un posibil viitor traseu !

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Deocamdată trebuie să-l terminăm pe cel pe care ne aflăm: ne ținem de marginea de sus, arcuită spre nord-est, a bazinului Părului, …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… de care ne desparte un gard răzlocit de molizi !
[16:30]

 

foto: Google Earth Pro

[Detalii … tehnice]

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Sub vârful Bâtcii Părului drumul forestier se cam estompează semănând mai mult a cărare; …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Dincolo de vârf devine, însă, iar … drum !

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Ocolim vârful Bâtcii Plopului …

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… dincolo de care drumul ne duce … întins …

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… spre Poiana Țiganului; …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… pe care o traversăm de-a coasta !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Variațiuni pe aceeași temă !

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Alte variațiuni, …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… pe altă temă, …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… de final !
[17:45]

 

 

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Munte si flori
© Copyright 2011
Website Apps