În căutarea Utidavei (episodul 2)

Atenție: Fotografiile au ipostaze de zoom accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Numele Utidava este considerat a fi unul din punctele tari ale … pedigree-ului istoric al bazinului median al Văii Trotuşului – vom vedea de ce mai departe –, deşi persistă o umbră de îndoială că ar fi vorba chiar de un … fiu legitim al acestor meleaguri şi nu doar de un … copil din flori cu pretenţii la moştenire, dar cam cu prea puţine … izvoade !

Pornind noi demersurile în a i le găsi, am avut … norocul şi plăcerea să întâlnim cartea lui Sorin Forţiu, Ziridava în context ptolemeic, Editura Sfantul Ierarh Nicolae, Braila, 2012, dar în varianta digitală (http://www.banat.ro/academica/Sorin_Fortiu_Ziridava_in_context_ptolemeic.pdf), a cărei … intrigă se desfăşoară în jurul unei subiect … leit al nostru, doar cu alt nume (Ziridava şi nu Utidava) şi, mai mult de atât, cu un acelaşi … personaj … central şi … cheie, pe numele său, mai cunoscut (dar mai puţin precis[1]) în pronunţie românizată, Ptolemeu.

 

Klaudios Ptolemaios/Claudius Ptolemaeus (cca 87 – cca165), astronom (creatorul geogentrismului), geograf şi cartograf  (a fundamentat tehnici de bază ale disciplinei: proiecţii, sistem de coordonate), matematician (dezvoltări în trigonometrie), fizician (preocupat de optică), filozof (al cunoaşterii), muzician (creator al unui sistem armonic bazat pe teoria numerelor), scrie la Alexandria (Egipt) – unde şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii – un “Îndreptar cartografic”[2] (mai cunoscut cu titlul Geographia), în care prezintă, printre multe altele, o listă cu 44 de “aşezări mai răsărite”[3] din Dacia, printre care, Utidava, localizată prin coordonatele (ptolemeice) 53gr10min, 47gr40min. Menţionarea sa în Geographia lui Ptolemeu reprezintă, deocamdată, singura atestare documentară a acestei cetăţi.

În 1964, arheologul/academicianul (din 2009) Alexandru Vulpe[4] emite ipoteza că Utidava este cetăţuia dacică de la Tiseşti (Târgu Ocna/BC), cercetată în premieră, începând cu anul 1956, de arheologii Anton Niţu şi Mihai Zămoşteanu[5]. Singurul argument (determinant)  al lui Alexandru Vulpe este de ordin lingvistic, fiind însă tot o premiză ipotetică, şi anume că între Utidava (Uti-dava) şi Oituz (Utus>U-i-tus>O-i-tus) există o relaţie etimologică intermediată de etimonul utus=râu.[6] Într-o logică firească, ar fi trebuit fãcută, printr-un calcul matematic, cât de cât aproximativ, şi verificarea eventualei suprapuneri a celor două locaţii, ptolemeică şi, respectiv, ipotetică. Deşi Alexandru Vulpe precizează, contextual însă, sistemul de coordonate ptolemeice care fixează poziţia Utidavei pe teritoriul Daciei, ignoră însă coordonatele propriu-zise, dar, indirect, le înscrie în aprecierea referitoare la coordoantele atribuite de Ptolemeu polisurilor vecine, Zargidava, Tamasidava, Piroboridava, ca fiind doar  “adaosuri abstracte la text de dragul simetriei”. În istoriografia românească se pare că s-a acordat prea puţin/aproape deloc credit sistemului ptolemeic de coordonate, fie din cauza superficialităţii cunoştinţelor matematice necesare[7] mânuirii acestuia (sau doar a unei idiosincrazii), proprie formaţiei umaniste a majorităţii istoricilor, fie din cauza “erorilor” din lista/listele de coordonate prezentate de Ptolemeu, unele, într-adevăr, uşor de sesizat, generând o circumspecţie, la fel de uşor, de înţeles! Pentru a vedea despre ce fel de erori şi/sau “erori” este vorba, va trebui să facem câteva precizări metateoretice cu privire la Geographia lui Ptolemeu[8]. Originalul, scris prin anii 160-170, s-a pierdut, la fel şi întâia copie a sa; au existat însă copii ale acesteia care, la rândul lor, au rodit o multitudine (zeci, sute) de alte copii/compilaţii/traduceri, unele însoţite de hărţi (create după textul lui Ptolemeu, neştiindu-se dacă originalul cuprindea şi hărţi) sau/şi de aparate critice, unele dintre acestea din urmă, fiind, poate, cele mai valoroase. În aceste condiţii e firesc să descoperim locaţii având coordonate diferite de la o ediţie la alta. În ceea ce priveşte Utidava, remarcăm, în privinţa longitudinii, (cel puţin) două valori, în copii/traduceri/ediţii critice (dintre cele mai de încredere) ale Geographiei: 53gr10 min şi 53gr20 min; în ceea ce priveşte latitudinea, consemnăm constanţa valorii de 47gr40min[9]. Ca să reuşim transpunerea acestor valori în coordonate moderne şi, apoi, eventual, identificarea locaţiei (peste care s-ar putea suprapune un sit arheologic) va trebui să ţinem cont de următoarele:

