Muntele Dănțurașu – fișă de … identitate !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Dănțurașu a fost pentru noi, până de curând, o chestiune … în pioneze ! Prima oară, cu ani în urmă, analizând harta Munților Hășmaș (Emilian Cristea – Masivul Hășmaș și Lacul Roșu. Ghid turistic, Edit. Sport-Turim, București, 1978) în ideea de a încropi un traseu prin acești munți, ne-a atras atenția, prin numele său aparte; nu ne-a interesat altfel, atunci ! Mai târziu, numele muntelui s-a intersectat cu interesul nostru pentru ghințura-galbenă (Gentiana lutea). Căutându-i arealurile, am dat peste informația (Vlad Emil Chindea – Toponime de sorginte botanică în munțiii României) că numele Dănțurașului ar putea fi legat de cel al acestei plante, un alt nume popular al ei fiind dințura-galbenă; așa că am proiectat un traseu, la vremea florilor de … dințură,  ce mergea și pe … Dănțuraș ! Numai că, n-am ajuns decât în apropierea lui, fără chiar a-l vedea, ascuns fiind de ceața venită, multă, chiar atunci și chiar dinspre el; cum traseul ce-l viza mai era, în mare parte, și nemarcat, am renunțat să-l mai urcăm . Au trecut ani de atunci, dar, nu o dată, proiectîndu-ne alte și alte drumeții prin Munții Hășmaș, am tot dat cu ochii peste numele său; și a trebuit să vină și ziua în care, special lui, i-am dedicat o drumeție, ocazie cu care ne-am … învârtit ceva mai mult, pe NET și prin bibliotecă, în jurul numelui său ! Ceea ce urmează e rodul – încă necopt – al acestui interes !

background-ul hărții: Google Maps

1. Locul … nașterii (care coincide cu … domiciliul actual): Munții Hășmaș, ca picior (nu … fecior) al Muntelui Mic;
data … nașterii: Triasicul Inferior (cca 250 milioane ani);
alcătuire: dolomit !

 

 

 

2. Numele:
– pe cea mai veche hartă găsită de noi pe care apare … reliefat doar nodul orografic din care se desprinde Dănțurașul, însă nu și acesta, datează din 1745, fiind consemnat cu numele m[ons] Kus (de fapt, Kis) [= Muntele Mic]; pe o hartă din 175? îl găsim deja ortografiat aproape corect, Kis[]havas, apoi Kis havas B[erg] [berg (germ.) = munte] pe prima ridicare topografică a Imperiului Habsburgic (1769-1773), numită și “iozefină”. Pe a doua ridicare topografică (1853-1858, 1869-1870) numele Dănțurașului … transpare doar în cel al pârâului ce îi udă poalele, sub forma Tanczuràs patak (patak = pârâu), structura muntoasă ce corespunde Dănțurașului actual, fiind numită Kis csuhard = Suhardul Mic (despre … avatarurile acestui munte/nume, altădată); Kis havas este grafiat Kishavas, vârful aflat imediat la sud fiind numit Magos (probabil, Magas) bük[k] [= Fagul Înalt]. Pe a treia ridicare topografică (1869-1887) acest din urmă vârf este (orto)grafiat (corect) Magas bükk. Culmea ce-l continuă spre sud, până în Pasul Pângărați, e numită Nyir Csutak [= Cioata Mesteacănului] la fel cum este rebotezat Muntele Mic, precizându-i-se, în paranteză, și vechiul nume; ciudat, pentru că între cele două structuri muntoase omonime este intercalat Fagul Înalt ! În schimb, apare pentru prima oară, ca fiind Danczuràs sarok [= Colțul Dănțuraș] culmea Dănțurașului de … azi; pârâul de la poalele sale este Danczuràs p[atak]. Pe o hartă ulterioară, din 190?, Kis havas reapare doar cu acest nume.
– mai aproape de zilele noastre găsim: pe o hartă a Transilvaniei din 1914 nu apare decât Nyir Csutak t[etö] (tetö = vârf), ca și pe ridicarea topografică a Ungariei din 1941; pe aceasta din urmă este consemnat și Magas bükk, dar pârâul Dănțuraș este (greșit) numit Likas p. Din 1916 și până în 1959, a fost realizat așa-zisul Plan Director de Tragere, hărți la scara 1:20.000, sub forma unor planșe care acoperă întreg teritoriul României. Primele n-au fost rezultatul unor măsurători noi, ci au reprezentat transpuneri grafice ale unor hărți anterioare (austriece, rusești, românești), toponimia fiind cea originală, posibil însoțită și de denumiri românești. Zona care ne interesează aici apare pe foaia “Hagotioalia”, tipărită în 1917. Denumirilor maghiare, Nyr Czutak t. și M[a]gas bükk li s-au atașat corespondente românești: Vf Ciutacului, respectiv, Făgetul înalt. Începând din 1951 Direcția Topografică Militară a realizat o nouă serie de hărți. Dincolo de aspectele tehnice, despre care nu ne permitem să facem referințe, trebuie să spunem că toponimia suferă de imprecizie privind localizările unor toponime, de preluări fără discernământ, altele neglijente ori traduceri/adaptări incorecte ale multora (denotând surse livrești, probabil, unice, neconfruntate cu realitatea locală), inventarea, chiar, a altora ! Astfel, se pare că pe foaia L-35-40-C-b, a  hărții 1:25.000, denumirile din zona noastră de interes sunt preluate de pe a treia ridicare topografică a Imperiului Habsburgic, cu traduceri și adaptări ale toponimelor maghiare de acolo: regăsim, Vârful Ciutacului, dar în loc de Nyir Csutak, Buturuga Mesteacănului și de Danczuràs sarok, Muntele Dănțurașu Mic (de unde, adjectivul … suplimentar ?) ! Mai există o serie de hărți topografice militare provenite din fosta Uniune Sovietică (realizate între anii 1950-1976) a căror toponimie este adesea mult mai corectă (deși, ca să fim … corecți, uneori, incorectă) și, alteori, mai completă decât cea de pe hărțile românești; pe foaia L-35-40-C, a hărții 1:50.000, este consemnat, prin denumirea Dănțurașul-Mic, Muntele Mic/Nyir Csutak/Vf. Ciutacului.
– multe dintre hărțile turistice sunt realizate pe baza Planului Director de Tragere și/sau a seriei de hărți topografice militare despre care am vorbit mai sus. Sunt și situații … fericite când autorii au adăugat/remediat erori la toponimia acelora; nu e cazul cu harta atașată ghidului Masivul Hășmaș și stațiunea Lacu Roșu (Emilian Cristea, București, 1978), unde nu găsim consemnat decât M. Dănțurașu Mic. Pe o altă hartă turistică (Munții Giurgeu și Hășmaș, Dimap, Budapesta, 2004) denumirile sunt, în marea lor majoritate bilingve, maghiare și românești (traduceri sau, mai ales, adaptări fonetice la pronunția românească ale celor maghiare); astfel, găsim: Vf. Chișhovoș/Kis-havas (Nyír-csutak), Nyír-csutak și Danțurașu Mic/Kis-Dancurás, dar pârâul Dănțuraș este, aici, numit Pr. Ciutacului/Nyírcsutak p. În fine, pe harta Giurgeu – Hășmaș (Schubert & Franzke, Cluj-Napoca) apar Dănțurașu Mic și Culmea Buturuga Mesteacănului. Dar, surpriză, unul dintre vârfurile situate pe interfluviul Cupaș-Lapoș, ultimul de pe coada Culmii Cupaș, fără denumire pe vreo hartă dintre cele prezentate de noi, este botezat aici … Danțuraș, ca și unul dintre primii afluenți de stînga al Cupașului; noi zicem că, fără nici o bază !

3. Etimologie:

foto: Radu Pușcarciuc
Sub Vf. Hășmașu Negru – 6 iulie 2019

– am prezentat la începutul articolului o ipoteză privind originea toponimului ‘Dănțuraș’; de la numele popular al gențianei-galbene, ‘dințură’; din păcate, încă nu am verificat dacă pe brânele înierbate de sub colții Dănțurașului (mai) crește gențiana-galbenă !

 

 

 

 

 

 

 

– avansăm și ipoteza sorgintei în maghiarul ‘tánc’ (pronunțat <tanț>) = ‘dans’ legându-l de pârâul Dănțuraș, prima atestare a toponimului ‘dănțuraș’ fiind tocmai numele acestui pârâu, sub forma Tanczuras (pronunțat <tanțuras>) patak. Pe harta primei ridicări topografice a Imperiului Habsburgic este semnalată, la gura pârâului Dănțuraș, prezența unei fortificații locuite; deci nu e imposibil ca cei care o locuiau să fie ei … nașii de botez ai pârâului ! Chiar ar fi interesant să-l și vedem în ce fel … dansează !

4. Turism:
Singura hartă turistică, dintre cele consultate de noi, ce consemnează și descrie traseul marcat “triunghi albastru” (pe care noi l-am descoperit pe teren), ce duce din Șaua Deșelatului/Nyerges-nyac până pe Dănțurașu, este cea realizată de Schubert & Franzke. Traseul parcurs de noi, unul în circuit, în care am integrat culmea Dănțurașului, este prezentat aici !

5. Fotografii comentate:

foto: Radu Pușcarciuc

Cea mai mare parte a crestei Dănțurașului este inaccesibilă !
[Imagine din Poiana Medieșul de Sus]

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Zoom pe zona accesibilă a crestei, oricum, singura cu belvederi !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Dinții … Dănțurașului văzuți de sub Vf. Fagul Înalt !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Un prim punct de belvedere … exploatat !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Pe brânele înierbate ale Dănțurașului …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… ar putea crește dințura !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Pe cel mai înalt vârf al Dănțurașului …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… se poate ajunge …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… cu efort …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… ușor, …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… răsplătit din plin !

 

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Website Apps