Traseele noastre în Subcarpații Vrancei

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Legenda link-uri:

– link pe nume – fotoreportaj;
– (*) – descriere traseu;
– (**) – informații din ziua parcurgerii.

harta: Viorel Chendeș (Resursele de apă din Subcarpații de la Curbură. Evaluări geospațiale, Edit. Academiei, București, 2013)

Componentă a Subcarpaților de Curbură – un complex de forme de relief pozitive (dealuri) și negative (depresiuni) complicat datorită neotectonicii locale foarte … complicate – Subcarpații Vrancei ocupă cea mai mare parte (40%) din suprafața suprastructurii, având ca limite, la vest (Carpații) și est (Câmpia Română) “naturale” – din punct de vedere geografic, desigur -, dar la nord (Trotușul) și sud (Slănicul) convenționale ! Menționăm că pentru stabilirea limitei vestice am optat, pe de o parte – în mare -, pentru cea care este relativ consacrată în literatura de specialitate (deși nu există consens), dar, pe de altă parte – când a fost vorba de localizări de amănunt -, am ales drept criteriu principal pe cel morfologic, mai precis, am trasat frontierele exclusiv de-a lungul văilor, racordurile dintre acestea – confluențe sau șei pe interfluvii – fiind impuse de cerința păstrării continuității morfologice a culmilor interfluviale. Interesul nostru a fost, cum am mai tot precizat, preponderent, turistic, dar și, substanțial, metodico-comprehensiv !
Notă: Un exemplu insolit în literatura geografică românească, privind modul în care au fost stabilite limitele Subcarpaților de Curbură și, implicit, ale Subcarpaților Vrancei, îi aparține lui Viorel Chendeș (op. cit.) !

background-ul hărții: Google Maps

În raport cu precizările de mai sus, am împărțit Subcarpații Vrancei în cinci sectoare:
I – Interfluviul Cașin>Trotuș – Șușița;
II – Interfluviul Șușița – Putna;
III – Interfluviul Zăbala>Putna – Milcov;
IV – Interfluviul Milcov – Râmnicul Sărat;
V – Interfluviul Râmnicul Sărat – Slănic.

 

 

 

 

 

 

harta: lect. dr. Iulian Săndulache, Fac. Geografie, Univ. București
(îi mulțumim pentru accept)

Cele cinci sectoare au fost împărțite, la rândul lor, în subunități: complexe deluroase; în mare, am adoptat, cu câteva modificări, structura propusă de Iulian Marius Săndulache, lector la Facultatea de Geografie a Universității București.

 

 

 

 

 

 

 

background-ul hărții: Google Maps

I: Interfluviul Trotuș – Șușița
– l-am împărțit în două subunități:
a. Dealurile Oușorului
– preferăm această denumire celei consacrate (Dealul Oușorul) – de altfel, o convenție toponimică livrescă a geografilor – datorită realității mult mai complexe din teren; dincolo de aceasta, propriu-zisul Deal Oușoru, nu se prea individualizează, nici ca nod orografic, nici ca altitudine (din aceste puncte de vedere, fiind … surcalasat de Vf. Coada Văii Babei/Carpenul) și nici ca vizibiltate !
– limita cu munții (ai Vrancei) este formată de pâraiele Călăsău>Cașin și Cremeneț>Șușița:
– am exclus din acest interfluviul, ca substructură, Dealurile Tihăraielor pe care le-am înglobat Munților Vrancei, ca prelungiri terminale ale Zboinei Negre !
b. Platforma Zăbrăuți
– delimitarea de structura anterioară o realizează pîraiele Popeni>Trotuș și Repejoara>Șușița.

Trasee:
1. Buciumi – Livada Buciumi – obârşie Găureana – Balta Buciumi – Buciumi (*) (**)
2. Gârbovana – Podeiul Gârbovanei – Dealul Viișoarei – Poiana Tăfteștilor – La Viile Călugărilor – Lacul Nămoale – Fundul Gârbovanei – Poiana lui Dumnezeu – Dl. Mărceștilor – La Pârlitură – Dl. Pietriș – Gârbovana (*) (**)
3. Căiuți  – Mărcești – Balta Mărcești – Poiana lui Dumnezeu – Culmea Orbicului – Dl. Mateeașu – Valea Căiuțu Mic – Căiuți (*) (**)
4. Buciumi/BC – Dl. Candrea – Dl. Blidariu – Dl. Pascu – Buciumi [Biserica Sf. Nicolae] (*) (**)
5.1. Bogdana (canton silvic) – valea Bogdana – Balta de la Stână (Lacul Cişmelelor ?) – Poiana lui Cristea – Dl. Gălbănoi – Lacul Codrilor – Valea Tinosului – Valea Bogdanei – Cantonul Silvic Bogdana (*) (**)
5.2. Bogdana – Valea Bogdanei – Lacul Codrilor – Valea Tinosu – Balta de la Cișmele – Bogdana (*) (**)
5.3. Negoieşti – Iazul Negoieşti – Iazul Bogdana – Lacul Cişmelelor – Bogdana (*) (**)
6.1. Cătunul Haloş – valea Haloşului Brănişteanu – valea Clocoticiului – Dl. Zmeurişului – Vf. Ursoiu Mare – Dl. Bourul – Valea Haloşul Ciobotariu – cătunul Haloş (*) (**)
6.2. Haloş – Dl. Zmeuriş – Vf. Ursoiu Mare – Vf. Bourul – Dl. Cârjei – Haloş (*) (**)
7. Pralea (Biserica Catolică) – Dl. Arșiței – Vf. Poiana Stânei – Vf. la Comoară – Piscu Moliftului – Piscu Dogăriei – La Poiana Mărului – Vf. Rotar – Plaiul Rotarului – Pralea – Biserica ortodoxă (*) (**)
8. Pralea – Dl. Blăgan – Dl. Oușoru – Dl. Pietricele – Dl. Cârlan – Valea Cârlanu – Valea Ursoaia – Pralea (*) (**)
9. Coţofăneşti (Halta Bâlca) – Lacul Balta Râioasă – Coţofăneşti (*) (**)
10. Blidari – Valea Pralea – Lacul cu Pești – Plaiul Ciudinului – Blidari (*) (**)
11. Bâlca – Dl. Arșiței – Culmea Borșani-Bâlca – Piciorul Între Bâlci – Valea Bâlca Limpede – Valea Bâlca – Bâlca (*) (**)
12. Bâlca  – Dl. Între Bâlci – La Fundul lui Purice – La Crucea Cășuneanului – Zarea Hagiilor – Dl. Bârsoiului – Bâlca (*) (**)
13. Cornăţel – Dl. Tămăşoaia – Dl. Cornăţel – Dl. Piscu Lung – Dl. Dragomir – Poiana Boga Mică – Dl. Chetrosu – Cornăţel (*) (**)
14. Mărăști [Mausoleul Eroilor] – Valea Alba – Dl. Alba – Dl. Bălan – Poiana Țiganca – Vf. Observatorul lui Averescu – Poiana Carpenului – Poiana Șuiu – Poiana Mărăști – Dl. La Fântâna Puturoasă – Vf. Ciutei – La Fundu Dealului – Dl. Mărăști – Mărăști (*) (**)
15. Gura pârâului Repejoara – Dl. Fântâna Oii – Dl. Fântânile – Piscu Tihăraiele – Dl. Mare – Dl. Buduiul Hanului – Poiana Țiganca – Poiana Pleșa – Piscu Giangului – Dl. Bălan – Dl. Budăiul Pușcașului – Lacul Stejarului – Dl. La Curmătură – Dl. Secarei – Dl. Frescei – Gura Repejoara (*) (**)
16. Trotuşanu – Lacul Beleleu- M-rea Sf. Pahomie – Plaiul Caregna-Domoşiţa – Trotuşanu (*) (**)

– fotoreportaje publicate pe alte site-uri:
(Dacă doriţi să vizionaţi prezentările Power Point de mai jos în variantă completă, inclusiv cu fond muzical, menţionaţi adresa Dv. de e-mail la rubrica de comentarii a acestui post şi le veţi primi !)

1. Pe cărările Ouşorului

background-ul hărții: Google Maps

II. Interfluviul Șușița – Putna
– are doar două subunități, în loc de trei (cf. Săndulache, op. cit.), integrând “Dealul Gherghelău” printre …
a. Dealurile Răchitașului
– trecerea de la “munte” la ele se face prin șaua dintre pâraiele Furtuneasca>Șușița și Stracea>Deju>Putna, iar între ele și …
b. Dealul Momâia
– prin șaua Chiturluc>Șușița – Vizăuța>Putna

Trasee:
1. Vizantea Mânăstirească – Dl. Momâiei – Dl. Scaune – Dl. Iarmaroc – Dl. Șorei/Lozii – Dl. Răchitașu Mare – Pârâul Alb – Pârâul Păcurii – Pârâul Vizantea – Vizantea Mânăstirească (*) (**)
2. Gura Pârâului Lacul Tutovanului – Dl. Porcului – Drumul Periilor – Lacul Puturoasa – Dl. Cârligului – Lacul Tutovanului – Dl. Moțocu Mare – Gura Pârâului Lacul Tutovanului (*) (**)
3. Topești (gura Caciului) – Piscul Castravetelui – Dl. Babei Maria – Dl. Pricopie – Dl. La Chini – Dl. Ghergheleu – Dl. Teiului – Dl. Ceardacului – Dl. Teiușu – Dl. La Curban – gura Caciului (*) (**)

background-ul hărții: Google Maps

III. Interfluviul Putna – Milcov, format din:
a. Măgura Odobești, al cărei vârf este cel mai înalt (996 m) din toți Subcarpații Vrancei;
b. Dealurile Răiuțului, cu al doilea vârf în top: 960 m.
– racordul dintre aceste două subunități se realizează în șaua Valea Rea>Putna – Tulbure>Milcovelu>Milcov;
c. Dealurile Rediului, înglobate de Săndulache (op. cit.) în substructura “Dealul Gârbova”; se leagă cu terminția extremă, nord-estică, a Monteorului (din Munții Vrancei), Piatra Berzei, prin șaua Milcov – Nereju>Zăbala, iar cu Dealurile Răiuțului prin șaua Zăbala – Reghiu>Milcov (în zona satului Podu Stoica).

Trasee:
1. Poduri – Dl. Pleșilor – Culmea Frânturii – Vf. Răiuți (960 m) – Culmea Răiuți – Dl. Căișor – Dl. Jariștei – Piciorul Rupt – Poduri (*) (**)
2. Tichiriș (gura Văii Rele) – Plaiul Lupului – Măgura Odobeștilor – Plaiul Măgurii – Dl. Bolovanu – gura Văii Rele (*) (**)
3. Scânteia/Jariștea/VN – M-rea Sf. Voievozi – M-rea Tarnița – Măgura Odobești – Creasta sudică – Scânteia (*) (**)
4. Prahuda (Gura Robescului) – La Lăbunțari – Piatra Tojanului – Dl. Spulber – Dl. Cheia – Culmea Ursoaiei – Dl. Arșița Mare – Dl. Danciu – Gura Tojanului – Gura Robescului (*) (**)

background-ul hărții: Google Maps

IV. Interfluviul Milcov – Râmnicu Sărat, împărțit în:
a. Dealul Deleanu și …
b. Dealurile Gârbovei, cu care se leagă prin șaua Larga>Milcov – Prisloapele>Râmna>Putna; la rândul lor, acestea se racordează structurii montane în șaua Milcov – Râmnicel>Râmnicu Sărat (în zona satului Poiana Stoica)

Trasee:
1. Andreiașu de Jos – Focul Viu – Dl. Titila – Dl. Stâna lui Ciolpan – Dl. Chetroiu – Dl. Râpei – Dl. Suflețel – Dl. Papaluga – Fostul Lac Papaluga – Andreiașu de Jos (*) (**)
2. Andreiașu de Sus (Răchitașu) – Valea Milcovului – Dl. Stochiței – Dl. Râpa cu Corni – Dl. Negru – Lacul Negru – Vf. Muntioru – Schitul Muntioru – Dl. Râpa cu Cătină – sat Poiana Stoica – Dl. Gurbănesei – Dl. Bursuci – Valea Bursuci – Valea Milcovului (*) (**)
3. Cotești [Schitul Odobasca] – Lacul Schitului  – Mânăstirea Cotești – Valea Dâlgovului – Lacul Smiciog – Dl. Pietros – M-rea Dălhăuți [Ruinele bisericii noi] – Lacul Racilor – Valea Dălhăuți – Dl. Deleanu – Dl. Puturos – Dl. Broșteanului – Dl. Dorului – Dl. Cornetului – Lacul Schitului (*) (**)

background-ul hărții: Google Maps

V. Interfluviul Râmnicu Sărat – Slănic, cuprinde:
a. Dealurile Bisocăi, care leagă substructura de cea montană prin șaua dintre pâraiele Moldoveanul>Râmnicu Sărat și Lopătăreasa>Jghiabu>Slănic; celelalte două subunități …
b. Dealurile Blăjanilor și …
c. Dealul Budei se desprind din nodul orografic reprezentat de Vârful Ulmușor.

 

 

 

 

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Munte si flori
© Copyright 2011
Website Apps