– Un grad ptolemeic, distanța între două puncte aflate pe acelaşi meridian ptolemeic (ori ecuator ptolemeic, Ptolemeu considerând globul terestru o sferă perfectă), este echivalent cu 92,5 km[10].

– Pe paralela modernă de 45 gr (corespunzătoare Mării Negre), 1gr de longitudine ptolemeică are cca 65 km ptolemeici[11].

– În fine, acurateţea calcului ptolemeic este în limitele a 5 minute ptolemeice, ceea ce ne va conduce la localizări aproximative ale polisurilor[12] definite prin coordonate ptolemeice interioare unor elipse cu semiaxele NS = 8 km şi WE = 5 km.

– În lista (atribuită) lui Ptolemeu, longitudinea de 53gr10min o are doar Utidava. Mai apropiate longitudinal de ea sunt: cu 53gr, Patridava şi Paloda/Polonda, iar cu 53gr20 min, Karsidava; în aceeaşi listă, cel mai apropiat polis de latitudinea de 53gr20min, în afara celor deja precizate, este Petrodava (53gr45min), care reprezintă chiar limita estică a polisurilor dacice din lista lui Ptolemeu ! Dar nici una dintre acestea nu este identificată (nici chiar Petrodava, în pofida tendinţei de înstăpânire a binomului Piatra Neamţ – Petrodava) ! În această situaţie ne vom raporta la cel mai apropiat polis cu certitudine determinat, Angustia = Breţcu, având coordonatele ptolemeice 52gr15min, 47gr15min. 

Citind lista lui Ptolemeu, observăm că, pe aceeaşi paralelă ptolemeică, de 47gr40min, ca şi Utidava, se află o altă “certitudine”, polisul Napuka = Cluj-Napoca, care e, mai la vest, cu 4gr 10/20 min ptolemeice faţă de Utidava şi cu 3gr15min faţă de Angustia.

Aşadar, translatându-ne pe paralela Clujului, de 46gr46min, cu cca 202 km (corespunzători diferenţei de longitudine ptolemeică dintre Napuka şi Angustia)[13], ar trebui să ajungem pe acelaşi meridian cu Breţcu, pe aceeaşi paralelă cu Utidava, dar cu 55/65min ptolemeice mai spre est faţă de ea. Realizând prima operaţiune ajungem cu 7 km mai spre vest faţă de meridianul  Breţcului, absolut insignifiant ![14]

Ar mai rămâne să ne translatăm, de pe meridianul Breţcului, cu 55/65 min ptolemeice (corespunzătoare diferenţei de longitudine dintre Angustia şi Utidava)  = cca 57/67 km, spre est. O vom face, dar, pentru că renuţăm la paralela Clujului[15], vom sui întâi pe meridianul Breţcului cele 25min ptolemeice ( = 39 km) ce despart paralela Breţcului de cea a Utidavei, apoi ne vom deplasa spre vest cu 55/65 min ( = 57/67 km).

"Background": Google Maps

“Background”: Google Maps

Ajungem astfel în două puncte pe care, dacă le înscriem în elipsele (corespunzătoare celor două longitudini ptolemeice) descrise mai sus, obţinem, pentru a fi mai uşor de vizualizat, un poligon cu vârfurile în următoarele localităţi băcăuane: Chetriş/Tamaşi – Văleni/Parincea – Ghilăveşti/Vultureni – Huţu/Găiceana – Corbasca/Găiceana – Orbeni/Orbeni – Gâşteni/Răcăciuni – Cleja/Cleja.

