Musafiri, mai mult sau mai puţin, insoliţi !
Fotografiile permit ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click pe fiecare !
De ceva timp suntem des vizitaţi de câţiva porumbei şi un stol de vrăbiuţe. Ca să fim sinceri, noi îi cam invităm, momindu-i cu firmituri de pâine, presărate pe pervazul geamului de la bucătărie. Odată cu primele zile de primăvară au reapărut graurii, pentru care ramurile prunului din faţa bucătăriei sunt, de câţiva ani, loc de odihnă şi … cântat; dar şi de întâlniri romantice cu … grăuriţele. Acest punct de vedere este întru totul împărtăşit de o pereche de guguştiuci ! Un măcăleandru a trecut şi el, prin prun, pe la Crăciun; era singur ! L-am văzut din nou, ieri, tot singur! Mai ieri s-a suit în prun o codobatură-albă; lucru de mare mirare pentru o pasăre ca ea, atât de terestră! Au mai trecut pe la noi şi o fâsă-de-luncă, un codroş-de-munte şi o cinteză. Cea mai mare surpriză ne-a făcut-o cinteza, care nu a venit singură ci cu o surată mai … ciudată ! Încă de pe când era în … ou s-a ales cu un fel de … blonzeală, numită în limbaj … păsăresc leucism !
26 martie 2013
Porumbel (Columba livia)
16 decembrie 2012
Vrăbii (Paser domesticus)
28 martie 2013
Graur (Sturnus vulgaris)
26 martie 2013
Guguştiuci (Streptopelia decaocto)
30 martie 2013
Măcăleandru (Erithacus rubecula)
27 martie 2013
Codobatură-albă (Motacilla alba)
28 martie 2013
Fâsă-de-luncă (Anthus pratensis)
30 martie 2013
Codroş-de-munte (Phoenicurus ochruros)
28 martie 2013
Cinteză (Fringilla coelebs)
28 martie 2013
Cinteză (Fringilla coelebs) cu leucism !
Am avut de facut mai multe drumuri intre Avrig si Vistea (am carat lemne in portbagajul masinii, si nu numai..) , dar datorita crizei de timp, fiind si singur si fara aparat foto la mine, am ratat surprinderea unor imagini ..rare zic eu!! Cativa uli (sau ulii – nu stiu cum e corect) ba planand de-a lungul soselei peste camp, ba odihnindu-se chiar pe semnele de circulatie uneori in marginea soselei, ba coborand in picaj dupa vreun soricel de camp, oricum, niste pasari mari, chiar foarte mari, care inspira putere, chiar putina teama, dar foarte frumoase!! O curiozitate exista pentru ca in aceste zone s-au imprastiat deja pe camp fel de fel de “ingrasaminte”, si chiar nu sunt naturale, insa , se pare ca nu le afecteaza. La fiecare deplasare vad aceste superbe pasari!!
Am încercat și noi să fotografiem odată câțiva asemenea ulii, pe șoseaua Focșani-Buzău, dar nu am reușit, și din cauza timpului scurt, să ne apropiem de ei; am apucat doar să observăm că erau două specii diferite. Când mai pleci de acasă, nu mai uita aparatul foto !
Probabil că norul cvasipermanent de clor ce plutea deasupra Oneştiului, şi ale cărui margini ajungeau până pe toate culmile dealurilor împrejmuitoare, e cel ce ne-a ferit de tot felul de … invazii: de ţânţari, de păsări … (sau de … şomeri !).
lipsa poluarii isi spune cuvantul !
sau pe vremea aceea nu aveam ochi sa privim aceste pasarele!
frumoasa si laudabila realizare!