Traseele noastre în Masivul Ivănețu (Munții Buzăului)

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Legenda link-uri:

– link pe nume – fotoreportaj/fotoindicații de orientare;
– (*) – descriere traseu;
– (**) – informații din ziua parcurgerii.

background-ul hărții: Google Maps

Trasee:
1. Nucu – Chiliile rupestre de la Nucu  – Crucea Spătarului – Nucu (*) (**)
2.
Gura Teghii (Furtunești) – valea Hânsarului – Vf. Sboiu – Lacul Hânsaru – Lacul Gotiş – Lacul cu Arini – valea Gotişului – Furtunești (**)
3. Păltineni/BZ [Cataractele de la Șețu] – După Piatră – Valea Stănila – Piatra Blidarilor – Stănila – Capul Dealului – Vf. Barbu – Culmea Stănila – Stănila – După Piatră (**)
4. Mlăjet – Valea Ursoaia – Dl. lui Drăgan – Dl. Răcădău – Piatra Mlăjetului – Mlăjet (**)
5. PLOȘTINA/LOPĂTARI (Gura Ploștinei) – Priporul Ploștinei – La Troița Nouă – Biserica Ploștina – Lacul Oițelor – Piatra Mortatului – Șaua Războiului – Popasul La Fântână – Vf. Ivănețu – Culmea Fața Malului – Valea Ploștina – Balta din Poiană – La Troița Nouă – Priporul Ploștinei – Gura Ploștinei (**)

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

4 Comments

  1. Recunosc ca ma intriga harta dvs si imi genereaza o intrebare. Daca va veti uita pe Google Earth, din locul in care pe harta dvs se pozitioneaza litera “P” din “Lopatari” incepe o spinare naturala destul de evidenta ce coboara inspre sud vest, spre Braesti, continua prin mijlocul zonei notata de dvs ca “Dealurile Muscelului” si se termina aproape de varsarea Sibiciului in raul Buzau. Pe partea sudica a acestei culmi stau satele Braesti, Parscovelu, Pinu, Vavalucile, Scaeni, Buduile, Muscelu Caramanesti iar pe cea nordica stau Ruginoasa, Gavanele, Colti, in timp ce Fisici e chiar la intersectia dintre creasta si paraul ce curge de la Nucu.

    Intrebarea e urmatoarea: oare “spinarea” asta e limita dintre munte si deal? E ea limita masivului Ivanetu?

    Daca da, pe harta dvs, notati zona dintre Braesti – Lopatari ca facand parte din subcarpatii Buzaului desi mie imi pare mai logic ca si acel “buzunar” sa fie marcat drept munte, parte din masivul Ivanetu. Zic asta si pentru ca in acceptiunea dvs, imediat de sub zona sudica a varfului Ivanetu incep subcarpatii Buzaului.

    Ce parere aveti?

    • Mulțumim pentru intervenția dv. foarte pertinentă, care … bate la o ușă deschisă, … în fața căreia zăbovim și noi de o vreme. Harta pusă în discuție de dv. este doar o primă variantă de lucru, care ne-a fost necesară, cu o oarecare urgență, pentru a putea sintetiza traseele parcurse de noi în zona Munților și Subcarpaților Buzăului.
      Acum, referitor la chestiunea concretă ridicată de dv. cu privire la limita Ivănețu-Subcarpații Buzăului la nord de Brăești, suntem de aceeași părere, căci ni se pare că există o destul de evidentă continuitate tectonică (nu și geomorfologică) a culmii ce pleacă, nu chiar din Lopătari, ci din Dl. Pietrei (sud-est) de Măgura Mociarului) și se termină cu Muchia Vătraiului (valea Muscelului>Colți); de altfel, și din acest motiv am inclus ceea ce am numit Dealurile Muscelului (Muchia Vătraiului, Muchia Hoților, Coastele Pinului) în Ivănețu – integrate de alții (Iulian Săndulache de la Univ. București) în Dealurile Răcădăului, substructură (la cel citat) a Subcarpaților Buzăului. Pentru că ne-ați pus pe … jar cu intervenția dv. vom revedea mai repede decât am fi făcut-o altfel, harta incriminată, trecând la o variantă .. îmbunătățită ! Când o vom face, ne vom și motiva opțiunile, inclusiv cu argumentele livrești la care avem acces, ceea ce ar reprezenta o (ulterioară) bază de discuție mai consistentă !
      Update (11 februarie 2020): După cum se vede pe harta republicată, am reanalizat problematica granițelor dintre Munții Ivănețu și Subcarpații Buzăului mergând pe mâna geografului Grigore Posea (a se vedea Geomorfologia României, București, 2005) care, pare – lipsesc explicații detaliate privind limitele substructurile regionării propuse de el -, că exclude atât Dealurile Răcădăului, cât și pe cele numite de noi, ale Muscelului (și pe care nici nu le-am mai menționat explicit).

      • Da, mie mi se pare in regula actualizarea adusa desi raman la parerea ca acea culme pe care o enuntam in comentariul anterior poate fi considerata, pentru claritatea delimitarii, o granita a Ivanetului.

        ps: acum observ (nu stiu daca asa era si in v1 a hartii) ca toti muntii ce strajuiesc malul stang al Slanicului sunt inclusi in Mtii Vrancei. Nu vad obiectiuni dpdv geografic insa istoric tind sa cred ca granita dintre Moldova si Muntenia era un pic mai la nord, astfel, aceste formatiuni muntoase de pe malul Slanicului (culmile Furu, Macesu, Breazău) nefiind incluse efectiv in ceea ce localnicii ar fi denumit “Mtii Vrancei”.

        O “reforma” administrativa a impartit fostul judet Ramnicul Sarat in doua jumatati, una a trecut la Vrancea, zona cu care se invecina si cu care existau elemente comune iar cealalta a trecut la Buzau. As spune asadar ca Muntii Furu nu-s nici in Vrancei, nici in Buzau, ci de sine statatori. (Salvamont Vrancea nu ii include in harta lor a muntilor Vrancea, lasandu-i intr-un fel de no man’s land)

        • Ceea ce spuneți pe linie istorică este adevărat. Este adevărat, de asemenea, și că, printre criteriile ce stau la baza regionării reliefului – conform lui Alexandru Roșu (expuse în Geografia fizică a României, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1980) – este și cel istoric; nu e determinant și în cazul Munților Vrancei, care, ca sintagmă, acoperă, la cei mai cunoscuți geografi geomorfologi (ex. Roșu, Posea, Săndulache) și Munții Furului (cum ar putea fi numiți cei din stânga Slănicului și din dreapta Zăbalei). Dar chestiunea este, în cele din urmă, una de conveniență – ca orice clasificare -, raportată la impunerea prevalenței unor criterii în fața altora. Și atunci, nu vedem de ce munții în cauză n-ar fi văzuți ca de sine stătători; cum e tratat Ivănețul, care morfologic și geologic vorbind, nu e decât o culme a Munților Vrancei (in sensu lato), ori Penteleul ! Important este să fie clar enunțate criteriile determinative ale clasificării (regionării, în acest caz) !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.