"Background": Google Maps

“Background”: Google Maps

În perimetrul astfel delimitat se află mai multe situri arheologice: cele din comuna Horgeşti, la Răcătău de Jos[16] şi Sohodor, altele la Răcăciunui, unde au fost evidenţiate orizonturi aparținând Eneoliticului (cultura Cucuteni), epocii bronzului (cultura Monteoru), epocii fierului (cultura La Tène, cultura geto-dacică, sec I î.Ch – I d.Ch).[17] Desigur, nu sugerăm nicidecum vreo legătură cu Utidava, doar constatăm prezenţa în preajma prezumtivei Utidave și a unor aşezări relativ contemporane ei. Pe de altă parte, nu putem trece cu vederea distanţa, nu foarte mare, cca 30 km, dintre Tiseşti/Târgu Ocna şi cea mai apropiată localitate din perimetrul menţionat, şi care, coroborată cu posibilele erori legate de localizările ptolemeice (inclusiv cele ale copiştilor)[18], ne fac să nu putem elimina ipoteza Tiseşti=Utidava. La o concluzie mai drastică, în defavoarea acestei ipoteze, ajungem însă, dacă vom compara latitudinile şi/sau longitudinile Tiseştiului şi Utidavei. Astfel meridianul modern al Utidavei se află la cel puţin 33 km de meridianul Tiseştilor, chiar dacă distanţa dintre paralele celor două locaţii este de doar 12 km, prea mult, socotim noi, faţă de marjele de eroare acceptate.

Addenda

1. Tabel cu lista polisurilor din Dacia şi din Moesia Inferior prezentate de Ptolemeu în Geographia[19]

Polisul

Longitudinea

Latitudinea

Dacia

Rukkonion/Rhukkonion[20]

46gr30min/47gr30min/
44gr30min[21]>47gr[22]

48gr10min>49gr35min

Dokidava

47gr20min>47gr40min

48gr>49gr25min

Porolisson>Porolisum[23]

49gr>49gr

48gr>49gr25min

Arkobadara/Arkobarada

52gr/50gr40min>
52gr15min

48gr15min/48gr>
48gr50min

Triphulon

52gr15min/42gr15min>
52gr25min

48gr15min>49gr

Patridava

53gr>53gr5min

48gr10min>48gr55min

Karsidava

53gr20min>53gr20min

48gr15min>49gr

Petrodava

53gr45min>53gr35min

47gr40min>48gr25min

Ulpianon

47gr30min>48gr15min

47gr30min>48gr50min

Napuka>Napoca

49gr>49gr25min

47gr40min>49gr

Patruissa

49gr>49gr25min

47gr20min>48gr45min

Salinae/Salinai

49gr15min>49gr35min

47gr10min>48gr35min

Praetoria Augusta

50gr30min>50gr35min

47gr/47gr30min>
48gr25min

Sandava/Sangidava

51gr30min>51gr50min

47gr30min>48gr20min

Angustia

52gr15min>52gr25min

47gr15min>48gr10min

Utidava

53gr10min/53gr20min>
53gr10min

47gr40min>48gr25min

Markodava

49gr30min>49gr50min

47gr>48gr25min

Ziridava

48gr/49gr30min/
45gr30min>48gr50min

46gr30min/46gr20min>
48gr30min

Singidava

48gr30min/48gr>49gr

46gr20min>47gr55min

Apulon

49gr15min>49gr35min

46gr40min>48gr10min

Zermizerga/Nermisega

49gr30min>49gr50min

46gr/46gr15min>
47gr55min

Komidava>Cumidava

51gr30min>51gr45min

46gr40min>47gr35min

Ramidava/Rhamidava

51gr45min/51gr50min>
51gr55min

46gr30min>47gr25min

Pirum

51gr15min>51gr30min

46gr>47gr

Zusidava

52gr40min>54gr15min

46gr15min/46gr40min>
47gr15min

Paloda/Polonda

53gr>54gr25min

47min>47gr35min

Zurobara

45gr40min/46gr40min/
45gr20min>47gr15min

45gr40min>47gr55min

Aizisis/Lizisis

46gr15min>47gr45min

45gr20min>47gr40min

Argidava
[nepoziţionat pe harta “Ptolemeu”[24]]

