În Munții Harghitei, hai-hui prin Tinovul Luci !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
– ne cerem scuze pentru multele fotografii nreușite din punct de vedere tehnic; în cazul lor am prioritizat aspectul documentar !

Suntem în Munții Harghitei, …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… pe culmea lor principală, la cca 1.080 m altitudine !

 

 

 

 

Tinovul Luci (din maghiarul ‘lucs’ = ‘molid’), cu o suprafață de aproape 275 ha, adică echivalentul a vreo 350 de stadioane de fotbal, a luat locul unui fost lac vulcanic din interiorul unei caldere uriașe, cu diametrul de cca 7 km. Regimul hidric, încă destul de ridicat și azi – mlaștina fiind drenată de un evantai de izvoare ce alimentează un pârâu (Corpoș) cu un debit constant, relativ important -, e datorat ultimei glaciațiuni, aceasta lăsând însă și alte urme care au făcut ca tinovul să fie declarat monument al naturii încă din 1955 (azi, arie protejată): e vorba despre o serie de specii forestiere și floristice ce au reușit să dăinuie din acele vremuri până azi – așa-numitele relicve glaciare -, precum, mesteacănul-pitic (Betula nana), curechiul-de-munte (Ligularia sibirica), ruginarea sau rozmarinul-de-turbă/mlaștină/baltă (Andromeda polifolia), vuietoarea (Empetrum nigrum), toporașul-de-mlaștină (Viola epipsila), roua-cerului (Drosera rotundifolia) etc.

Acestor din  urmă “urme” li se datorează vizitele noastre la Tinovul Luci, cu deosebire mesteacănului-pitic – nemaiîntâlnit în România decât în turbăria Găina-Lucina din Obcina Mestecăniș. Apoi, am vrut să vedem cum arată, pe viu, florile de ruginare și ale vuietoarei; cum n-am reușit am revenit și … va trebui să mai revenim !
Cronologic, lucrurile s-au petrecut astfel:
– în iunie 2022 am atașat unui traseu ce a vizat parcurgerea unei scurte porțiuni a culmii principale a Munților Harghitei (zona sudică) și o scurtă vizită, de cunaoștere, a Tinovului Luci; din punct de vedere botanic am avut, pe lângă satisfacția unei relative bogății floristice, și descoperirea unui mic ochi vegetativ, dominat de prezența Droserei rotundifolia (roua-cerului);
– în iunie 2024 am revizitat tinovul cu gândul expres de a găsi puținele locații cu Betula nana (mesteacănul-pitic). Din fericire, am descoperit un articol dedicat tocmai ocurenței acestei specii în Tinovul Luci, în care sunt indicate foarte precis punctele (în adevăratul înțeles al cuvântului) unde (mai) crește mesteacănul-pitic (Edina Borbély, Adrian Indreica – Conservation status of the rare species Betula nana in a peatbog Tinovul Luci (Harghita Mountains, Romania), Studia Univeristas.Biologia, Univ. Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, 64/2/2019);
– în, tot iunie, 2025, am sperat să găsim în floare (bazându-ne pe indicațiile privind perioadele de înflorire precizate în determinatoare) ruginarea și vuietoarea. N-a fost să fie: am întâlnit câteva “pajiști” cu vuietoare, fără flori, dar cu fructe rătăcite în mușchiul de la baza ei – de era să credem că a trecut și perioada de fructificare, realizând până la urmă că era vorba despre fructele răchițelelor -, însă ruginarea nu ne-a … fericit cu florile ei. Căutând pe NET postări referitoare la cele două specii am înțeles că le-am căutat florile prea devreme; prin urmare va urma cel puțin încă o vizită la tinov !

