Berberis vulgaris

Vedeţi imagini ale speciei, executând click pe numele ei !
Executând click pe numele familiei, aflaţi informaţii despre aceasta !

Berberis vulgaris L. (dracilă) – BERBERIDACEAE

Este o specie larg răspândită în Europa, Asia și Africa de Nord, fiind un arbust de talie mică (max. 4 m) cu tulpina țepoasă ce preferă zonele seci cu sol acid (calcaroase), impenetrabilitatea și longevitatea (25-50 de ani), recomandându-l pentru garduri vii; pentru acest scop a fost adus și cultivat în Noua Zeelenadă. În schimb, în unele țări europene a fost aproape eradicat (ex. Franța, începând din sec. XIX), el fiind gazdă pentru ciuperca Puccinia graminis, cunoscută popular sub numele de rugina-grâului, vinovată de uriașe distrugeri provocate, recoltelor de grâu, de când acesta este cultivat și până în zilele noastre. Dea altfel ciuperca este pe o listă … neagră ce face referire la agenți chimici sau biologici, virtuali componenți ai armelor chimice și biologice, a căror prohibiție este promovată de tratatul numit Grupul Australia (printre semnatari fiind și România, dar și … Noua Zeelenadă !), inițiat în 1985 ca urmare a utilizării armelor chimice de către Irak în războiul contra Iranului. Apropo de Iran, în legătură însă cu specia B. vulgaris, fructele arbustului, bogate în vitamina C, cu un puternic gust acru, sunt folosite, uscate, în amestec cu orezul, la prepararea unui fel de mâncare tradițional. Ucrainienii și rușii folosesc și ei fructele la prepararea marmeladei, iar austriecii le adaugă în ceaiuri de fructe.  Farmacia verde europeană le consideră utile, de exemplu, în tratarea congestiilor biliare.
Dracila (épine-vinette în franceză, în traducere, măcriș spinos) era numele celei de a 13-a zi a lunii Fructidor(1 din calendarul republican francez.
Alte nume populare românești: agris rosu, lemn-galben, cătină-de-râuri, cloceni, drajină, glojdan, măcriș-boieresc/de-râuri/spinos, măcrișul-caprei.
Sinonime științifice: Berberis abortiva P.Renault, B. acida Gilib., B. aethnensis Bourg. ex Willk. & Lange, B. alba Poit. & Turpin, B. angulizans G.Nicholson, B. apyrena K.Koch, B. arborescens K.Koch, B. articulata Loisel., B. asperma Poit. & Turpin, B. aurea Tausch, B. bigelovii Schrad., B. corallina G.Nicholson, B. dentata Tausch, B. dentata var. capitata Tausch, B. dulcis K.Koch, B. dumetorum Gouan, B. edulis K.Koch, B. elongata G.Nicholson, B. globularis G.Nicholson, B. hakodate Dippel, B. heterophylla K.Koch, B. iberica Sweet, B. innominata Kielm., B. irritabilis Salisb., B. jacquinii K.Koch, B. latifolia Poit. & Turpin, B. marginata K.Koch, B. maxima G.Nicholson, B. maximowiczii Regel, B. microphylla F.Dietr., B. mitis Schrad., B. nepalensis K.Koch, B. nitens Schrad., B. obovata Schrad., B. orientalis C.K.Schneid., B. pangharengensis G.Nicholson, B. pauciflora Salisb., B. racemosa Stokes, B. rubra Poit. & Turpin, B. sanguinea K.Koch, B. sanguinolenta K.Koch, B. sibirica Schult. & Schult.f., B. sieboldii Dippel, B. sylvestris Poit. & Turpin, B. violacea Poit. & Turpin.

Bibliografie:
1.- http://fr.wikipedia.org/wiki/%C3%89pine-vinette
2.- http://www.desprecopii.com/info-id-1993-nm-Dracila-sau-Berberis-vulgaris.htm

__________________________________

(1 – Fructidor este ultima lună a calendarul republican, ce a înlocuit în Franța, în timpul Revoluției Franceze (1789 -1799), timp de 14 ani (între 1792 și 1806), calendarul gregorian. Conform noului calendar, anul avea 12 luni a cîte 30 de zile, cu un adaos de 5 sau 6 zile. Fiecare lună avea un nume (nou), dar și fiecare zi și chiar fiecare decadă dintre cele trei ale fiecărei luni. Un timp (până în 1795), ziua a fost împărțită în 10 ore, ora în 10 subdiviziuni etc. [Pentru alte amănunte, se poate accesa fr.wikipedia.org !]

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Website Apps