47gr30min/49gr30min/
46gr30min>48gr45min

45gr15min>47gr35min

Tiriscon

48gr30min/43gr50min>
49gr30min

45gr15min>47gr35min

Zarmizegethusa basileion/Sarmisegetusa basileios/Sarmizegetusa Regia

47gr50min> 49gr

45gr15min>47gr35min

Hydata/Aquae

49gr30min>49gr45min

45gr40min>47gr45min

Netindava/Nentidava

52gr45min>54gr20min

45gr30min>46gr25min

Tiason/Tiasson

52gr>53gr45min

45gr30min>46gr25min

Zeugma/Pons

47gr40> 48gr25min

44gr40min>46gr55min

Tibiskon>Tibiscum

46gr40>47gr55min

44gr50min>47gr25min

Dierna

47gr15min> 48gr5min

44gr30min/44gr50min>
46gr45min

Akmonia/Ekmonia

48gr> 48gr40min

45gr>47gr10min

Drubetis/Druphegis>Drobeta

47gr45min>48gr20min

44gr30min>46gr35min

Frateria/Fraterna

49gr30min>49gr45min

44gr30min>46gr35min

Arkina/Arkinna

49gr>49gr20min

44gr45min/44gr50min>
46gr45min

Pinon

50gr30min>50gr35min

44gr40min>46gr45min

Amutrion

50gr>50gr10min

44gr45min>46gr55min

Sornon/Surnon

51gr30min>51gr45min

45gr>46gr10min

Moesia Inferior

Istros/Istropolis/Histria

55gr40min> 55gr15min

46gr> 46gr35min

Tomi/Tomis

55gr>55gr10min

45gr50min>46gr15min

Kallatis/Kallatia/Calatis

54gr40>55gr10min

45gr30min>45gr50min

[Dionysopolis] –
ţărmul Mării Negre/Balcic/Bulgaria
[25]

54gr20min>54gr45min

45gr15min>45gr15min

[Odessos] –
ţărmul Mării Negre/Varna/Bulgaria

54gr50min

45min

[Mesembria] –
ţărmul Mării Negre/Bulgaria

55gr/54gr40min

44gr40min

[Rhegianon] –
malul drept al Dunării/Bulgaria

50gr

43gr40min

[Oiskos] –
malul drept al Dunării/Bulgaria

51gr

44gr

[Diakon] –
malul drept al Dunării/Bulgaria

51gr20min

44gr20min

[Nouai] –
malul drept al Dunării/Bulgaria

52gr

44gr40min

[Trimmamion/Trimammion] –
pe malul drept al Dunării/Bulgaria

52gr20

44gr50min

[Tiriste/Tiristipolis] –
pe malul drept al Dunării/Bulgaria

52gr40/53gr

45gr10min

[Durostolon/Durostoron] – Silistra/Bulgaria

53gr15>53gr40min

45gr15min>46gr

[Tromariska] –
pe malul drept al Dunării/Bulgaria

53gr30min

45gr30min

Sukidava

54gr>54gr15min

45gr40min>46gr10min

Axiupolis/Axiopolis

54gr20min>54gr30min

45gr45min>46gr20min

Karsum/Carsium

54gr30min/54gr10min>
54gr25min

45gr50min/45gr45min>
46gr45min

Trismis/Troismis/Troesmis

54gr>54gr40min

46gr20min>47gr10min

Dinogeteia/Dinogetia

53gr/53gr10min>
54gr35min

46gr40min/46gr50min>
47gr25min

Nuiodunon/Noviodunum

54gr40min>54gr55min

46gr30min>47gr20min

Nukraunon
[nepoziţionat pe harta “Ptolemeu”]

