Drumeție pe Colinele Tutovei; cuvinte cheie: Ptolemeu și Sucmezău !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Subunitate a Podișului Bârladului, Colinele Tutovei reprezintă interfluviile Siret-Berheci, Berheci-Tutova (afluenți ai Bârladului, la rândul său, afluent al Siretului). Înălțimea maximă, 561 m, este atinsă în vârful Dealului Doroșan (interfluviul Berheci-Zeletin, acesta din urmă, afluent al Berheciului). Traseul parcurs de noi se află pe interfluviul Pâncești (>Siret)-Huțu (>Găiceana)-Găiceana (>Berheci), cu altitudinea maximă de 525 m (Dl. Poiana Neamțului) pe care o vom și atinge !

 

background-ul hărții: Google Maps

Traseu auto (final): DN 2 (Răcăciuni) – Dieneț (6 km pe DJ 252E & 252B, asfaltați, stare bună) – Cetatea dacică de la Răcătău – Dieneț (2,5 km dus/întors pe DJ 252B, drum de pământ, stare proastă) – Pâncești – Pogleț (7 km pe DJ 252B & DC 96, asfaltați, stare bună)

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

De cum trecem Siretul, înainte de a intra în satul Dieneț, oprim, pentru o … poză de … dis-de-dimineață, la marginea bălții Dieneț.

 

foto: Marelena Pușcarciuc

După 2 km ieșim din satul Dieneț spre reședința comunei, Pâncești; dar, la prima intersecție, cotim spre stânga, părăsind totodată drumul asfalta pentru unul de pămând ce duce la Răcătău. Oprim în … câmp, după doar 2,5 km, de unde, prin arătură, pe o urmă de tractor ne îndreptăm spre Siret (de fapt, Lacul Răcăciuni).

foto: Radu Pușcarciuc

De malul râului, pe care ar trebui să găsim urmele unei cetăți dacice,  ne desparte o … râpă adîncă de câțiva metri, …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… nu altceva decât șanțul de apărare al cetății !

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Un covor de flori este așternut în cale: …

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… cu brebenei și viorele …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… și cu … alte cele, cum ar fi, traista-ciobanului

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… sau gâscarița.
[Arabidopsis thaliana este prima plantă căreia i s-a secvențiat genomul – în anul 2000; actualmente este … cobaiul cercetărilor în genetica plantelor. Informații interesante, pe https://en.wikipedia.org/wiki/Arabidopsis_thaliana]

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Sus, pe promontoriu, ne împărțim … interesul …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… între imaginea Lacului Răcăciuni …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… și … scormonirea … vizuală a … ruinelor <Cetățuii> !

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

De fapt, sunt urmele șantierului arheologic – …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… șanțuri (secțiuni) …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… și casete; …

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… se mai adaugă gropile proaspete ale … căutătorilor de comori !

 

 

 

Prima menționare, în termeni de interes științific, a <Cetățuii/Troianului/Apărătoarei>, cum era numit locul de locuitorii Răcătăului, îi aparține învățătorului de aici, M. Gh. Burghelea care a răspuns unui chestionar ordonat de Alexandru Odobescu în anii 1871-1873 în calitatea sa de ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, cu privire la “antichitățile aflătoare pe teritoriul satului […]” – vezi, eventual, http://dilemaveche.ro/sectiune/bordeie-si-obiceie/articol/chestionarele-lui-odobescu ! Prima periegheză a fost efectuată în 1951 de arheologii prezenți pe șantierul de la cetatea dacică de la Poiana/GL, iar săpăturile au debutat în 1968, continuând, cu întreruperi, până în 2003 (cf. Cătălin Cristescu – Contribuții la cronologia dave-lor dacice de pe valea Siretului (I), pe  https://www.academia.edu/1258825/Research_and_Science_Today_Nr._3). Au fost scoase la iveală mai multe nivele de locuire cuprinse între sec. XXV-XVI (Epoca Bronzului – Cultura Monteoru), sec. XII-VI (Epoca Fierului – Hallstatt), sec. IV- I d. Cr. (epoca geto-dacică) ale unei așezări fortificate (prin prezența șanțului și a unui valului de apărare întărit la exterior cu bolovani de calcar și de râu, iar la interior prevăzut cu o palisadă din pari și bârne din lemn. În arătura ce precede șanțul de apărare al cetății au fost  săpate capete de secțiuni ce au relevat existența unei zone locuite, în epoca geto-dacică, exterioară acropolei (partea fortificată), iar pe dealul Șoimului, aflat la est de cetate, au fost cercetate 5 necropole tumulare. Fără nicio dovadă materială, așezarea dacică – ultimul nivel de locuire – a fost asimilată de cercetătorii ei cu polisul ptolemeic, Tamasidava (cf. https://melidonium.ro/2013/02/04/vasile-ursachi-cetatea-dacica-de-la-racatau/) !

background-ul schemei: Google Maps

Despre … avatarurile polisurilor/davelor daco- … ptolemeice puteți citi pe http://www.muntesiflori.ro/utidava-3/ !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Vizita noastră la cetate n-a rămas … neștiută; cineva a bătut toaca !
[Informații despre ciocănitoarea-verde, pe http://www.muntesiflori.ro/ciocanitoarea-verde/ !]

 

 

 

Ne întoarcem pe același drum, dar o luăm spre Pâncești, de unde, via Fulgeriș, ajungem în marginea satucului Pogleț la …

foto: Marelena Pușcarciuc

… mânăstirea omonimă. Este ctitorită – ca schit – de vornicul / paharnicul Constantin Balș în anul 1752 (sau poate chiar mai devreme de 1734 – a se citi pe https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-poglet-68001.html). Numele inițial era Sucmezău, pârâul pe care se afla numindu-se Pogleț (acum, Chilia Benii); în 1831 preluase deja numele pârâului. În 1863, după secularizarea averilor mânăstirești, schitul se desființează, biserica devenind una de mir. Biserica, din lemn de stejar, a atras atenția de la început prin arhitectura deosebită, dar a ajuns într-o asemenea stare de degradare încât, restaurarea sa, hotărâtă în 1968, a impus demolarea și reconstrucția ei din temelii, păstrându-i-se însă aspectul originar. A redevenit mânăstire, de maici, în 1996.
În dealul din spatele corpului de chilii este săpat, la câțiva metri adâncime un beci amenajat ulterior ca paraclis.

foto: Radu Pușcarciuc

Plecând de la mânăstire (10:30), …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… înainte de a ieși din sat, trecem pe lângă clădirea fostei școli, ale cărei încăperi au servit drept chilii, timp de 4 ani, călugărițelor venite în 1996, când s-a reînființat mânăstirea.

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Iar ni se bate … darabana, de această dată de o ciocănitoare-pestriță-mare (informații despre ea pe https://sites.google.com/site/romanianatura53/fauna-in-romania/ciocanitoarea-in-muntii-berzunti-si-tarcau !)

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Părăsim și drumul comunal ce leagă Poglețul de satul Băcioi, … de peste deal, intrând în traseul … propriu-zis !

 

 

 

 

 

 

foto: Google Earth Pro

Traseu: Pogleț – Lacul Nebunului – Dl. Cireș – Dl. Viei lui Pleșu – Dl. Bolovanului – Dl. Mare – Dl. Poiana Neamțului – Valea Chilia Benei – Pogleț

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

<… Căzută în genunchi … cu capul prăvălit … și ochii umbroși închiși … Iar viața,  … viața i-a zburat lin, … spre zări … !>

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Suim … ca o părere prin pădurea …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… abia desprimăvărată, …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… căutând Lacul Nebunului: există, mai bine spus, a existat, până când, loziile i-au supt toată apa; acum e doar un smârc !

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Din pădure ieșim curând …

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… pe Dealul Cireșului, hotarul cu satul Băcioiu; …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… trebuie să ajungem La Via lui Nedelcu !

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Băcioiu (component, ca și Poglețul, al comunei Corbasca) este un sat de țigani, …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… cu o biserică nouă, sfințită în 2013, ce a luat locul alteia – o capelă din vălătuci din 1947, total degradată. Actuala biserică a avut drept principal ctitor pe Adrian Hrițcu, arhiepiscopul pentru românii ortodocși din Europa Occidentală și Meridională (înmormântat la Pogleț), căruia i s-au adăugat ieromonahul Calistrat Ifrim, fost preot la Mânăstirea Pogleț, starețul Mânăstirii Buda-Berzunți, arhimandritul Arsenie Voaideș – cel care a reorganizat Mânăstirea Pogleț -, maica Luciana Florea, stareța Mânăstirii Pogleț, preotul Vasile Paiu, parohul Bisericii Corbasca și deputatul Gabriel Vlase (cf. http://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=3987). Paroh este preotul Vasile Arun Spiridon, și el țigan (… jumătate doar) din Prăjoaia-Livezi, unde încă locuiește.

foto: Marelena Pușcarciuc

Traseul ne poartă, teoretic, pe lângă pădurea, numită Băcioiu, spre racordul cu Dealul Mare; …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… teoretic, pentru că, din când în când, pătrundem și în … domeniul silvic, …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… atrași …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… de flori !

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Urcând …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… spre Dealul Mare …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… traversăm o adevărată pajiște de flămânzică !

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Încă puțin …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… și suntem pe … vârful Dealului Mare (14:00), …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… deasupra satului Arini. Satul a fost înființat în jurul anului 1820 prin aducerea din Ardeal a 80 de familii (liude) de români catolicizați și maghiarizați dispuse să muncească pe moșia Găiceana, a vel vornicului Costache Sturza; acesta primise aprobarea (și o generoasă scutire de biruri) de la domnitorul de atunci, Scarlat Calimachi. Satul s-a numit la început Ungureni, apoi Unguri, iar după reforma administrativă din 1968, Arini – după numele unui cătun al său, Arinoasa (cf. http://www.ercis.ro/dieceza/parohii/fisa.asp?id=41).
[În Repertoriul Arheologic al României este consemnată prezența, aici, în Poiana Dealului Mare, a unei cetăți întărite cu șanțuri, fără alte precizări: http://www.cimec.ro/scripts/arh/rar-index/sel.asp?nr=5&NrSel=0&Lang=RO&IDRap=4531#Lk4531 (informație ulterioară drumeției noastre) !]

foto: Marelena Pușcarciuc

Până să ajungem în Poiana Neamțului …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… avem de tăiat un colț de pădure, …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… tapetat …

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… ori doar … împestrițat cu flori !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Renunțăm să facem micul ocol necesar atingerii vârfului din Poiana Neamțului (500 m), evitând astfel coborârea prin arătura … înmuiată de căldura zilei, …

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… și coborâm pe șosea (DJ 252, Adjud-Bacău), pe care o părăsim după 1 km, …

 

 

 

foto: Google Earth Pro

… pentru o scurtătură suficient de bătătorită … ca să merite !

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Ocolim izvoarele pârâului Chilia Benei (Poglețului, poate) …
[16:00]

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… și coborâm apoi ceva mai aproape …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… de firul văii sale !
În imagine, un ulm (Ulmus minor) năpădit de vâsc (Viscum album) !

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

În aceeeași zi am mai văzut vâsc instalat pe plop (Populus alba), …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… pe salcâm (Robinia pseudoacacia) …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… și pe păducel (Crataegus monogyna).

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Ne-a mai atras atenția un alt dăunător – o ciupercă, Taphrina carpini -, vizibil doar prin efectele sale: “măturile de vrăjitoare” – tufe de lăstari excentrici crescute pe tulpina unor arbori, produse ale țesuturilor acestora; aici, pe carpen (Carpinus betulus) !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Apropiindu-ne și mai mult de firul văii …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… descoperim în … străfunduri o … veritabilă cascadă; …

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… iar de la ea, în aval, un … adevărat … canion !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

De aici, părăsim zona … sălbatică a văii …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… culegând, din mers (sic !), …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… impresii … specifice; …

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… ieșim mai la … larg …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… sarabanda lor continuând !

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

În față ni se așterne un drum, încă, lung !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Pădurea din stânga …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… continuă să ne îmbie …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… cu covoare …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… și … covorașe de flori !

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Dar, deja apar semnele …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… sfârșitului de traseu (18:45) !

 

 

 

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Munte si flori
© Copyright 2011
Website Apps