În cele ce urmează vom prezenta o sinteză a celor trei drumeții care, sperăm noi, să ofere, în special prin fotografii, o imagine a specificităților tinovului. Se adaugă apoi inventarul speciilor de plante găsite. Legat de acest din urmă aspect, menționăm că nu există încă un studiu dedicat vegetației și florei din tinov. O listă a unor specii de plante ce cresc aici se găsește în fișa standard de sit Natura 2000 (ROSCI0246-SCI)(*, preluată nu se știe de unde; despre câteva specii se vorbește și în Gh. Mohan, A. Ardelean, M. Georgescu – Rezervații și monumente ale naturii din România, București, 1993(**.  Tabelul pe care îl vom insera în Addenda, cu speciile de plante (potențial) întâlnite în sit, le cuprinde pe acestea (55), între care și pe cele găsite de noi (în tabel, bolduite – 28), la care se adaugă altele găsite de noi (în tabel bolduite și subliniate – 35); un total de 90 de specii – valabil la 2 iulie 2025 !

 

Cea mai simplă cale de acces în tinov ar fi cea amenajată de custodele ariei protejate (Composesoratul Silvic din Sâncrăieni). Poteca, așa-zisă tematică, pornește din marginea de est a sitului, dintr-o poieniță, …

 

 

 

 

… nesemnalată însă de nici un indicator.

 

 

 

 

 

 

 

Plecând din poieniță, poteca, nu foarte clară, traversează repede bordura îngustă de molid (Picea abies)  ce ne desparte …

 

… de o vastă suprafață acoperită cvasiunuiform cu pini-roșii (Pinus sylvestris), …

 

… printre care sunt presărați mesteceni-pufoși (Betula pubescens).

 

Sunt și câteva zone, restrânse, în care mestecenii sunt mai … uniți, dominând chiar !

Cât privește mesteacănul-pitic (Betula nana), acesta mai este reprezentat în tinov doar de circa 20 de indivizi (în 2017 – conf. op. cit.) …

… grupați în câteva pâlcuri … tufoase, …

 

… indivizii neridicându-se la mai mult de 40 cm față de sol …

 

… !

 

Revenind în poteca tematică și la oferta sa … imagistică: …

 

Privind de jur împrejur, ne sare în ochi covorul vegetal dominat absolut de merișor (Vaccinium vitis-idaea)

 

Ici-colo doar, răzbate prin marea de merișor câte o tufă de afin (Vaccinium myrtillus).

 

Mai numeroase sunt coloniile de răchițele (Vaccinium oxycoccos subsp. microcarpum = Vaccinium microcarpum – cu fructele elipsoidal-piriforme, și nu sferice) – un microarbust târâtor relict glaciar -, …

 

… ca și cele de vuietoare (Empetrum nigrum), dar care nu sunt (încă) înflorite.

 

În oarecari luminișuri …

 

… cu oarece umezeală cresc …

 

… bumbăcărița (Eriphorum vaginatum) …

 

… și câteva specii de rogoz …

 

… !

 

Cărarea pe care se desfășoară traseul tematic este, dincoace de pădurea de molid din marginea estică a tinovului, bine conturată și bine întreținută cu mici amenajări, nu neapărat necesare !

 

Din punctul de pornire și până în capăt sunt montate mai multe panouri – unele interactive – cu informații despre sit …

 

… !

 

După cca 800 m traseul tematic se termină (pe jumătate doar față de proiect, după care ar fi trebuit să existe o ramură de întoarcere) …

 

… în fața unui panou în care aflăm “povestea” pârâului Cormoș, cel care drenează mlaștina; de altfel unul din brațele sale de obârșie trece prin spatele panoului !

 

Vizitarea tinovului de aici, încolo, presupune trasee aleatorii, potecile lipsind în general. Totuși, imediat ce traversăm pârâiașul avem de ales între două poteci destul de clare; una pleacă spre sud-vest, cealaltă înspre nord-vest (direcție ce ar trebui urmată de continuarea traseului tematic, atunci când va fi realizată).

 

Alegând direcția sud-vest, poteca bine conturată ne va conduce spre pădurea de molid; putem merge mai departe prin ea pentru a urma traseul 1 sau să o luăm spre vest, pentru traseul 2.