54gr30min> 54gr45min

46gr>46gr55min

Sitioenta

55gr>55gr10min

46gr30min>47gr20min

[Dausdava] – Bulgaria

53gr

44gr40min

Tibiska

55gr>55gr10min

46gr15min/46gr30min>
47gr5min

[Physke] – gurile Nistrului/Ucraina

56gr40min

47gr40min

[Hermonaktos] –
gurile Nistrului/Ucraina

56gr15min

47gr30min

[Arpis] – gurile Nistrului/Ucraina

56gr

47gr15min

Zargidava

55[26]gr40min>55gr

47gr45min>48gr20min

Tamasidava

54gr20/53gr20min>
55gr30min

47gr30min>48gr10min

Piroboridava

54[27]gr30min>54gr50min

47gr>47gr45min

[Nikonion] – gurile Nistrului/Ucraina

56gr20min/56gr30min

48gr10min

[Ophyussa] – gurile Nistrului/Ucraina

56gr

48gr

[Tyras] – gurile Nistrului/
Cetatea Alb
ă/Ucraina

56gr

47gr40min

2. O “interpolare” între harta actuală a României şi dispunerea ptolemeică a polisurilor din Dacia şi Moesia Inferior

"background": Wikipedia

“Background”: Wikipedia

– Am plecat de la premiza că putem găsi în Geographia lui Ptolemeu un punct, relativ apropiat de teritoriul Daciei, ale cărui coordonate ptolemeice sunt concordante cu poziţia sa reală pe planiglob; am socotit Byzantium = Istambul ca fiind un astfel de punct (56gr, 43gr5min).

– Raportându-ne la coordonatele Byzantiumului, la distanţele reale faţă de acesta ale polisurilor din listele lui Ptolemeu (pentru Dacia şi Moesia Inferior)  şi la corespondenţa dintre sistemul de coordonate ptolemeic şi distanţele terestre[28] am stabilit coordonatele corecte/corectate ale Tomisului (la Ptolemeu, 55gr, 45gr50min, după raţionamentul nostru, 55gr10min, 46gr15min).
– Baza raţionamentului care ne-a condus la “noile” coordonate ale Tomisului ne-a permis să realizăm o reţea de paralele şi meridiane ptolemeice[29], suport grafic ce ne-a facilitat dispunerea pe harta României a polisurilor ptolemeice.

– Coordonatele unora dintre aceste polisuri au fost corectate ţinând cont de localizările lor, considerate certe[30], raportând-le la Tomis = Constanţa.

– Polisurilor cu localizări incerte ori nedeterminate le-au fost corectate coordonatele şi, implicit, li s-au stabilit poziţiile pe hartă, raportând-le la coordonatele celor mai apropiate polisuri “localizate”.[31]

3. Comentarii (în loc de concluzii)

– “Produsele” noastre finale (prezumtiva localizare a Utidavei în zona Răcătău de Jos/BC, poziţionarea pe harta actuală României a polisurilor ptolemeice din Dacia şi Moesia Inferior), fiind rezultatul unor calcule cu o marjă de eroare insuficient de controlată şi, ici-colo, a unor deducţii bazate pe supoziţii incerte, nu pot fi considerate mai mult decât sugestii pentru a privi mai critic, în sensul academic al termenului, adică, inclusiv mai îngăduitor şi, desigur, mai constructiv, listele de coordonate din Geographia lui Ptolemeu.

– Suprapunerea, mai mult sau mai puţin perfectă, a unor … situaţii/situări obţinute de noi cu rezultatele obţinute pe alte căi, incomparabil mai precise, cum ar fi poziţionarea Ziridavei şi a Zurobarei[32], ar trebui să ne îndemne să reluăm cu mai multă persuasiune (care să însemne şi un plus substanţial de precizie a calculelor – lucrul cel mai simplu de realizat) demersul prezentat acum.

– Am făcut pe parcursul expunerii doar foarte vagi trimiteri la rezultatele cercetărilor arheologice legate de cetăţile dacice de pe teritoriul României sau la teoriile privind localizările polisurilor din listele ptolemeice; nu neapărat pentru că ne lipseşte pregătirea academică ce ne-ar permite abordări profesioniste ale domeniului, ci pentru că … o vom face (totuşi) în alte articole dedicate uneia sau alteia dintre davele ce ne-au stârnit “curiozitatea” !


[1] – Au fost 14 faraoni cu numele Ptolemeu, reprezentanţi ai Dinastiei Ptolemeice, cea care a condus Egiptul în ultimiii aproape 300 de ani (între 305-30 î.Ch.) de regalitate ai săi; după care a urmat transformarea în provincie romană.

[2] – Acest subtitlu îi aparţine lui Sorin Forţiu (op.cit.) care apreciază activitatea de geograf a lui Ptolemeu ca fiind, mai degrabă, una de cartograf; de altfel, Ptolemeu însuşi adaugă lucrării sale subtitlul “Ghid geografic despre cum se face o hartă”.

