La cules de flori pe Stânca Tohani !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Din punct de vedere geomorfologic, Stânca Tohani reprezintă o minisubstructură a Dealurilor Istriței, un anticlinal aflat la marginea sudică a Subcarpaților Buzăului, cu o compoziție geologică ceva mai aparte în raport cu celelalte dealuri vecine pendinte de aceeiași subcarpați, în care, calcarele și gresiile sarmațiene domină prin duritate și energie relieful actual al zonei, influențând totodată flora și fauna acesteia. Stânca Tohani, și datorită poziției sale extreme în cadrul suprastructurii pomenite, moștenindu-i însă aceeași constituție petrografică, se impune în peisaj ca un viguros martor de eroziune. Structura geologică, dar și acțiunile antropice de amenajare agro-silvică a sitului, au impus un ecosistem specific ce cuprind, în principal, pajiști stepice, dar și fânețe, tufărișuri și pâlcuri de pădure. [O descriere mai … aplicată a sitului – declarat arie naturală protejată – poate fi accesată la adresa https://legeaz.net/mo/anexa-ordin-madr-1969-2015.pdf !]

Atrași de imaginea incitantă a Stâncii, surprinsă întâmplător din fuga mașinii prin Mizil – aflat la doar 4 km de sit -, ne-am mobilizat resursele fizice, temporale, financiare și volitive pentru a o vedea … de aproape ! Un factor motivațional determinant l-a constituit “substanța” sitului ca arie protejată: flora sa; mai ales că, printre speciile citate în planul de management al sitului, sunt unele, multe, pe care n-am reușit să le vedem până la vizita proiectată a sitului. Vorbind despre “realizările” … floristice ale drumeției noastre, ele au fost raportate la lista speciilor prezente în sit și precizate în planul de management sau în alte surse bibliografice (a se vedea Anexa). Rezultatele acestei prime vizite a sitului ne-au făcut deja să ne gândim și la altele, în diverse alte perioade ale anului.

Accesul la Stâncă este lejer și rapid: din Mizil, pe DJ 100H (din punctul 45.003927N, 26.447007E, 119 m alt. dacă se vine dinspre Buzău; 45.002328N, 26.441966E, 121 m alt dacă se vine dinspre Ploiești), drum asfaltat, se ajunge după doar 7,75 km la o intersecție – spre dreapta – cu un drumeag pietruit ce duce la rezervoarele Casei de Apă a comunei Tohani și la o fostă carieră deschisă în coastele Stâncii Tohani (45.067958N, 26.429492E, 318 m alt.), unde există un spațiu larg de parcare. Menționăm că drumul județean 100H continuă spre nord, tot asfaltat, racordându-se prin intermediul altor drumuri județene, de asemenea asfaltate, cu DN 1A (Ploiești-Brașov) și DN 10 (Buzău-Brașov).

Traseu (11 mai 2024): Casa de Apă – Vf. Dușmăneasa – Versantul sudic al Dușmănesei – Vf. Strehanu – Vf. Petricanu – Versantul sudic al Pietrei Tohani – Casa de Apă
– lungime: cca 6 km;
– denivelare pozitivă cumulată: cca 350 m;
– durată: 6 h.

Observație: Despre altitudinile vârfurilor nu se poate spune nimic precis.
– planul director de tragere “Călugăreni” – hartă topografică militară din 1957 – precizează următoarele altitudini: pentru Vf. Dușmăneasa (Tohanii II pe hartă), 423 m, pentru Strehanu (nenumit), 435 m, pentru Petricanu (Tohanii I), 423 m;
– harta militară topografică modernă (ediția 1997) nu precizează decât înălțimea Vf. Petricanu (numit Strehanu): 417,72 m, pentru celelalte, cu ajutorul curbelor de nivel, se deduc înălțimi de peste 400 m, dar mximum 440 m;
– pe harta OpenTopoMap vârfurile nu sunt numite, curbele de nivel sugerând: pentru Vf. Dușmăneasa și Petricanu altitudini în intervalul 400-410 m, pentru Strehanu, între 410 și 420 m, iar pentru vârful de la vest de Petricanu, între 370 și 380 m;
– în fine, pe harta topografică sovietică (1:50.000), Vârful Petricanu (numit Strehanu) are 417,3 m, Dușmăneasa, nenumit, 420,3 m, Strehanu, neprecizat, în intervalul 440-460 m.

Precizare: Ne asumăm calitatea slabă a unor fotografii; le-am publicat, totuși, din interes documentar !

Start !

 

Ne ies în cale primele flori … ruderale !
[Update: Cosolida orientalis = Delphinium ajacis]

 

Ne apropiem de baza dealului, trecând pe sub fosta carieră de calcar !

 

Exploatarea ei și eroziunea  au scos la iveală și o asemenea … ciudățenie (fosilă ?); …

 

… de care se miră și … vrăbiile (Passer domesticus) !

 

În perimetru carierei întâlnim deja primele specii de flori dintre cele mai puțin comune, precum Alyssum caliacrae (ciucușoară, bărbișoară). A fost numită astfel și descrisă prima oară (1927) de botanistul român Nyárády Erasmus Julius (1881-1966).
Actualul nume științific este Odontarrhena caliacrae.

 

Relativ rară (sporadică) este și specia Fumana procumbens (mălăoaie/mălăoi, osul-iepurelui).

 

Tot sporadică este și Euphorbia glareosa (alior, laptele-câinelui).

 

În schimb, cebăreaua (Sanguisorba minor) și rechia (Reseda lutea) sunt întâlnite frecvent; …

 

… la fel, lemnul-bobului (Cytisus nigricans) și sânzienele (Cynanchica pyrenaica subsp. cynanchica), …

 

… ca și ineața (Linum perenne), ori iarba-lăptoasă (Polygala major) !

 

Printre flori sau pe ele, gândaci …

 

… și fluturi !

 

Dând ocol carierei ajungem în șaua joasă și largă ce separă net Vârful Dușmăneasa …

 

… de corpul principal al Stâncii Tohani (Strehanu-Petricanu).

 

… căruia, deocamdată, îi întoarcem spatele, …

 

… urcând pe coastele pietroase ale Dușmănesei !

 

Apar nu doar peisaje noi, …

 

… ci și alte flori: …

 

… !
[Nu Jurinea transsylvanica, ci Jurinea mollis !]

 

Pe stâncăria de sub vârful Dușmănesei

 

… se răsfață, adunată în familii numeroase,  oarecum rara Paronychia cephalotes !

 

De pe vârf, …

 

… după ce luăm act de adaosul nordic la priveliștea anterioară, …

 

… coborâm pe o curbă de nivel accesibilă, ce taie coastele stâncoase ale versantului sudic al Dușmănesei.

 

La tot pasul pâlcuri ale unei specii rare: Scutellaria orientalis ! Dar, în legătură cu această specie, există o chestiune de taxonomie: în bibliografia referitoare la flora sitului Stânca Tohani specia este prezentată cu trei denumiri: S. orientalis, S. orientallis var. pinatifida și S. sosnowskyi. În taxonomia de ultimă oră privitoare la acești taxoni (Plants of de World Online), primii doi taxoni sunt considerați sinonimi și distincți de al treilea, acceptat ca reprezentând o specie aparte. Problema este că pe site-ul citat, România nu apare pe hărțile privind răspândirea a nici unuia dintre cei trei taxoni, deși în principala sursă bibliografică a site-lui în cauză, Flora R.P.R./R.S.R. – în speță, vol VIII, apărut în 1960 – specia noastră apare sub numele S. orientalis împreună cu infrataxonul S.o. var. pinatifida, cu răspândire în Dobrogea și pe Stânca Tohani !

 

Prin grohotișul slab stabilizat cresc și alte specii ierboase;
[Nu Senecio vernalis, ci Senecio viscosus !] …

 

… iar la baza versantului, arbuști …

 

… !

 

Revenim în șaua dintre Dușmăneasa și Strehanu pentru a sui pe acesta din urmă. Muchia, pe versantul său nordic, este vag îmbrăcată cu resturile unei plantații de pin.

 

Spre sud versantul este golaș și arid.

 

La marginea plantației de pin, spre nord, cresc numeroase exemplare de salvie !

 

La întrecere cu ele, zburători (Veronica austriaca subsp. jacquinii) !

 

Sus, pe culme, specii mai puțin comune, precum Potentilla taurica – sporadică (cinci-degete, sclipeți), …

 

… Ajuga pseudochia – sporadică (tămâiță), …

 

… Glaucium corniculatum – sporadică (mac)

 

… sau rara Alyssum montanum (ciucușoară) !