Traseul 1 – aspecte

Urmăm poteca ce străbate pădurea rară de molid atât timp cât ne duce spre sud-est printr-una din zonele de izvoare ale Cormoșului, una difuză, …

 

… acoperită cu covoare sau perne de mușchi. Umiditatea le priește și florilor de nu-mă-uita !

 

Dincolo de izvoare continuăm în direcția vest ieșind imediat în marea poiană (a Luciului) din marginea de est a tinovului. Până în poienița prin care am intrat în traseul tematic vom urmări marginea pădurii din stânga noastră. În iunie, când am traversat noi jumătatea sudică a poienii Luci, fâneața ce o acoperea tocmai începea să înflorească: …

 

… orhideele, reprezentate de palma-Maicii Domnului (Dactylorhiza maculata), dominau !

 

În fâneață sau la marginea pădurii am întâlnit și alte, câteva, specii …

 

…

 

… !

Traseul 2 – aspecte

Plecați din capătul terminus al al potecii tematice, inițial spre su-vest, vom părăsi poteca ce intră în pădurea de molid, urmând direcția vest spre

 

… zona cu mesteceni-pitici.

 

După binemeritatul popas de aici, luînd-o acum spre vest-nord-vest, …

 

… ajungem după cca 800 m într-o zonă cu rariști mai mult sau mai puțini largi, din păcate, la vremea trecerii noastre, cu prea puține flori – evidențiindu-se doar Potentilla erecta (sclipeți) !

 

O mai mare varietate de flori descoperim pe malurile unui braț al pârâului Cormoș ce trece prin sudul și apoi vestul acestui sector de rariști !

 

Ținând direcția nord-vest se traversează două dintre principalele brațe ale pârâului, dar deja am fi înscriși în traseul 4 ce duce în zona nordică a tinovului, unde ajungem urmând direcția nord-nord-est, dar după ce am traversat al doilea braț al Cormoșului.

 

Pe traseu avem ocazia să … ocolim o pădure compactă de stejar-pufos !

 

Sus – deja deasupra marginii nordice a tinovului -, parte din izvoarele Cormoșului sunt seci …

 

… (ceea ce explică necesitatea micilor baraje cu ecluze de pe firele Cormoșului, menite să susțină gradul de umiditate, cât de cât, optim al mlaștinii); …

 

… încât sî se simtă bine și … dumneaei !

 

Motivul pentru care am ajuns în nordul, de fapt, nord-vestul tinovului, l-a constituit o informație bibliografică (Gh. Mohan et alii, op. cit.) conform căreia aici s-ar găsi un toporaș – relicvă glaciară -, Viola epipsila. Noi n-am găsit-o (dar pentru ea am sugerat parcurgerea traseului 4); în schimb, am descoperit o altă violă, Viola declinata în poienița de la intrarea în traseul temaic (alături, câteva lăcrimițe).

 

Revenind în traseul 4, din nordul extrem al tinovului, ne îndreptăm spre sud-est, până întâlnim unul dintre brațele importante ale Cormoșului, cel care traversează tinovul de la est la vest. Îl urmăm în amonte …

 

… ajungând la una dintre mlaștinile vii ale Tinovului Luci -…

 

… de regulă cu un grad mare de alimentare cu apă, motiv pentru care varietatea floristică este slabă !

 

Aici ajungem și dacă din traseul 2 nu intrăm în traseul 4, ci, din rariștile de unde începe acesta mergem în direcția nord-est până dăm de pârâul Cormoș (brațul său est-vest), adică unde am ajuns venind din nord-vest pe traseul 4. De la această vastă poiană mlăștinită vom pleca strict spre est …

 

… traversând același (și același) gen de pădure …

 

… pentru a ajunge la un mic puzzle de poienițe …

 

… în sfârșit – cât de cât – … cu flori !

 

Încropim din ele un buchețel destul de … compozit, în care domină … compozitele/asteraceele …

 

… !

 

Mai timide, dar destul de numeroase, orhideele !

 

În fine, împrăștiați, câțiva indivizi izolați !

 

În care se înțelege de ce vinețica este o floare cu dublă cale de înmulțire:
polenizată de fluturii-colibri, care fiind ceva mai rari, se impune o a doua cale, vegetativă,…

 

… prin stoloni; …

 

… deși mai sunt fluturi prin preajmă, doar că aceștia au alte … simpatii florale !

 

Tot aici, în poienițele cu flori, ajungem venind, din capătul terminus al traseului tematic, pe …

… Traseul 3

Avansăm spre nord-est, practic, paralel cu pârâiașul ce trece pe lângă ultimul panou al traseului tematic, dar baleind după plante de pe un mal pe altul.

 

Ajungem curând la confluența pârâiașului cu brațul est-vest al Cormoșului – …

 

… gătită cu vegetație decorativă -, de unde plecăm spre nord-est …

 

… cale de de doar vreo 150 m, printr-un decor silvic cu care ne-am (răs)familiarizat; …

 

… și ajungem astfel la poienile cu flori unde am încheiat traseul 2 ! Păstrăm în continuare direcția est, traversând, mai rar, încă vreo două poienițe, …

 

… de-a lungul a celor cca 500 m ce ne despart de zona de obârșie a brațului est-vest al Cormoșului – practic, o vastă mlaștină vie ! Aproape toată suprafeța ei mustește de apă și, cum se vede, diversitatea floristică e redusă; cu excepția extremității vestice – în imagine, în spatele tufelor de zălog – …

 

…

 

… unde, chiar în prezența apei în exces, cresc ceva mai multe specii floristice !

 

Mai spre vară, aici, solul aproape că se usucă și zona devine … feerică, …

 

…,

 

… mai ales la vremea orhideelor …

 

…

 

… !

 

În marginea de sud a marii poieni mlăștinite, printre mușuroaiele acoperite de mușchi sunt mici alveole umede, de asemenea acoperite cu mușchi; într-una dintre ele am descoperit poate cea mai populară dintre relictele glaciare ce populează mlaștinile noastre: roua-cerului !

 

În fine, culegând ultimile impresii din tinov …

 

…, …

 

… îl părăsim urmând direcția est-sud-est, ieșind astfel, dacă nu în poienița de start în traseul tematic, la un drum de tractor ce ne conduce repede, spre dreapta, la km 0 al drumeției !

Addenda:

Tabel sinoptic cu principalele specii de plante întâlnite în Tinovul Luci

– numele științifice au fost actualizate conform site-ului Plants of the World Online !
– ordinea este alfabetică: familii, genuri, specii

 

Familia	Specia	Conform bibliografiei	Observații
APIACEAE	Chaerophyllum hirsutum L.
ASPARAGACEAE	Maianthemum bifolium (L.) F.W.Schmidt
ASTERACEAE	Antennaria dioica (L.) Gaertn.
	Centaurea phrygia subsp. pseudophrygia (C.A.Mey.) Gugler
	Cirsium heterophyllum (L.) Hill
	Cirsium palustre (L.) Scop.
	Cirsium rivulare (Jacq.) All.
	Crepis paludosa (L.) Moench
	Doronicum austriacum Jacq.*
	Hieracium transylvanicum Heuff.
	Leucanthemum rotundifolium (Waldst. et Kit.) DC.
	Ligularia sibirica (L.) Cass.*
	Pilosella aurantiaca (L.) F.W.Schultz et Sch.Bip.
	Senecio nemorensis L.
AULACOMNIACEAE	Aulacomnium palustre (Hedw.) Schwägr.**		mușchi
BETULACEAE	Alnus incana (L.) Moench**
	Betula pendula Roth subsp. pendula	Betula hybrida**
	Betula nana L.*,**
	Betula pubescens Ehrh.*,**
BORAGINACEAE	Myosotis nemorosa Besser
CAMPANULACEAE	Campanula patula subsp. abietina (Griseb. et Schenk) Simonk.
CAPRIFOLIACEAE	Valeriana dioica subsp. simplicifolia (Kabath) Nyman*
CARYOPHYLLACEAE	Silene flos-cuculi (L.) Greuter et Burdet
	Stellaria longifolia Muhl. ex Willd.*
	Stellaria palustris Ehrh. ex Hoffm.*
	Viscaria vulgaris Bernh.
CLADONIACEAE	Cladonia cristatella Tuck.		lichen
CUPRESSACEAE	Juniperus communis L.**
CYPERACEAE	Carex echinata Murray* subsp. echinata	Carex stellulata**
	Carex flava L.*
	Carex lersii F.W.Schultz	Carex curta*	C. curta nu crește decât în Australia
	Carex nigra (L.) Reichard*
	Carex pauciflora Lightf.*,**
	Carex rostrata Stokes*
	Carex vesicaria L.*
	Eriophorum angustifolium Honck.*
	Eriophorum latifolium Hoppe*
	Eriophorum vaginatum L.*
DROSERACEAE	Drosera rotundifolia L.*,**
ENTODONTACEAE	Entodon schreberi (Willd. ex Brid.) Mönk.**
ERICACEAE	Andromeda polifolia L.*,**
	Empetrum nigrum L.*,**
	Vaccinium microcarpum (Turcz. ex Rupr.) Schmalh.*	Vaccinium oxycoccos subsp. microcarpum**
	Vaccinium myrtillus L.*
	Vaccinium vitis-idaea L.*
FABACEAE	Lotus corniculatus L.
HYDNANGIACEAE	Laccaria laccata (Scop.) Hook		ciupercă
HYLOCOMIACEAE	Hylocomium splendens (Hedw.) Schimp.**		mușchi
HYPNACEAE	Hypnum cupressiforme Hedw.		mușchi
LAMIACEAE	Ajuga reptans L.
	Prunella vulgaris L.
	Thymus pannonicus All.
MELANTHIACEAE	Veratrum album L.
ONAGRACEAE	Epilobium palustre L.*
ORCHIDACEAE	Dactylorhiza fuchsii (Druce) Soó
	Dactylorhiza incarnata (L.) Soó
	Dactylorhiza maculata (L.) Soó*
	Platanthera bifolia (L.) Rich.
	Pseudorchis albida (L.) Á.Löwe et. D.Löwe*
OROBANCHACEAE	Melampyrum sylvaticum L.*,**
	Pedicularis palustris L.*
PINACEAE	Picea abies (L.) H.Karst.**
	Pinus sylvestris L.*
PLANTAGINACEAE	Veronica chamaedrys L.
	Veronica officinalis L.
POACEAE	Nardus stricta L.*
	Poa trivialis L.
POLYGONACEAE	Rumex acetosella L.
POLYTRICHACEAE	Polytrichum commune Hedw.**		mușchi
PORELLACEAE	Porella platyphylla (L.) Pfeiff.		mușchi
RANUNCULACEAE	Ranunculus acris L.
	Ranunculus repens L.
	Polytrichum strictum Menzies ex Brid.**
ROSACEAE	Comarum palustre L.	Potentilla palustris*
	Geum rivale L.*
	Potentilla argentea L.
	Potentilla erecta (L.) Raeusch.	Potentilla tormentilla**
	Spirea chamaedryfolia L.*
RUBIACEAE	Galium uliginosum L.*
SALICACEAE	Populus tremula L.**
	Salix aurita L.*
	Salix cinerea L.*
SPHAGNACEAE	Sphagnum angustifolium (Warnst.) C.E.O.Jensen*		mușchi
	Sphagnum capillifolium (Ehrh.) Edw.	Sphagnum acutifolium**
	Sphagnum girgensohnii Russow**
	Sphagnum magellanicum Brid.	Sphagnum medium**
	Sphagnum recurvum P.Beauv.**
TYPHACEAE	Sparganium natans L.	Sparganium minimum*
VIOLACEAE	Viola declinata Waldst. et Kit.
	Viola epipsila Ledeb.*,**

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !