Carpații de Curbură [Munții Vrancei], regionare: diviziuni, subdiviziuni, limite
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
Subliniem că demersul nostru nu este unul eminamente științific – nici nu ne-am permite, noi neavând calificarea necesară -, ci unul mai degrabă tehnic prin care încercăm să împăcăm diferite puncte de vedere științifice – cele mai consacrate – și să le adaptăm interesului de cunoaștere al turistului profan !
Regionarea Carpaților Curburii, harta și opisul diviziunilor și subdiviziunilor, sunt prezentate aici !
Mai facem doar două mențiuni:
– există și părerea (Grigore Posea) că în această structură ar trebui încadrați și Munții Nemirei, precum și Munții Berzunți;
– în egală măsură cu mai noul punct de vedere (conform, de ex., Posea Grigore), adoptat de noi în continuare, mai există cel, să-i spunem, clasic, conform căruia Bucegii, Leaota și Piatra Craiului aparțin Meridionalilor (ex. Roșu, Alexandru).
Munții Vrancei
background-ul hărții: Google Maps
Sectorizarea masivului
O asemenea intreprindere pentru Munții Vrancei este relativ dificilă din cauza morfologiei destul de complicate, rezultantă principală a orogeniei specifice a zonei în care se desfășoară: Curbura Carpaților ! La acest aspect se mai adaugă suprafața mare pe care se întind ca și fragmentarea lor de către numeroasele cursuri de apă majore ce-şi au obârşiile în … măruntaiele lor.
Sistematizarea propusă are drept scop realizarea unei imagini de ansamblu, simplificate, dar relativ exhaustive, asupra alcătuirii morfologice a masivului, interesul fiind, cu predilecție, turistic ! Astfel, osatura de bază – rețeaua interfluviilor celor mai importante – prezintă o coloană vertebrală – numită de noi “Culmea Principală” (pe care se află dispuse cele mai înalte vârfuri ale masivului: Goru, Arișoaia, Lăcăuți, Giurgiu, singurele peste 1.700 m) – la care se racordează:
– la extremități, sectoare montane terminale, în principal, de tipul “munceilor”: <Brețcu-Oituz> (care realizează continuitatea crestei principale a Carpaților Orientali, legând Munții Vrancei de Munții Nemira), <Cașin-Oituz> (brațele terminale nord-estice ce fac trecerea spre Subcarpați), <Coza> (inițial, culme muntoasă înaltă, cu … coada formată din culmi joase, ce leagă munții Vrancei de cei ai Întorsurii) și <Măceșul> (terminațiile sudice, dinspre Subcarpații Buzăului), tratat, aiurea, împreună cu terminația vestică a Culmii Principale, sub sintagma Furu; sectorul nordic al Culmii Principale e tratat și aparte sub numele de Lepșa, iar ceea ce mai rămâne din Culmea Principală, sub numele Culmea Înaltă. Ne-ar mai fi … plăcut (sic – !) să alipim Culmii Principale a Munților Vrancei, drept “culmi secundare“, Masivul Penteleu și Culmea Ivănețu; le vom trata însă separat – componente ale Munților Buzăului – în virtutea tradiției geografice.
– central, o rețea arborescentă de interfluvii, … realizare a “marilor” rîuri ale Vrancei: Putna și afluenții săi, Tișița, Năruja și Zăbala: <Vrancea Centrală> cu subdiviziunile Coza și Zboina Frumoasă.
background-ul schiței: Google Maps
De remarcat că doar un mic sector al “Culmii Principale” – și nu chiar cel mai înalt – face parte din culmea morfologică (principală) a Carpaților, racordul cu creasta Carpaților aferentă munților vecini realizându-se, cum am mai precizat, prin intermediul culmilor secundare: Brețcu-Oituz și Zârna !
Imagini:
Vedere de pe culmea Muntele Mic – Caraslău (Munții Nemira)
Brațele extrem-nordice ale Munților Vrancei: Munceii dintre Cașin și Oituz și extremitatea nord-estică a Culmii Principale !
Vedere de sub Vf. Boca (Munții Nemira)
Munceii Brețcului/Oituz-Brețcu și o parte (cea nordică) a Culmii Principale !
Vedere de sub Muntele Zârna
Culmea Principală Înaltă (- nordică) !
Vedere de pe Dl. Negru
Culmea Principală Înaltă (- sudică) !
Vedere de pe Tisaru Mic
Poate, zona cea mai spectaculoasă a Munților Vrancei: Muntele Coza și … apendicele ei, Gurguiata !
Vedere de pe Vf. Bisoca
Culmi ale extremității sud-estice a Munților Vrancei !
Vedere de pe Vf. Bisoca
Sud-estul extrem al Munților Vrancei !
Vedere de pe Piciorul Chiișoara (- al Lăcăuțiului)
Culmea Zârna, parte a culmii morfologice a Carpaților Orientali !
Anexă: Un fotoreportaj al parcurgerii traseului pe culmea morfologică a Munților Vrancei este prezentat aici !
Bibliografie:
1. Candrea Bogdan – Harta unităților de relief din România, Geo-spatial.org
2. Ciurescu Ștefan, Călin Dănuț – Munții Vrancei – zonele centrală și nordică, Munții Carpați, 31/2001
3. Conea Ion – Vrancea. Geografie istorică, toponimie și terminologie geografică, Editura Academiei Române, București,1993
4. Ielenicz Mihai, Clius Mioara, Pătraru-Stuparu Ileana – România. Subcarpații, Editura Universitară, București, 2011
5. Ielenicz Mihai, Oprea Răzvan – România. Carpații. Caracteristici generale (Partea I), Editura Universitară, București, 2011
6. de Martonne Emmmanuel – Recherches sur l’évolution morphologique des Alpes de Transilvanie (Karpates Méridionales), Librairie Ch. Delagrave, Paris, 1907 – în Emmanuel de Martonne – Lucrări geografice despre România, Ed. Academiei R.S.R., București, 1981
7. Mihăilescu Vintilă – Carpații Sud-Estici, Editura Științifică, București, 1963
8. Morariu T., Posea Gr., Mac I. – Regionarea geomorfologică a Carpaţilor Orientali şi a Carpaţilor de Curbură, „St. şi cerc. de geologie, geofizică și geografie – Geografie”, XXVII/1, Editura Academiei R.S.R., București, 1980
9. Popescu Nae, Pasere Dan – Munții Vrancei, România Pitorească, 7,8/1987
10. Posea Gr., Badea L. – România. Unitățile de relief (Regionarea geomorfologică), Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984
11. Posea Gr. – Geomorfologia României, Editura Fundaței “România de Mâine”, București, 2005
12. Roman Florin – Munții Vrancei. Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1989
13. Roman Florin – Munții Vrancei. Hartă turistică, Editura Abeona, București, 1992
14. Roșu Alexandru – Geografia fizică a României, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980
15. ∗∗∗ – Acțiunea patriotică pionierească “Asaltul Carpaților”. Marcaje turistice în Carpați, Consiliul Național al Organizației Pionierilor, București, 1985
16. *** – Munții Vrancei, Romania-natura.ro
Regionarea Carpaților Orientali și, în subsidiar, a celor Vulcanici de Nord (Oaș, Igniș, Gutâi, Lăpuș, Țibleș), e descrisă aici, …
… iar a celor Vulcanici de Sud (Călimani, Gurghiu, Harghita), aici;
Carpații Curburii Interne (Bodoc, Baraolt, Perșani) sunt prezentați aici, …
… aici, Munții Maramureșului !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !
