Păianjeni … cameleonici !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenție: Toate fotografiile au ipostaze de zoom, accesibile cu un click executat pe ele !

Vorbim despre doi reprezentanți ai unei categorii mai largi de arahnide, numiți în literatura de popularizare păianjeni-crabi sau, încă, păianjeni(-crabi)-de-flori, aparținând familiei Thomisidae. Supranumele vernacular se datorează formei, dar și abilității unora de a se deplasa cu ușurință în toate direcțiile, inclusiv lateral, precum crabii. Asocierea cu florile vine de la faptul că acestea reprezintă terenul lor de vânătoare; …

 

… astfel, își petrec mai tot timpul stând nemișcați pe florile bogate în polen sau nectar așteptând apropierea prăzii: diverse insecte, precum muștele, fluturii, dar, mai ales, bondarii sau albinele.

 

 

Le atacă printr-o mișcare bruscă capturându-le cu ajutorul picioarelor anterioare, adaptate acestui scop, fiind foarte lungi și cu o largă deschidere; urmează o mușcătură rapidă și injectarea unui venin puternic ce le paralizează, hrănirea propriu-zisă constând în aspirarea fluidelor din corpul victimelor. Dimensiunile acestor păianjeni sunt reduse – sub 1 cm (fără picioare) – și chiar dacă insectele pe care le vânează sunt mai voluminoase decât ei, la rândul lor sunt o pradă ușoară pentru alte insecte (lăcuste), dar mai ales pentru șopârle, șoareci, păsări; singura lor cale de apărare – având în vedere tehnica lor de vânătoare ce presupune lungi așteptări pe suprafața florilor – este camuflajul cromatic.

 

 

Cele două specii despre care vorbim depășesc, din acest punct de vedere, granița … obișnuitului, având posibilitatea de a-și schimba culoarea corpului în funcție de cea a florii gazdă; dar nu imediat, precum cameleonii, ci într-un timp mai îndelungat: de la culoarea albă, normală, …

 

 

 

… trec la cea galbenă – predilect utilizată pentru camuflaj – după 10-25 de zile, revenirea la alb durând doar vreo 5 zile.

 

 

 

 

 

 

 

Să mai spunem despre acești păianjeni că, deși nu țes pânze, pot întinde câte un fir de care, eventual, se suspendă pentru a prinde vreo insectă din zbor. Femelele țes însă fine rețele cu care își protejează ouăle.

Dimorfismul sexual este pregnant, în primul rând datorită dimensiunilor, corpul masculilor fiind de cel puțin două ori mai mic decât al femelelor. Un alt caracter determinant privind sexul este culoarea picioarelor anterioare: la femele aceeași cu restul corpului, la masculi maro. În plus – mai bine spus, în … minus -, masculii au o colorație stabilă, de regulă albă cu un model maro pe partea dorsală.

 

 

 

Bibliografie (selectivă):
– https://en.wikipedia.org/wiki/Thomisus_onustus
– https://en.wikipedia.org/wiki/Misumena_vatia
– https://animaldiversity.org/accounts/Misumena_vatia/
– Douglas H. Morse – Prey capture by the Crab Spider Misumena vatia (Clerk) (Thomisidae) on Three Common Native Flowers, The American Midland Naturalist, 105 (2)/1981

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !