Veratrum album & Veratrum nigrum

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Vedeţi imagini ale speciilor, executând click pe numele lor !
Executând click pe numele familiei, aflaţi informaţii despre aceasta !

Până de curând, genul Veratrum a aparținut familiei Liliaceae, dar, după ultimele clasificări – filogenetice -, a fost repatizată familei Melanthiaceae (chestiuni legate de taxonomia plantelor sunt prezentate aici). Conține cca 30 de specii din Europa, Asia și America de Nord, care se … remarcă prin rădăcinile rizomatoase de culoare neagră (numele genului e cel latin al spânzului – Heleborus niger – ale cărui rădăcini sunt la fel de negre) și, mai ales, extrem de toxice. Principala toxină identificată, veratridina, este un alcaloid derivat dintr-un steroid, ce are o acțiune neurotoxică foarte virulentă: ingestia, chiar și a mai puțin de 1 gram de pulbere de rădăcină uscată de Veratrum, provoacă moartea în câteva ore. Amerindienii își înmuiau vârfurile săgeților în sucul extras din rădăcinile unora dintre speciile genului. Dar tot ei amestecau extrasul respectiv, prelevat însă iarna, cu alte plante ce-i atenuau primului efectul toxic, potențîndu-i-le, totodată, pe cele medicinale (hipotensive); știau că, în timp, toxicitatea rădăcinilor de veratrum se degradează, prin autometabolizarea alcaloizilor toxici. Chinezii foloseau/folosesc și ei, în medicina lor herbalistă tradițională, diverse preparate pe bază de veratridină naturală, dar cu o mare doză de risc, nereușind să controleze efectele de exacerbare a toxicității provocate de celelalte componente vegetale (de exemplu, chiar și de ginsengul … cel bun la toate). Pentru uz extern, ca insecticid, decoctul din Veratrum a fost folosit în China, dar și în Europa; de pildă, în Franța (Aveyron) era recomandat pentru tratarea animalelor – prin spălare ! Legat tot de toxicitate și de … Franța, există aici, mai bine zis în regiunile unde se recoltează rădăcinile gențianei-galbene (Gentiana lutea) – din care se prepară un aperitiv tradițional, Avèze -, o adevărată fobie față de speciile de Veratrum care au, până să înflorească, un aspect foarte apropiat de cel al gențianei.

În România vegetează trei specii de Veratrum: album, nigrum și  lobelianum (în determinatoarele “Ciocârlan”(1 și “Sârbu”(2 specia V. lobelianum este tratată ca subspecie a speciei V. album).

Cea mai răspândită și, ca atare, cunoscută, dintre ele, este Veratrum album L., cu numele popular stirigoaie, cu variantele steregoaie, strigoaie, stregoaie, strigoaică, stirigoaică, stergoaie, sterigoaie, șteregoaie, știrigoaie, stirigie, șterghie(3(4. Se presupune(3(4 că la baza toponimului ar sta cuvântul “strigă” = “vrăjitoare”. Ca o curiozitate, menționăm și numele popular „strigoi” pentru spânz.
Apropo de răspândire, stirigoaia poate deveni invazivă, “vina” putând fi pusă, în primul rând, în cârca oilor, căci o vedem ocupând cu predilecție și cu rapiditate poienile târlite sau pășunate, ori rariștile traversate de turmele de oi; explicația e legată, sigur, de acțiunea agresivă a acestora asupra celorlalte plante, poate și de modificarea acidității solului(5 (nu știm însă în ce măsură influențează acest vector înmulțirea stirigoaiei) și mai puțin, eventual spre deloc, de, eventualul – greu de admis -, caracter zoocor al speciei; deși, cu toată toxicitatea atribuită și părților superioare ale plantei, este totuși vulnerabilă în fața … melcilor(6, a unor insecte ierbivore și a larvelor unora dintre acestea (precum Eupithecia veratraria)(7 ! Cât privește posibilitatea de a-i fi diseminate de oi  miile de semințe produse de inflorescențele bine dezvoltate, aceasta e improbabilă atât timp cât semințele rămân capsulate până toamna târziu. E bine de subliniat apoi, că o serie de studii au relevat totuși impactul slab al caracterului invaziv al stirigoaiei asupra bogăției floristice a terenului infestat de ea, dacă acesta este supus pășunatului tradițional; în cazul abandonării pășunatului însă, impactul este dramatic(8.
Sinonime nomenclaturale pentru Veratrum album: Helleborus albus (L.) Gueldenst, Melanthium album (L.) Thunb., M. bracteolare Desr., M. virens Thunb., Veratrum album subsp. albicans Gaudin, V. a. subsp. album, V. a. subsp. misae (Širj.) Tzvelev, V. a. var. misae Širj., V.a. var. bosniacum (Beck) Nyman, V.a. var. croaticum Beck, V. a. var. flavum Griseb., V. a. var. spathulatum Beck, V. a. var. viride Lapeyr, V. a. var. viridiflorum Mert. et W.D.J.Koch, V. a. f. glabrescens (Zapal.) Soó, V. a. f. podolicum (Zapal.) Soó, V. bosniacum Beck, V. b. var. albanicum O.Loes., V. croaticum (Beck) O.Loes., V. flavum (Griseb.) O.Loes., V. lobelianum subsp. misae (Širj.) Šourková, V. l. var. misae (Širj.) O.Loes., V. l. var. glabrescens Zapal., V. l. var. obovatum Beck, V. l. var. podolicum Zapal., V. l. f. oppositifolium Chesm., V. misae (Širj.) O.Loes., V. parviflorum Bong., V. polygamum Gilib., V. viride Röhl.

