Un mix … buzoian: cetăți, mânăstiri, sculpturi !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Există câteva locuri – mult mai multe decât poate cuprinde cuvântul, dar foarte puține față de câte, încă, nu cunoaștem – care, odată ce le-ai cunoscut, reverberează în memorie asemenea unor … cântece de sirenă, ținându-ne, dacă nu mereu fizic, măcar cu gândul, cu dorința aproape de ele ! Așa este pentru noi Dobrogea, sau Bihorul, sau Călimanii, sau Parângul, sau … multe alte … câteva locuri; printre ele și Buzăul ! Astfel se face că atunci când s-a ivit oportunitatea de a organiza o minisuită … de drumeții de dificultate medie, dar … asezonate și cu ceva … picanterii, undeva între Onești și București, de unde, de neunde, tonurile unei vechi melodii s-au insinuat printre frământările noastre legate de o destinație sau alta: “Hai, Buzău, Buzău” ! Așa a fost cu …

… Midiexpediția <Buzău-2016> !

– pentru a vedea fotoreportajul primei zile, un traseu inedit, pe coada Ivănețului, executați click aici ! – în construcție
– traseul de a doua zi a însemnat un circuit cu trecere pe la Babele de la Ulmet; click aici pentru a viziona fotoreportajul ! – în construcție

Ziua a III-a (4 septembrie): Drumeții montano … culturale !

Atenţie: imaginile (foto: Marelena Pușcarciuc) au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Traseu: Complex turistic Măgura (curat, scump !) – Lacul Măgura (4,5 km) – M-rea Ciolanu (+2,5 km) [Expoziția de sculptură, Schitul Cetățuia] – Haleș (+6 km pe DJ 203G, nota 8) [Biserica Bradu (+2 x 1 km pe DJ 203 H, nota 8)] – Grăjdana (6,5 km pe DJ 203H) [Cetatea Cucuiata (+2 x 0,7 km pe uliță parțial asfaltată)] – Cârlomănești (+5,5 km) [Cetatea dacică (+2 x 0,6 km pe uliță neasfaltată)] – Cândești (+3,5 km) – Buzău (6,5 km pe DN 10, nota 8) – Onești

 

 

În drum spre M-rea Ciolanu, oprim pentru câteva clipe la marginea Lacului Fântâna Rece; este unul vechi, acum aproape colmatat, format pe o treaptă de alunecare.
[Ulterior, am aflat că, doar cu 400 m mai sus, pe cealaltă parte a șoselei, sunt … urmele un fost lac de aceeași sorginte, cucerit în totalitate de vegetație !]

 

Mai interesant este faptul că, lângă lac (undeva – ?) s-a aflat, din 1972 până spre 1990, un așa-zis “Muzeu al Crucii” – o colecție, expusă în aer liber, de mai bine de 100 de cruci de piatră, ghizduri de fântână, teici … -, oficial, desființat prin 2008 !
[Alte informații și fotografii, aici !]

 

 

 

Suntem în parcare, …

 

 

 

 

 

 

… la Mânăstirea Ciolanu, …

 

 

 

 

 

 

… unde sunt înfipte în beton – și bine … păzite – câteva cruci, probabil, aduse de la fostul Muzeu al Crucii !

 

 

Existența Mânăstirii Ciolanu este atestată din vremea domniei lui Alexandru II Mircea (1568-1577) ca schit de călugări. Avea o bisericuță de lemn în locul căreia s-a ridicat prin 1580/1589 o biserică din piatră și cărămidă. Tradiția atribuie ctitorirea lăcașului Doamnei Neaga, viță de boieri buzoieni (fiica lui Vlaicu jupân/clucer de Cislău) și personaj devenit legendar în zonă, soție a domnitorului Mihnea Turcitul (1577-1583, 1585-1591) – fiul lui Alexandru II Mircea.

O lungă perioadă schitul a fost închinat unei mânăstiri grecești situație care l-a adus în pragul ruinei, revenindu-și spre finele sec. XVIII și începutul sec. XIX; …

 

 

… astfel, între 1825-1828 s-a construit încă o biserică, …

 

 

 

… la a cărei pictare a participat și Gheorghe Tattarescu (1820-1894), al cărui mormânt se află, zice-se, la mânăstire.

 

 

 

 

După un scurt moment de … respiro (click aici pentru un filmuleț pe ceastă … temă), ne vedem de drum; click aici pentru a vedea … cum !

 

 

 

 

 

Urmează un circuit pe Dl. Cetățuia!

 

 

 

 

 

 

 

Prima țintă, expoziția de statui ce cuprinde lucrările 163 de artiști plastici, consacrați sau … în curs de consacrare, participanți la 16 ediții (1970-1985) ale, cândva, vestitei tabere de sculptură de la Măgura (Primăria comunei Măgura, din apropiere, fiind cea care a asigurat piatra) – click aici pentru informații !
Cele 256 de exponate sunt împrăștiate în patru … săli (citește poieni) prin care, altă dată, puteai colinda urmând un circuit turistic marcat – acum … sălbăticit.

 

Am pătruns deja în prima poiană …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

Părăsim poiana …

 

 

 

 

 

 

… și urcăm …

 

 

 

 

 

… pe culmea Dealului Cetățuia, la schitul omonim.

 

 

 

Intrarea în incinta schitului se face printr-o poartă laterală, accesibilă și autoturismelor, grație unui drum de culme racordat la șoseaua ce deservește Mânăstirea Ciolanu.

 

 

Schitul a fost înființat în anul 2008 cu două călugărițe, în ciuda faptului că biserica de piatră a fost ridicată din anul 1854. Scopul ei era de a servi ca loc de rugăciune sihaștrilor de pe Dealul Cetățuiei. În 1869 biserica, proaspăt pictată din banii regelui Carol I, a fost sfințită în prezența regelui; chipul, regelui se află pictat alături de al celorlalți ctitori. Există legeda că pe deal a existat o cetate dacică și, apoi una medievală (bineînțeles, a Doamnei Neaga); nu s-au descoperit însă niciun fel de urme ale vreuneia !

De la schit parcurgem o parte a culmii, urmând drumul auto de acces la schit; …

 

 

 

… din loc în loc sunt ridicate cruci ce amintesc de Drumul Calvarului !

 

 

 

 

 

 

 

 

După ce trecem de o pensiune nou apărută în circuitul turistic, una cu foarte multe stele (în ciuda “calității” drumului de acces !), …

 

 

 

… ajungem la troiță ce marchează capătul traseului nostru pe culme, …

 

 

 

 

 

 

… de unde un drum forestiero-turistic ne coboară rapid până la limita unei proprietăți private; o bornă silvică e reperul de la care părăsim drumul și, după un scurt parcurs prin pădure orientat spre sud-est …

 

 

 

… intrăm, desțelenind o veche potecă, într-o altă sală/poiană …

 

 

 

… încărcată de … exponate …

 

 

 

 

… aproape înghițite de jungla verde !

 

 

 

 

Un culoar îngrădit de tufe încărcate de mure …

 

 

 

… ne conduce în următoarea poiană, …

 

 

 

… plină … ochi …

 

 

 

 

 

… cu alte … în-chipuiri

 

 

 

 

 

… futuriste …

 

 

 

 

… sau … transcendentând (sic !) istoria !

 

 

 

 

 

 

Din capătul ei de sus, un drumeag ne coboară …

 

 

 

 

 

 

… la … șosea, dincolo de care …

 

 

 

… trecem în revistă altă serie de exponate, …

 

 

 

 

… ultima, înainte de a reveni la Mânăstirea Ciolanu!

 

 

 

 

 

 

 

 

Obiectivul următor, biserica-cetate din satul Bradu/Tisău. Găsim porțile incintei ferecate cu lacăte, dar putem escalada zidul prăbușit din spate …

 

 

… și să vedem biserica de aproape.
Zidul împrejmuitor sugerează construcția, inițial, a unei cetăți, atribuită – cui altcuiva – Doamnei Neaga ! Documentele pomensc despre o reconstrucție a cetății-curte boierească – devenită mânăstire după mutarea curții la Cândești, mai aproape de Buzău  -, după o invazie a turcilor, de către vel comisul Radu Mihalcea-Cândescu, în 1632.

 

Pe pisania deteriorată de la intrarea bisericii se poate desluși cu greu un an: 7150 = 1642 (poate anul sfințirii).
Chiliile călugărilor (greci ?) – care erau deasupra beciurilor – au fost folosite în perioada 1872-1910 drept săli de clasă; tot aici a funcționat, până în 1905, și primăria comunei Tisău.

 

 

 

foto: Google Earth

Oprim în satul Grăjdana, în capătul unei ulițe laterale, …

 

 

 

 

… unde se află un soi de fântână !

 

 

 

 

 

Un drumeag de căruțe se ține vreo 500 m de poala dealului, face apoi un cot brusc aburcându-ne pe platoul Dealului Cucuiata.

 

 

 

Ne întoarcem în direcția din care am venit, drumeagul oprindu-ne în gardul unei livezi de pruni, dincolo de care se află ruinele cetății !

 

De fapt, cetatea nu a fost decât un turn de observație, …

 

 

 

 

 

 

 

 

… construit, desigur, de … Doamna Neaga !

 

 

 

 

La întoarcere, descoperim o cărăruie ce șuntează o bună parte din drum !

 

 

 

foto: Google Earth

Ultimul punct pe … ordinea de zi: Cetatea dacică de la Cârlomănești

 

 

 

 

 

 

 

 

Despre urmele unei locuiri preistorice/istorice de pe unul dintre dealurile de la Cârlomanești se știa din 1871, când Al. Odobescu îl menționa sub numele de Movila cu Cetate.

 

Urcăm pe ea !

 

 

 

 

Sus, pe platou, câteva șanțuri sugerează un vechi interes arheologic !
Cercetări sistematice s-au făcut în anii 1967 și 1972-1981, iar apoi în 2003.
Descoperirile din cuprinsul sitului evidențiază culturi din epoca fierului și din cea a bronzului, fiind reprezentate de ceramică, unelete și scule, podoabe și arme, dar și de un tezaur format din 124 monede. Se remarcă însă mai multe statuete de animale (lupi, mistreți, cervide etc.) și, mai ales, câteva fragmente dintr-un vas pe care sunt incizate 5 litere grecești, primele 4 reprezentând finalul cuvântului “basileus”.

 

Recent (sic !), în 2014, se anunța intenția Muzeului de Istorie din Buzău de a transforma situl într-un muzeu în aer liber. Din păcate, locul arată, deocamdată, abandonat; doar două colibe de lut acoperite cu paie, aflate la poalele dealului, mărturisesc de intenția anunțată !

 

Privim însă optimiști spre viitor (aici, spre … Onești) !

 

 

 

 

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Munte si flori
© Copyright 2011
Website Apps