Printre orhidee, la Cucuteni

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Cucuteni, un nume cu binecunoscută rezonanță … preistorică, dar care nu are nicio legătură cu ăstlalt Cucuteni; care este … alt Cucuteni, un sat dâmbovițean răsfirat pe-un deal și-o vale ale terminațiilor subcarpatice ale Munților Leaota, acestea, geomorfologic vorbind, facând parte din Subcarpații Prahovei – o substructură a …

harta: Viorel Chendeș (Resursele de apă din Subcarpații de la Curbură. Evaluări geospațiale, Edit. Academiei, București, 2013)

… Subcarpaților de Curbură, alături de Subcarpații Buzăului și ai Vrancei.
Cuprinși între văile Teleajenului și Dâmboviței, Subcarpații Prahovei pot fi, logic, împărțiți în raport cu principalele râuri care-i secționează longitudinal:
– interfluviul Teleajen-Prahova;
– interfluviul Prahova-Ialomița;
– interfluviul Ialomița-Dâmbovița.

 

 

 

 

background: Ovidiu-Marcel Murărescu, Gica Pehoiu – Environmental impact of landslides in sub-Carpathian area between the valleys of the rivers Dâmbovița and Prahova (Romania), WSEAS transactions on environment and development 2 (6)/2010

Ne interesează doar acesta din urmă, traseul ce urmează a fi descris parcurgând culmi din extremitatea nordică a Dealurilor Vulcanei – una dintre subunitățile interfluviului, celelate, determinate de afluenți ai Dâmboviței și ai Ialomiței (Valea Largă, Rîul Alb, Vulcana, Ialomicioara), fiind:
– Dealurile Bărbulețului;
– Dealul Uti;
– Culmea Cremenea;
– Dealul Giurcu;
– Dealul Frumos, …

 

 

 

 

 

background-ul hărții: Open TopoMap

… care poate fi însă considerat și ca ținând de Munții Leaota.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Google Earth Pro

Satul Cucuteni aparține, administrativ vorbind, comunei Moțăieni, satul de reședință omonim aflându-se pe valea Ialomiței/DN 71 – Târgoviște-Sinaia, la 1 km amonte față de ieșirea din orașul Pucioasa (podul de peste Ialomița). După încă aproape 2 km, dintr-o intersecție (45.111274N; 25.413412E; 436 m) spre stînga, pornește un drumeag îngust, dar asfaltat, spre satul Cucuteni; semnalat destul de vag. Venind dinspre nord, intersecția cu pricina se află la jumătate de kilometru de la podul de peste Ialomița de la ieșirea din localitatea Fieni.

background-ul hărții: Open TopoMap

Traseu: Cucuteni (45.111125N; 25.401132E; 553 m) – Dl. Trându – Plaiul Cucuteni – Malu Roșu – Vf. Mânăstirea Bădicăi – Dl. Șuvițe – Valea Vulcănița – Drumul Băii Lacului – Dl. Oilor – Dl. Băncii – La Islaz – Cucuteni

 

 

 

 

foto: Google Earth Pro

Caracteristici tehnice:
– durata: cca 5-6 h;
– lungime: cca 9,5 km;
– denivelare absolută: cca 400 m;
– grad de dificultate: ușor spre mediu.

 

 

 

 

[4 iunie 2022, 8:45] Am ales ca punct de intrare în traseul per pedes maximul altitudinal al drumului comunal de acces în satul Cucuteni. De aici, un drumeag lateral suie spre nord, deservind “casa de apă” a satului, dar, cum vom vedea, și un grup de locuințe.

 

Până acolo, reamrcăm un fenomen geologic, fruntea unei pornituri – o alunecare  minoră de pământ -, ce a scos la zi strate de argilă diferit colorate, dar preponderent roșii, încărcate fiind cu oxizi de fier.

 

Prin fereastra deschisă aici spre orizontul vestic vedem câte ceva din traseul nostru viitor !

 

Drumul continuă … la fel: asfaltat și urcând ușor, …

 

… orizontalizându-se în preajma cătunului Plai !

 

Imediat după primele case, …

 

… la prima intersecție, schimbăm direcția înscriindu-ne, totodată, pe Plaiul Cucutenilor.

 

Traversăm, suind …

 

… sau coborând ușor, cătunul Plai, acum Strada Plai, cu multe case vechi, părăsite, dar și cu altele noi, în construcție; revigorarea se datorează asfaltului și rețelelor de apă și gaze.

 

Satul se termină, asfaltul merge mai departe !

 

Spre drepta, zărim, din mers, … marginea sudică a Bucegilor !

 

[9:30] După 2 km de la pornire, părăsim asfaltul ! Suntem în Pasul Predeal. De aici, asfaltul mai continuă doar vreo 200 m, oprindu-se la o vilă, poate viitoare pensiune; drumul de tractor ce pleacă spre nord este așternut, pentru o vreme, pe culmea ce leagă morfologic subcarpații dintre Dâmbovița și Ialomița de munții Leaotei ! Traseul nostru duce spre sud !