Veratrum lobelianum Bernh. se deosebește de A. album prin colorația diferită a tepalelor: verzuie, verde-gălbui, mai rar galbenă, pe ambele fețe la prima, albă doar pe fața internă, verde sau aproape verde, la a doua.
Sinonime: Veratrum album subsp. lobelianum (Bernh.) Arcang./Rchb./Schübl. et G.Martens, V. a. var. lobelianum Koch/(Bernh.) Nyman, V. a. f. lobelianum (Bernh.) Rchb., V. a. subsp. virescens Gaudin, V. a. var. asiaticum O.Loes., V. a. var. obtusum Zapal.

Veratrum nigrum L. (stirigoaie-neagră) este absolut impresionantă, estetic vorbind, prin coloritul intens brun-roșiatic/purpuriu-negricios al inflorescenței. Surpriza unei întâlniri cu această plantă este însă îndoit plăcută și datorită rarității ei, chiar dacă e descrisă, în cele două determinatoare pomenite, ca fiind doar sporadică. Noi am găsit-o, după ani buni de colindat pe pajiștile munților țării, doar pe platoul somital, la 1.350 m altitudine, al Muntelui Păgânilor (Munceii Nășcălat/Munții Hășmaș); poate am fi avut mai mult succes dacă am fi căutat-o mai jos, ea preferând  solurile calcaroase din zona stejarului. La noi a fost semnalată în județele Alba/Lopadea Nouă/Băgău – Pajiștile lui Suciu, Sălaj/Hida/Racâș – Poiana cu narcise, Suceava/Bosanci – Fânețele seculare Ponoare – și Calafindești – La Stejari, Tulcea/Altmagea – Dealul Bujorului – și Valea Nucarilor/Agighiol – Dealurile Agighiolului.
Sinonime: Helonias nigra (L.) Ker Gawl., Melanthium nigrum (L.) Thunb, Veratrum bracteatum Batalin, V. nigrum subsp. ussuriense (O.Loes.) Vorosch,, V. n. var. ussuriense O.Loes., V. n. var. microcarpum O.Loes., V. purpureum Salisb., V. ussuriense (O.Loes.) Nakai.

Bibliografie:
1. https://en.wikipedia.org/wiki/Veratrum_album

_________________

(1 – Vasile Ciocârlan – Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta, Edit. Ceres, București, 2009
(2 – Ion Sârbu, Nicolae Ștefan, Adrian Oprea – Plante vasculare din România. Determinator ilustrat de teren, Edit. Victor B Victor, București, 2013
(3 – Cătălina Vătășescu – Rom. “stirigoaie”. Considerații semantice și etimologice, Fonetică și dialectologie, XXX/20111
(
4 – Cătălina Vătășescu – Din nou, despre numele de plantă „stirigoaie”, Fonetică și dialectologie, XXXIII/2013
(5Heather Charles , Jefrey S. Dukes – Impacts of Invasive Species on Ecosystem Services, Ecological Studies 193/2007
(6http://rslandscapedesign.blogspot.ro/search/label/Veratrum
(7Else Hesse, Mark Rees, Heinz Müller-Schärer – Life-History Variation in Contrasting Habitats: Flowering Decisions in a Clonal Perennial Herb (Veratrum album), The American Naturalist, 172/5/2008
(8Thomas Spiegelberger – Le vératre – l’ambiguïté d’une “mauvaise herbe”, Espaces naturels, 18/2007

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Munte si flori
© Copyright 2011
Website Apps