[3] – Sintagma am preluat-o din traducerea realizată de Sorin Olteanu a capitolului din Geographia lui Ptolemeu (ediţia Claudii Ptolemaei Geographia, ed. Carolus Müllerus, Didot – Paris, vol. 1.1 (1883) şi 1.2 (1901) comparată cu cea a lui Nobbe (1-3, Lipsiae 1843-1845)) care se referă la Dacia (http://soltdm.com/sources/mss/ptol/ptol_dac.htm)

[4] – în Ptolemy and the ancient gegraphy of Moldavia, în „Studii clasice”, nr. VI, Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1964. [Mulţumim, şi pe aceastã cale, d-nei conf. dr. Ioana Costa de la Universitatea Bucureşti ce ne-a facilitat accesul la acest articol.]

[5] – Concluziile cercetării au fost publicate sub titlul Sondajul în Cetăţuia Getică de la Tiseşti (r. Tg. Ocna, reg. Bacău), în Materiale şi cercetări arheologice, nr. VI, Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1959

[6] – În treacăt fie spus, în raţionamentul său pe această chestiune, Al. Vulpe face referire la râul Uz ca fiind tributar Oituzului, ceea ce, dacă ar fi adevărat, ar fi un punct de sprijin al teoriei sale. Dar Uzul, ca şi Oituzul, afluează în Trotuş, între gurile celor două râuri fiind o distanţă (aeriană) de 22 km. Iar între cetăţuia de la Tiseşti (aflată în preajma confluenţei Slănic-Trotuş) şi gura Oituzului sunt, e adevărat, doar, 11 km. Şi dacă e să legăm totuşi numele Utidava de Oituz, ar trebui să aducem în discuţie şi prezumtiva cetăţuie dacică de pe Dealul Ciuci din satul Grozeşti (azi, Oituz) aflată pe valea Oituzului chiar la ieşirea acestuia în depresiune, din ultima strâmtoare muntoasă. Însă despre această cetăţuie Al. Vulpe nu avea, probabil, ştiinţă, primele săpături de sondaj fiind făcute în 1969 de un profesor localnic, Gheorge Gr. Caităr, referiri scrise apărând abia în 2001, odată cu apariţia cărţii Din istoria localităţii Oituz, de Constanţa Caităr Gheoldum, la Editura Plumb din Bacău (disponibilă şi pe http://www.calameo.com/books/00094692858054992ceb9). Legat de evoluţia etimologică a Utidavei amintim şi un articol al lui Ion Pachia-Tatomirescu, Un cuvânt valah cu certă ascensiune pelasgă, de pe http://www.cartesiarte.ro/portaleu/articol.php?id_articol=1032&nr=3&an=2012&pagina=5, în care e descris următorul parcurs … fonetic al toponimului: Uti-dava/dova>Utitova>Titova>Tutova, al cărui … final ne îndepărtează şi mai mult de Tiseşti, dar ne apropie de … Tutova, cetatea de la Răcătău – unde concluzionăm noi că ar putea fi localizată Utidava – fiind … doar la vreo 35 de km de acest râu !

[7] – Un interes cu o câtime mai sporit pentru a-l utiliza ar fi condus la constatarea că necesarele cunoştinţe de matematică erau chiar elementare !

[8] – O analiză detaliată, aproape exhaustivă, a metaaspectelor (dar şi a unora de conţinut) privind Geographia lui Ptolemeu, se poate citi în Sorin Forţiu, op.cit.; datele pe care le prezentăm cu privire la Geographia lui Ptolemeu (cele cu caracter obiectiv şi mai puţin aprecierile subiective) sunt preluate, în cea mai mare parte, de aici; la fel rezultatele unor calcule ale căror detalieri se pot citi în op.cit. (dar şi pe  http://members.casema.nl/h.vandeukeren/index.html).

[9] – Aprecierea este relativizată de accesul nostru (indirect) la un număr limitat de ediţii ale Geografiei lui Ptolemeu (cea menţionată deja la nota 3, cele utilizate de Sorin Forţiu (op.cit) şi Claudii Ptolemei viri Alexandrini Mathematice discipline Philosophy doctissimi Geographie opus …,1513 – pe http://tiparituriromanesti.wordpress.com/2013/01/26/asezarea-daciei-dupa-claudiu-ptolemeu/).

[10] – Dacă mai ţinem cont că la Ptolemeu ecuatorul era cu 17% mai mic decât în realitate, rezultă că 1gr latitudinal ptolomeic ar fi trebuit să aibă cca 108 km reali.

[11] – circa 75 km actuali (conform http://www.henry-davis.com/MAPS/, paralela Rondo, una dintre paralelele de referinţă ale lui Ptolemeu, traversează Marea Neagră; ne este, deocamdată, suficientă identificarea ei cu paralela de 45gr moderne).

[12] – Ceea ce, în lista lui Ptolemeu, noi numim, lejer, localităţi, Ptolemeu le numeşte polisuri, cu înţelesul de aşezări (umane), fără  conotaţii legate de suprafaţă, număr de locuitori, importanţă strategică – pentru precizări suplimentare, a se vedea nota 8 !

[13] – Trebuie să ţinem cont în calcule, de faptul că Ptolemeu şi-a poziţionat diversele locaţii pe hărţile sale, plecând de la distanţele “reale” dintre acestea (sursa, menţionată de Ptolemeu însuşi, fiind hărţile geografului, cartografului, matematicianului fenician, Marinos din Tir) cărora le-a asociat perechile sale de coordonate. [Precizări mai detaliate despre “relaţia” Ptolemeu-Marinos din Tir se pot citi pe site-ul http://www.henry-davis.com/MAPS/]. Astfel, nu are relevanţă, pentru aceste prime calcule, eroarea de 17% privind lungimea ecuatorului terestru.

[14] – Dacă, în schimb, am avea curiozitatea să validăm şi latitudinile celor două polisuri, Napuka şi Angustia, vom constata o diferenţă de 30 km sub cea reală, cu 22 km ( = 15min), în afara marjei de eroare ptolemeică ! Acest lucru ne-a determinat să supralicităm validarea coordonatelor celor două locaţii (Napuka şi Angustia), raportându-le la o altă locaţie certă, Komidava = Râşnov, cu coordonatele ptolemeice 51gr30min şi 46gr40min. Astfel, dacă meridianul “calculat” al Komidavei (raportat la cel al Napukăi) este la doar 7 km de cel real, neglijabili, între paralele diferenţa este de 33 km, cu cca 24 km (= 15min ptolemeice peste eroarea acceptată). Relativ la binomul Komidava-Angustia, pentru longitudine există o diferenţă de 17 km, cu 9 km ( = 10 min) peste marja de eroare, iar în ce privește latitudinea, de doar 5 km, neglijabilă. O concluzie imediată (dar superficială totuşi, în condiţiile în care ne-am mulţumit doar cu o singură “interpolare”) ar fi că Napuka ar trebui să aibă latitudinea mai mare cu 15min decât cea care apare în lista lui Ptolemeu (din ediţia/ediţiile cu care am lucrat – vezi nota 9) ! Mai mult de atât, ar trebui validate/corectate, într-un mod cu adevărat profesionist, coordonatele tuturor locaţiilor care au identificare certă (vezi nota 8; în lucrarea amintită se vorbeşte despre o asemenea întreprindere realizată cu oarecare succes în Germania, binenînţeles, privind polisurile ptolemeice de pe teritoriul acestei țări).

[15] – A se vedea nota 14 !

[16] – Având coordonatele ptolemeice 53gr10min şi 47gr40min localitatea Răcătău de Jos se identifică, din acest punct de vedere, cu Utidava; lângă sat au fost dezvelite urmele unei importante cetăți dacice fortificate din sec. I î.Ch.-sec. II d.Ch.

foto: Radu Pușcarciuc (14 iulie 2013)

foto: Radu Pușcarciuc (14 iulie 2013)

[17] – Dacă nu e … suficientă cetatea dacică de la Răcătău, incitantă este ipoteza identificării Utidavei cu cetatea dacică fortificată de la Răcăciuni, forma antropică a culmii dealului, numit “La Cetăţuie”, unde a fost ridicată, motivând-o !

[18] – Exegeţii Geographiei lui Ptolemeu consideră că, pentru Dacia, marja de eroare, privind precizia localizărilor pe hărţile ptolemeice a polisurilor consemnate, se înscrie în limitele a 25 km pentru longitudine şi 22 km pentru latitudine !

[19] – Datele au fost preluate de pe http://www.banat.ro/academica/Sorin_Fortiu_Ziridava_in_context_ptolemeic.pdf şi http://soltdm.com/sources/mss/ptol/ptol_dac.htm cu permisiunea celor care le-au făcut astfel publice, Sorin Forţiu, respectiv, Sorin Olteanu, cărora le mulţumim încă o dată ! De asemenea, sunt câteva coordonate ce provin din ediţia precizată în finalul notei 9.

[20] – raportare la Porolisum.

[21] – Variantele corespund diferitelor manuscrise/ediţii ale Geographiei; şi acestea nu sunt singurele ! Cele preferate de noi sunt cele bolduite.

[22] – Coordonatele cu caractere color sunt obţinute de noi conform unei idei dezvoltate la punctul 2 al Addendei.

[23] – Menţionăm cu caractere color numele mai cunoscute/latinizate ale polisurilor determinate (a se vedea nota 30).

Notă: "Supra"poziționarea locațiilor și "supra"menționarea numelor polisurilor din Dacia și Moesia Superior & Inferior ne aparțin

Notă: “Supra”poziționarea locațiilor și “supra”menționarea numelor polisurilor din Dacia și Moesia Superior & Inferior ne aparțin

[24] – Harta aparţine ediţiei folosite de Sorin Olteanu pe site-ul său, la adresa http://soltdm.com/sources/mss/ptol/ptol_dac.htm

[25] – Locaţiile ce nu aparţin teritoriului României sunt, cu câteva excepţii, evidenţiate folosind tonul gri.

[26] – Urmărind dispunerea polisurilor pe harta “Ptolemeu” şi chiar descrierea corespunzătoare (“la râul Hierasos”), e limpede că numărul de grade este eronat calculat/scris/copiat; probabil, numărul corect este 53, valoare luată de noi în calculul longitudinii corectate !

[27] – Din dispunerea polisului pe harta “Ptolemeu” deducem că numărul de grade corespunzător longitudinii ar trebui să fie 53, număr care va fi luat în calcul la stabilirea longitudinii corectate !

[28] – A se vedea aceste relaţii în prima parte a articolulului.

[29] – interdistanţate în kilometri reali (vezi notele 10 şi 11); mai precizăm, dacă mai era nevoie, că, pentru realizarea hărţii, am folosit proiecţia cilindrică aşa cum Ptolemeu însuşi recomandă pentru regiuni restrânse. [Mai multe amănunte despre “chestiunea proiecţiilor” la Ptolemeu se pot citi pe site-ul citat deja, http://www.henry-davis.com/MAPS/]

[30] – În Moesia Inferior: Istros = Histria, Tomi = Constanţa, Kallatis = Mangalia, Axiupolis = sud de Cernavodă, Karsum = Hârşova, Troesmis = nord-vest de Turcoaia/TL, Dinogetea = Gărvan/TL, Nuiodunon = Isaccea, iar în Dacia: Porolisson = Moigrad/Mirşid/SJ, Angustia = Breţcu/CV, Komidava = Râşnov, Zarmizegethusa basileion = Grădiştea de Munte/Orăştioara de Sus/HD, Tibiscon = Jupa/Caransebeş, Dierna = Orşova, Drubetis = Drobeta-Turnu Severin

"Background": Wikipedia

“Background”: Wikipedia

[31] – Calculul noilor coordonate s-a făcut în doi paşi: întâi în sistemul lui Ptolemeu, efectuând simple diferenţe între coordonatele polisurilor, apoi am făcut trecerea în sistemul “ptolemeic” creat de noi, ajustând coordonatele obţinute în primul pas în raport cu distanţele ptolemeice şi cu cele reale (care stau la baza sistemului “ptolemeic” adaptat la ele). Raportările au avut în vedere o prezumtivă tehnică folosită de Ptolemeu pentru dispunerea polisurilor pe hartă, aceea de a utiliza o minireţea de locaţii ale cărei noduri să fie cât mai corect poziţionate, în jurul lor gravitând grupuri de alte locaţii definite prin distanţele “sateliţilor” faţă de noduri sau chiar între ei. Forţaţi de împrejurări – puţine polisuri determinate când vorbim de teritoriul Daciei – am ales, drept noduri, Porolisum, Napoca, Sarmisegetuza Regia, Dierna, Drobeta, Angustia, Cumidava, Dinogetia, Noviodunum, Troesmis, Axiopolis (a se vedea harta lămuritoare).

[32] – Sorin Forţiu în op.cit. şi pe http://www.banat.ro/academica/Zurobara.pdf

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Munte si flori
© Copyright 2011
Website Apps