 

Din drum, pleacă, spre dreapta …

 

… sau spre stânga, drumeaguri ce duc spre Cucuteni, respectiv, Șetreni (un cătun al Vulcanei de Sus) !

 

Suntem pe plaiul interfluviul dintre văile Vulcăniței și Cheii, pâraie de obârșie ale Vulcanei, …

 

… cu belvederi și spre o vale, …

 

… și spre cealaltă; un excelent loc de popas, mai ales când și ora îl cere: 9:45 !

 

Zburătoare: la sol …

 

… și în aer !

 

Ne luăm (și noi) zborul, traversând un pâlcușor de pădure, după ce cotim spre stânga și apoi, evitând vârful dealului, spre dreapta și în coborâre ușoară.

 

Trecem pe lângă gardul unei gospodării izolate ce ține de cătunul Șetreni (satul Vulcana de Sus) …

 

… și ajungem îndată deasupra unei zone frământate de mici alunecări și de eroziune …

 

… ce au scos la zi strate de argilă roșie.

 

Locul se numește Malu Roșu; ca și pârâiașul ce-și are obârșia aici !

 

E un fenomen (micro)geologic ce merită consemnat, inclusiv pe site-ul jocului geotrekkink !

 

Continuăm traseul rămânând pe interfluviu, drept pentru care cotim puțin spre stânga, neglijând o bretea a drumului ce merge, părelnic, înainte, coborând, de fapt, spre dreapta, în Vulcana de Sus.

 

Drumul traversează apoi un soi de pădurice … arbustivă, fiind prins între două … garduri, …

 

… mai mult …

 

… sau mai puțin antropice, printre ostrețele cărora …

 

… se ițesc flori …

 

… !

 

Ieșim la … lumină deasupra șeii dintre Vulcana de Sus …

 

… și Cucuteni !

 

Dincolo de șa ne așteaptă Dealul Mânăstirii (Bădicăi) !

 

Suntem gata să-l luăm …

 

… în piept !

 

Îl … dovedim  însă repede, …

 

… mai ales că drumul trece pe sub vârf, traversând o livadă de pruni. În capătul ei, când ajungem pe culmea dealului, la marginea pădurii, …

 

… ne sare în ochi o … familie … cosmopolită de orhidee !

 

Suntem, deci, pe culme. Spre dreapta (nord) o potecă se strecoară prin vegetația bogată și împănată cu arbuști … neprietenoși spre vârful Dealului Mânăstirii, împădurit. În direcție contrară poteca ajunge pe un vârf secundar marcat de un popic de beton, de unde, avansând în aceeași direcție încă vreo câțiva metri găsim mici ferestre deschise spre sud. Dar, direcția traseului nostru este perpendiculară pe linia culmii, drumul pe care am venit coborând spre sud-vest.

 

“Explicații” … satelitare !

 

Scurta … incursiune până pe vârf, a adăugat încă o orhidee fotoierbarului nostru; …

 

… la fel și scurtul … excurs spre celălat capăt al culmii !

 

De aici ne-am mai ales cu o belvedere …

 

… și cu o … mână de gălbiori (Cantharellus cibarius) !

 

Cum spuneam, o luăm ușor la vale pe drumul lat ce duce cam spre sud-vest !

 

Alte orhidee; …

 

… și alte flori !

 

Traversăm muchia piciorului ce coboară de pe culmea Dealului Mânăstirii spre sud-vest, către valea Vulcanei. dacă înainte de a o face suim câteva minute pe o potecuță spre stânga, pe muchie, …

 

… descoperind un punct de belvedere cu … vederi mai largi decât cele de pe anteriorul !

 

Coborârea se iuțește, panta fiind ceva mai povârnită.

 

Când drumeagul nostru întâlnește un altul trasat pe o curbă de nivel …

 

… ne instalăm pe acesta din urmă !

 

Suntem … cu ochii în patru (poate din motive anterioare – sic !); și nu degeaba !

 

Ajungem într-o zonă mai largă, cu deschideri, de fapt, în șaua de racord dintre dealurile Mânăstirea și Șuvițe, pe interfluviul dintre Vulcana și Vulcănița.

 

Mai mult soare, mai multe flori; …

 

… inclusiv orhidee !

 

Drumul încalecă interfluviul, …

 

… coborându-ne spre valea Vulcăniței; …

 

… nu prea mult, însă: îndată ce orizontul se deschide spre vale, către Cucuteni, …

 

… lăsăm drumul și cotim cu 90 de grade spre dreapta, suind ușor pe cumpăna de ape dintre vâiuga pe care am ajuns aici și un afluent al Vulcăniței …

 

… pe lângă care vom și coborî.

 

Lămuriri din satelit !

 

Urmăm o potecă pastorală …

 

… ce ne duce până în valea Vulcăniței.

 

În amonte, după 50 de metri, traversăm pârâul, …

 

… iar după alți 100 de metri întâlnim un drum comunal (135) ce leagă Cucuteniul de Moțăieni, centrul de comună.

 

Este numit Drumul Băii Lacului !

 

Urcăm o diferență de nivel de 80 de metri cale de 800 de metri, …

 

… până ce atingem altitudinea maximă a drumului, unde, spre stânga, pleacă o potecă lată.

 

De cum intrăm în pădure poteca se ramifică: un braț coboară spre dreapta, celălalt, pe care îl vom urma, suie spre stânga; la început lent, …

 

… apoi ceva mai … prăvălatic !

 

Dar, reintrând în pădure, poteca nu mai urcă, ci o ia de-a coasta, scoțându-ne în marginea unor livezi părăsite. Linia culmii e accesibilă suind spre stânga.

 

Preferăm să râmânem aproximativ pe aceeași curbă de nivel, așa că traversăm, coborând puțin întâi, apoi recâștigând altitudinea pierdută, livada de pruni. Dacă păstrăm în tot acest timp direcția nord-vest …

 

… cădem într-un drum de tractor, transversal pe direcția noastră, ce ne … ridică iute într-o șa,  pe culmea dealului pe care am cam evitat-o; de aici, … încolo, n-o mai facem !

 

Sinteză … satelitară !

 

Suntem … primiți pe culme cu o ferestruică deschisă spre est !

 

Mai departe, poteca e doar largă, cvasiorizontală, o alee prin pădure; …

 

… dar nu monotonă …

 

… !

 

Finalul drumeției, ieșirea pe islazul Cucutenilor, …

 

… este … apoteotic ! Preferăm, drumul direct de ieșire în sat, un ocol larg al întregului islaz; …

 

… și nu doar pentru peisaj …

 

 

 

 

 

… !

 

Părăsim islazul Cucutenilor, trecând pe lângă un interesant martor de eroziune, dar, mai ales, martor de stratificație !

 

O poteca scurtă …

 

… ne scoate la drumul asfaltat ce leagă Cucuteniul de pe Dealul Trându de Cucuteniul din Valea Vulcăniței, la un sfert de kilometru mai jos de punctul terminus al traseului; …

 

… până acolo, mai avem însă … surprize …

 

… !

Update (după 2 ani): O nouă incursiune pe dealurile Cucutenilor – mai apropiate dar nu numai -, motivată îndeosebi de comentariul din subsolul acestei postări ne-a prilejuit alte întâlniri botanice, inclusiv cu orhidee și, mai ales, cu “orhidea-albină”. Click aici pentru a accesa o prezentare a drumețiilor în cauză !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

 

2 Comments

  1. Printre orhidee la Cucuteni
    Deoarece am copilărit acolo in anii 70, citind despre orhidee, mi-am amintit de o floare pe care noi o numeam „albinuța” de care am aflat ulterior ca e tot o orhidee, orhideea-albina (Ophrys Insectifera), planta având talie mica si de-abia o puteai observa prin pășunile din zona.
    Nu am o poza a ei, poate cu ceva noroc voi reuși sa fac o captura la vara, dar un lucru este cert: daca nu denumeați postarea „Printre orhidee, la Cucuteni” nu as fi intrat pe blogul dumneavoastră „Munte&Flori”.
    Este foarte bine scris, explicit si te îndeamnă la calatorii, mai ales pe trasee nemarcate.

    Drumeagul lateral care suie spre nord deservind casa de apa a satului este numit de localnici supuruș, considerand stratul de argila roșie scos la suprafața ca fiind o supurație a pământului. Poetica si arhaica denumire…
    Când ați făcut stânga pe plaiul Cucutenilor (care de fapt a devenit strada Plai) ați ajuns cu siguranță într-un loc de unde se poate observa întreaga culme a munților Leaota si Bucegi. Cred ca e cel mai bun loc de belvedere care cofera cea mai larga imagine a orizontului acestor culmi.
    Neavand o poza cu o panorama, va trimit doua imagini. Așa se vad munții Bucegi (latura stânga a lor) toamna in octombrie, iar in stânga lor masivul Leaota.
    Ati prins intr-o imagine un martor de eroziune si de stratificație. In zona se mai găsește unul ceva mai mare, situat pe drumul ce pleacă din șaua Predeal spre dealul Cremenea, imediat la intrarea in pădure după ce lăsați in dreapta al doilea islaz al satului.
    Sa aveți in continuare calatorii plăcute si relaxante pe care sa le împărtășiți cititorilor blogului dumneavoastră.

    • Ne bucură aprecierile dv. în contextul în care vin de la cineva care cunoaște zona. În acest … context, ne-ați mai făcut o bucurie, menționând existența în zonă a speciei Ophrys insectifera, una destul de rară printre orhidee și pe care noi nu am reușit încă să o vedem; așa că și noi sperăm să o fotocapturăm vara care vine.
      Foarte utile observațiile dv. legate de peisaj; vom încerca să le exploatăm cu proxima vizită în zonă.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.