Prunella vulgaris, grandiflora & laciniata

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Executând click pe numele familiei, aflaţi informaţii despre aceasta ! – în construcție

Prunella este numele unui gen al familei LAMIACEAE ce cuprinde 7-15 specii, în funție de autori. În țara noastră vegetează trei specii: P. vulgaris, P. grandiflora și P. laciniata.
Genul cuprinde plante erbacee – deși lamiacee, nearomate – care cresc în Europa, Asia și America de Nord; a fost descris de Linné, numele provenind de la un cuvânt german (“breune”) sinonim cu “angină”. În medicina tradițională austriacă P. vulgaris este utilizată pentru tratarea afecțiunilor respiratorii și a infecțiilor. Există și părerea că numele provine de la cuvântul “prune”/”brune” cu sensul de “întunecat”, având în vedere culoarea brunie pe care o capătă florile acestor plante când se veștejesc; unul dintre numele lor populare românești este iarbă-neagră. Anterior lui Linné, genul era numit Brunella.

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Cea mai răspândită dintre specii este P. vulgaris L., fiind naturalizată în toată lumea. La noi, numită și busuioc-sălbatic, crește pe întreg teritoriul țării, la orice altitudine. Cum profiul corolei florilor aduce a seceră, în virtutea credinței medievale privind legătura dintre aspectul unei plante și proprietățile sale curative, busuiocului-sălbatic i se atribuiau virtuți cicatrizante în cazul rănilor provocate de arme ori obiecte de forma secerii; și nu numai. Este considerată și antibacteriană, astringentă, diuretică, stomahică, antispasmodică și tonică. Era/este folosită ca ingredient în salate.
Sinonime nomenclaturale: Brunella vulgaris (L.) Dod., Prunella aequinoctialis Kunth, P. algeriensis Noë, P. alpina Schur, P. angustifolia Wender., P. asiatica var. albiflora (Koidz.) Nakai, P. australasica Moric. ex Buch.-Ham., P. australis Sweet, P. browniana Penny ex G.Don, P. caerulea Gueldenst. ex Ledeb., P. capitellata Beck, P. cordata Raf., P. dissecta Wender., P. elongata Douglas ex Benth., P. fischeriana Buch.-Ham., P. gracillicaulia A.P.Khokhr., P. heterophyla Raf., P. hirsuta Wender., P. hirta Bernh. ex Steud., P. incisa Link, P. latifolia Donn, P. longifolia Pers., P. mariquitensis Willd. ex Benth., P. microphylla Raf., P. novae-angliae Mill., P. obtusifolia Raf., P. officinalis Crantz, P. ovata Pers., P. parviflora Lej., P. pennsylvanica Bigelow, P. pennsylvanica var. ovata W.P.C.Barton, P. petiolaris Raf., P. pratensis Schur, P. purpurea Gueldenst. ex Ledeb., P. reptans Dumort., P. reticulata Raf., P. rosea Raf., P. scaberrima auct., P. sessilifolia Raf., P. vulgaris subsp. vulgaris, P. v. var. albiflora Tinant, P. v. var. atropurpurea Fernald, P. v. var. calvescens Fernald, P. v. var. capitellata (Beck) Nyman, P. v. var. japonica Kudô, P. v. var. leucantha Schur ex L.H.Bailey, P. v. var. parviflora (Lej.) Lej., P. v. var. recta Tinant, P. v. var. vulgaris, P. v. f. vulgaris.

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Foarte asemănătoare ca aspect, este P. grandiflora (L.) Scholler, principalul criteriu de departajare fiind distanța netă dintre capitulul floral și prima pereche de frunze, la P. vulgaris, distanța respectivă tinzând spre 0 ! Datorită florilor mai mari are și o utilizare mai largă în grădinărit.
Sinonime: Prunella alpina Timb.-Lagr., P. grandiflora (L.) Jacq., P. g. subsp. pyrenaica (Gren. et Godr.) A.Bolòs et O.Bolòs, P. g. var. alpina Nyman, P. g. var. hastifolia (Brot.) Nyman, P. g. var. incisa Lej. et Courtois, P. g. var. pyrenaica Gren.et Godr., P.a hastata Spreng., P. hastifolia Brot., P. pyrenaica (Gren. et Godr.) Philippe, P. speciosa Wender., P. tournefortii Timb.-Lagr., P. transsilvanica Schur, P. vulgaris var. grandiflora L.

 

 

Caractere (cvasi)net reciproc-distinctive ale  P. vulgaris (1) și P. grandiflora (2):

                                        (1)                                     (2)
– perechea superioară de frunze este imediat sub inflorescență – perechea superioară de frunze distanțată față de inflorescență
– a nu se confunda perechea superioară de frunze cu bracteele, la ambele specii, mai mult  sau mai puțin orbiculare –  cele inferioare, brusc, lung-acuminate -, ciliate pe margini, mucronate
– celelalte frunze sunt pețiolate, obovate sau oblongi, obtuze – celelalte frunze sunt lung pețiolate, oblongi sau ovat-oblongi
– tubul corolei este drept, corola având lungimea de 6-16 mm, cel mult de două ori mai lungă decât caliciul – tubul corolei este curbat la partea superioară, corola având lungimea de (16) 20-27 mm, aproape de trei ori mai lungă decât caliciul
– lobul superior al caliciului cu trei dinți foarte scurți, mucronați, aproape obtuzi, iar cel inferior bisectat până la jumătate – lobul superior al caliciului cu trei dinți scurți, dar distincți – cel mijlociu puțin mai scurt -, mucronați, aproape triunghiulari, iar cel inferior bisectat pe 1/3 din lungime

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Cea de a treia specie a genului, întâlnită mai puțin frecvent decât celelalte două specii (sporadic, în limbaj botanic, pe teritoriul țării noastre) este P. laciniata (L.) L.

Dacă florile celorlalte două specii sunt albastre-violet sau roșietice…

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

… (rar, hipocrome, până la albe, în cazul P. vulgaris), …

 

 

 

 

 

… la P. laciniata florile sunt întotdeauna alb-gălbui, iar frunzele, în loc de întregi, penat-lobate până la fidate (de unde și numele specific).
Sinonime: Prunella afriquena Pau et Font Quer, P. alba Pall. ex M.Bieb., P. a. var. integrifolia Godr., P. a. var. pinnatifida (Coss. et Germ.) Gren. et Godr., P. laciniata subsp. subintegra (Buch.-Ham.) Franco, P. l. var. integerrima (Beck) Nyman, P. l. var. integrifolia Godr., P. l. var. intermedia Nyman, P. l. var. pinnatifida Coss. et Germ., P. l. var. subintegra Buch.-Ham., P. integerrima Beck, P. sulphurea Mill., P. vulgaris var. laciniata L.

Bibliografie:
1. https://en.wikipedia.org/wiki/Prunella_(plant)
2. https://es.wikipedia.org/wiki/Prunella_vulgaris
3. https://de.wikipedia.org/wiki/Gro%C3%9Fbl%C3%BCtige_Braunelle
4. Flora of the USSR, vol. XX – Labiatae [Institutul de Botanică al Academiei de Științe a URSS, Moscova-Leningrad, 1954]
5. http://www.efloras.org/florataxon.aspx?flora_id=2&taxon_id=126862 [Flora of China]

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Munte si flori
© Copyright 2011
Website Apps