 

Versantul nordic al dealului Strehanu este, în parte, cucerit de sălcioară (Elaeagnus angustifolia); …

 

… iar pe unde găsește spațiu liber se agită colilia (Stipa capillata) !

 

Pe Vârful Strehanu (cca 415 m), maximumul altitudinal al Stâncii Tohani, …

 

… crește în voie pliscul-cocorului/ciocul berzei (Erodium cicutarium) !

 

Până pe ultimul vârf mai răsărit al Stâncii Tohani, Petricanu, nu prea mai găsim noutăți în materie de flori: …

 

… doar o aglică (Filipendula vulgaris) și mai multe pâlcușoare de in (Linum tenuifolium); …

 

… și o tufă de soc (Sambucus nigra) !

 

Așa că ne permitem să traversăm în viteză vârful intermediar dintre Strehnu și Petricanu !

 

Șaua și de sub Petricanu și coastele sale …

 

…  sunt încă martore ale belșugului de ruscuțe-de-primăvară (Adonis vernalis), acum, la fructificare.

 

Golurile le acoperă covorașele de căpșuni (Fragaria viridis) !

 

După Vârful Petricanu …

 

… mai avem de urcat un vârf; …

 

… e chiar ultimul !

 

Coborâm de pe el …

 

…

 

… spre păduricea (plantată) de pini ce acoperă “coada” vestică a Stâncii Tohani, traversând-o …

 

… en fanfare !

 

La ieșire, un covor de gălbenele (Sisymbrium orientale) …

 

… împestrițată cu cosaci (Astragalus onobrychis) !

 

Stabilim trasa pentru întoarcere !

 

Ieșim la un drum de țară, în dreptul unei livezi îngrădite, a cărei poartă e străjuită de câțiva migdali bătrâni …

 

… încărcați de migdale mai vechi și mai noi, deloc … amare !

 

Părăsim drumul, luând-o pieziș prin pajiștea ce acoperă versantul sudic al dealului.

 

Ajungem la marginea unei mari plantații de migdali pe care o traversăm pe lângă marginea ei de sus.

 

Din colțul din dreapta sus al plantației ieșim la un drumeag pe care suim cât e nevoie pentru a putea ocoli o viroagă, inaccesibilă din cauza vegetației dense ce i-a cucerit malurile.

 

Prin iarba de pe marginea cărării ce continuă drumul, întâlnim băluște – Ornithogalum amphibolum – o specie rară, …

 

… și, comuna iarbă-a-fiarelor (Vincetoxicum hirundinaria).

 

După ce am traversat, aproape de obârșie, viroaga amintită, și am reușit să ne strecurăm prin peria de păducei și măceși de dincoace de ea, răzbatem, în fine, la golul stâncăriei de sub Dealul Petricanu.

 

La tot pasul, zambilici (Hyacinthella leucophaea), toate trecute și de stadiul de fructificare, cele mai multe împrăștiindu-și deja și semnințele; care vor țese anul viitor un covor nou.

 

Ajungem la marginea vestică a Dealului Petricanu, bordată de un șir de stânci: capete de strate ridicate spre verticală, retezate de eroziune. Găsim o breșă prin păduricea de pin ce acoperă malul stâng al canionului adânc ce desparte dealurile Petricanu și Strehanu.

 

Constatăm că, așa cum o numesc cei care au alcătuit planul de management al sitului “Stânca Tohani”, clisura dintre Petricanu și Strehanu nu ridică probleme de traversare !

 

… și chiar ajungem ușor și repede pe pantele Strehanului.

 

Aici, ca dincolo, pe sub Vârful Petricanu: defilăm pe câteva curbe de nivel (apropiate) inventariind flori; în afară de cele deja întâlnite (Scutellaria sp., Alyssum sp., Euphorbia sp., Jurinea sp. etc.) …

 

… adăugăm listei o rechie (Reseda lutea) la fructificare și sporadica linariță (Linaria dalmatica) !

 

Spre capătul traseului, un ultim tur de de orizont …

 

…

 

… și gata, coborâm spre mașină !

 

Anexă – Lista speciilor de plante ce populează Stânca Tohani

– am preferat listarea speciilor în ordinea alfabetică a familiilor, genurilor și speciilor;
– taxonomia a fost actualizată și completată cu numele autorilor, fiind pusă în acord cu Plants of The World Online/Kew Science;
– numele speciilor întâlnite și de noi, sunt bolduite, iar ale celor ce nu sunt menționate în bibliografie sunt grafiate colorat.
Bibliografie:
* – Dealurile Tohani, o insulă de vegetație pontic-balcanică de Gh. Dihoru și G. Negrean, în Studii și Cercetări de Biologie, seria Botanică, 21/3, 1969, București
** – Planul de management al sitului Natura 2000 Rosci0235 Stânca Tohani, 2012-2013, Ploiești
*** – Contribuții floristice asupra Stâncii Tohanilor de V. Ciocârlan, în Studii și Cercetări de Biologie, seria Botanică, 20/3, 1968, București

 

Familia	Specia	Conform bibliografiei	Observații
AMARANTHACEAE	Chenopodium vulvaria L.*
AMARYLLIDACEAE	Allium flavescens Besser*
	Allium flavum L.*,**
	Allium moschatum L.*,**
	Allium paniculatum L.	Allium albidum**
	Allium saxatile M.Bieb.**
	Allium sphaerocephalum L.	Allium sphaerocephalum var. bosniacum*,***	Infrataxonul A.s. var. bosniacum nu este acceptat !
	Sternbergia colchiciflora Waldst. et Kit.*,**
APIACEAE	Bupleurum rotundifolium L.*
	Daucus carota L.**
	Eryngium campestre L.*,**
	Pimpinella saxifraga L.*
	Trinia multicaulis (Poir.) Schischk.*,**
APOCYNACEAE	Vinca herbacea Waldst. et Kit.*
	Vincetoxicum hirundinaria Medik.
ASPARAGACEAE	Anthericum ramosum L.*,**
	Hyacintella leucophaea (K.Koch)Schur*,**
	Muscari botryoides (L.) Mill.*
	Ornithogalum amphibolum Zahar.
ASPLENIACEAE	Asplenium ruta-muraria L.*
ASTERACEAE	Achillea millefolium subsp. collina (Wirtg.) Oborny	Achillea collina**
	Achillea setacea Waldst. et Kit.**
	Artemisia austriaca Jacq.*,**
	Aster amellus L.*
	Carduus acanthoides L.**
	Carduus hamulosus Ehrh.**
	Carduus nutans L.*,**
	Carlina biebersteinii subsp. brevibracteata (Andrae) K.Werner	Carlina brevibracteata*
	Centaurea stoebe subsp. australis (Pančić ex A.Kern.) Greuter	Centaurea micranthos*
	Centaurea orientalis L.*
	Cirsium arvense (L.) Scop.
	Crepis foetida subsp. rhoeadifolia (M.Bieb.) Čelak.	Barkhausia foetida var. rhoeadifolia*
	Erigeron acris L.	Erigeron acer*
	Jurinea arachnoidea Bunge*,**
	Jurinea mollis (L.) Rchb.*
	Leontodon biscutellifolius DC.	Leontodon asper*
	Leontodon hispidus L.*
	Lophiolepis albida (Velen.) Del Guacchio, Bureš, Iamonico et P.Caputo	Cirsium albidum*
	Lophiolepis ciliata (Murray) Del Guacchio, Bureš, Iamonico et P.Caputo	Cirsium ciliatum*
	Lophiolepis ligularis (Boiss.) Del Guacchio, Bureš, Iamonico et P.Caputo	Cirsium ligulare**
	Onopordum acanthium L.**
	Pentanema ensifolium (L.) D.Gut.Larr., Santos-Vicente, Aderb., E.Rico, M.M.Mart.Ort.	Inula ensifolia*
	Pentanema oculus-christi (L.) D.Gut.Larr., Santos-Vicente, Aderb., E.Rico, M.M.Mart.Ort.	Inula oculus-christi*
	Phonus lanatus (L.) Hill	Carthamus lanatus*
	Pilosella echioides (Lumn.) F.W.Schultz et Sch.Bip.	Hieracium echioides*
	Pilosella offcinarum F.W.Schultz et Sch.Bip.	Hieracium pilosella*
	Senecio viscosus L.*
	Takhtajaniantha austriaca (Willd.) Zaika, Sukhor. Et N.Kilian	Scorzonera austriaca**, S. a. var angustifolia*
	Taraxacum erythrospermum  Andrz. ex Besser	Taraxacum laevigatum*
	Taraxacum serotinum (Waldst. et Kit.) Poir.*,**
	Tragopogon dubius Scop.*
	Xeranthemum annuum L.*
	Xeranthemum inapertum (L.) Mill.	Xeranthemum foetidum*
BORAGINACEAE	Anchusa ochroleuca M.Bieb.*
	Cerinthe minor L.*
	Echium vulgare L.*,**
	Onosma visanii Clementi*
	Pontechium maculatum (L.) Böhle et Hilger	Echium russicum**
BRASSICACEAE	Alyssum alyssoides (L.) L.**
	Alyssum montanum L.
	Arabis auriculata Lam.	Arabis recta*
	Odontarrhena caliacrae (Nyár) D.A.German	Alyssum caliacrae*,**,***
	Sisymbrium orientale L.*
CAMPANULACEAE	Asyneuma canescens (Waldst. et Kit.) Griseb. Et Schenk*
	Campanula sibirica subsp. divergens (Waldst. et Kit. ex Willd.) Nyman**	Campanula sibirica*
CAPRIFOLIACEAE	Cephalaria uralensis (Murray) Roem. et Schult.*,**
	Cephalaria transsylvanica (L.) Roem. et Schult.*
	Knautia macedonica Griseb.*,**
	Scabiosa ochroleuca L.*
	Valeriana coronata (L.) Mill.	Valerianella coronata*,**
	Valeriana pumila (L.) Willd.	Valerianella pumila*,**
CARYOPHYLLACEAE	Sabulina tenuifolia (L.) Rchb. subsp. tenuifolia	Minuartia hybrida**
	Minuartia setacea (Thuill.) Hayek*
	Paronychia cephalotes (M.Bieb.) Besser*,**
CISTACEAE	Fumana procumbens (Dunal) Gren. et Godr.*,**
	Helianthemum canum (L.) Hornem.*,**
CONVOLVULACEAE	Convolvulus arvensis L.*,**
CORNACEAE	Cornus mas L.*
CYPERACEAE	Carex humilis Leyss.*
ELAEAGNACEAE	Elaegnus angustifolia L.
	Hippophae rhamnoides L.**
EUPHORBIACEAE	Euphorbia agraria M.Bieb.**	Euphorbia agraria var. euboea*
	Euphorbia cyparissias L.**
	Euphorbia glareosa Pall. ex M.Bieb.	Euphorbia nicaeensis*,**	E. n. crește doar în vestul Europei și în nord-vestul Africii !
FABACEAE	Astragalus onobrychis L.**
	Astragalus vesicarius L.	Astragalus vesicarius f. pallida*
	Coronilla varia L.*
	Cytisus nigricans L.**	Lembotropis nigricans*
	Lathyrus pallescens (M.Bieb.) K.Koch*
	Lotus corniculatus L.	Lotus corniculatus var. hirsutus*
	Lotus herbaceus (Vill.) Jauzein	Dorycnium herbaceum*
	Lotus maritimus L.	Tetragonolobus maritimus subsp. siliquosus**	T. m. subsp. s. este sinonim pentru Lathyrus inconspicuus L. var. inconspicuus care nu crește în Romania.
	Medicago falcata L.**
	Medicago lupulina L.*,**
	Medicago monspeliaca (L.) Trautv.	Trigonella monspeliaca*,***
	Medicago rigidula (L.) All.	Medicago rigidula var. germana***	Infrataxonul M.r. var. g. nu este acceptat !
	Onobrychis gracillis Besser**
	Onobrychis viciifolia Scop.**
	Trifolium montanum L.**
	Trifolium pratense L.**
	Trifolium repens L.*,**
GERANIACEAE	Erodium cicutarium (L.) L’Hér.
HYPERICACEAE	Hypericum elegans Stephan ex Willd.*,***
IRIDACEAE	Crocus reticulatus Steven ex Adams*,**
LAMIACEAE	Ajuga chamaepitys subsp. chia (Schreb.) Arcang.	Ajuga pseudochia*
	Ajuga laxmannii (L.) Benth.*
	Clinopodium acinos (L.) Kuntze	Acinos arvensis*
	Clinopodium vulgare L.**
	Marrubium peregrinum L.*
	Mentha longifolia (L.) L.**
	Nepeta ucranica L.*,**
	Origanum vulgare L.**
	Prunella laciniata (L.) L.*
	Salvia aethiopis L.*
	Salvia austriaca Jacq.*,**
	Salvia nemorosa L.**
	Salvia nutans L.**
	Salvia pratensis L.
	Salvia verticillata L.**
	Scutellaria orientalis L**	Scutelaria sosnowskyi*	S. sosnowskyi nu crește în Europa, fiind greșit indicat ca sinonim pentru S. oruientalis !
	Sideritis montana L. subsp. montana	Sideritis comosa*
	Teucrium chamaedrys L.*,**
	Teucrium montanum L.*,**
	Teucrium polium L.*
	Thymus comosus Heuff. ex Griseb. et Schenk**
	Thymus glabrescens Willd.*,**
	Thymus pannonicus All.**
LINACEAE	Linum perenne L.*
	Linum tenuifolium L.*
MALVACEAE	Althaea cannabina L.*
OLEACEAE	Ligustrum vulgare L.**
	Syringa vulgaris L.*
OROBANCHACEAE	Euphrasia tatarica Fisch. ex Spreng.*
PAPAVERACEAE	Glaucium corniculatum (L.) Rudolph
	Papaver dubium L.
PLANTAGINACEAE	Linaria dalmatica (L.) Mill.*
	Plantago lanceolata L.**	Plantago argentea*,**
	Plantago media L.*
	Veronica austriaca subsp. jacquinii (Baumg.) Watzl	Veronica jacquinii*
	Veronica praecox All.*
POACEAE	Agropyron cristatum (L.) Gaertn.	Agropyron brandzae*, A. pectiniforme, A. ponticum
	Thinopyrum intermedium (Host.) Barkworth et D.R.Dewey	Agropyron intermedium**
	Bothriochloa ischaemum (L.) Keng*,**
	Chrysopogon gryllus (L.) Trin.*,**
	Cleistogenes serotina (L.) Keng	Cleistogenes bulgarica*
	Cynodon dactylon (L.) Pers.*
	Dactylis glomerata L.**
	Elymus repens (L.) Gould**
	Festuca valesiaca Schleich. ex Gaudin*,**
	Koeleria splendens C.Presl.	Koeleria splendens var. rigidula*,***	Infrataxonul K. s. var. r. nu e acceptat !
	Lolium arundinaceum (Schreb.) Darbysh.	Festuca arundinacea**
	Lolium perene L.**
	Poa angustifolia L.**
	Poa compressa L.*
	Poa pratensis L.**
	Setaria viridis (L.) P.Beauv.*
	Stipa capillata L.*,**
	Thinopyrum intermedium (Host.) Barkworth et D.R.Dewey subsp. intermedium	Elytrigia ruthenica*
	Trinia kitaibelii M.Bieb.	Trinia ramosissima**
	Trinia multicaulis (Poir.) Schischk.*
POLYGALACEAE	Polygala major Jacq.*
POTTIACEAE	Tortella inclinata*		– mușchi (Bryophita)
RANUNCULACEAE	Adonis vernalis L.*,**
	Delphinium ajacis L.
	Pulsatilla montana (Hoppe) Rchb.*	Pulsatilla balkana**
	Thalictrum minus L.**
RESEDACEAE	Reseda lutea L.*
RHAMNACEAE	Rhamnus cathartica L.**
ROSACEAE	Crataegus monogyna Jacq.**
	Filipendula vulgaris Moench*,**
	Fragaria viridis Weston
	Potentilla argentea L.**
	Potentilla incana P.Gaertn., B.Mey. et Scherb.	Potentilla arenaria*
	Potentilla nicicii Adamović	Potentilla taurica var ničicii***
	Potentilla pedata Willd. ex Hornem.*
	Potentilla taurica Willd. ex D.F.K.Schltdl.	Potentilla taurica*
	Prunus spinosa L.**
	Rosa canina L.**
	Sanguisorba minor Scop.**	Poterium polygamum*
RUBIACEAE	Cynanchica pyrenaica subsp. cynanchica (L.) P.Caputo et Del Guacchio	Asperula cynanchica*,**
	Galium album Mill.**
	Galium glaucum L.**
	Galium humifusum M.Bieb.*,**
	Galium octonarium (Klokov) Pobed	Galium octonarium var. octonaria*,***, G. o. var. amphybola*,***	Infrataxonii G.o. var. o. și G.o. var. a. nu sunt acceptați !
SCROPHULARIACEAE	Verbascum chaixii Vill.*
	Verbascum phlomoides L.*
SOLANACEAE	Hyoscyamus niger L.
VIBURNACEAE	Sambucus nigra L.
VIOLACEAE	Viola ambigua Waldst. et Kit.*
	Viola kitaibeliana Schult.*

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !