Ciuma … Munților Țaga !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Din punct de vedere geomorfologic, masivul … atacate este … atribuit, de mulți geografi, Munților Făgăraș; alții îl tratează ca unitate de sine stătătoare, cum facem și noi, dar din motive de comoditate de abordare … turistică !

Țaga sau Țagla ?
Greu de răspuns ! E greu de răspuns și de când a intrat toponimul în literatura științifică – istorică, geografică – informațiile, în acest sens, în limba română, lipsind la o primă … scormonire a NET-ului ! Dacă ne restrângem însă la topografie descoperim ceva mai multe informații:
Prima hartă pe care am găsit consemnat toponimul Țaga este planul director de tragere “Vf. Țaga” editat de Institutul Topografic Militar în 1940, o reproducere după harta austriacă realizată în urma celei de a treia ridicări topografice a Imperiului Austro-Ungar (1869-1887); pe planul românesc de tragere toponimele sunt, totuși, (re)adaptate limbii române. Numele “Țaga” apare doar în titlul foii de hartă, pe cuprinsul ei nefiind consemnat. Vârful, care azi e numit Țagla, este înscris, ca și pe harta austriacă de bază, sub denumirea “Sage“; aceeași formă este prezentă și pe harta anterioarei ridicări topografice austriece, cea din anii 1806-1869. Pe harta primeia (1763-1787) – numită și “iozefină” – vârful în cauză e numit “Gruju Lung” ! Mai aproape de “Țagla” găsim alte toponime: pe harta din 1806-1869, “Stana Buciumu Sagla” (pe un picior al vârfului – actual – Țagla) și “Vale Strimba Sagli” (cu izvorul sub Vârful Țagla), iar pe harta din 1869-1887, doar “Stana Buciumu Sagla“, acesta din urmă transcris, pe planul românesc de tragere, “Stâna Sagla” ! Abia pe hărțile topografice militare de după anii 1950 apare toponimul “Vîrful Țaglei” ! Menționăm un aspect, credem, important: prima literă, “s”, a toponimelor de pe hărțile austriece, e legată de pronunția ei germană, ca “z”-ul românesc (“e”-ul final din “Sage” se pronunță mai aproape de “î/ă” decât de “e”), astfel că, putem crede și într-un toponim românesc  apropiat de Țaga/Țagla de azi: Zaga/Zagla ! În lipsa altor documente scrise ne abținem de la demersuri etimologice (gen ‘zagă’ = ‘titirez’, ‘țaglă’ = ‘țepușă’, ‘zăvor’, ‘pirostrie’ etc. – vezi, de ex. dexonline), dar avansăm, totuși, și ipoteza unei origini antroponimice (a se vedea … vecinul său, Fața lui Ilie) ! Consemnăm totuși și alte păreri … etimologice privind toponimele Țaga, Țagla. Sorin Paliga – în Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracians) Elements in Romanian, Edit. Funfației Evenimentul, București, 2006 – consideră, apropo de ‘țaga, țagu’,  că ar avea aceeași rădăcină cu ‘țugui, țuguiat’ consemnând existența unei ridicături, a unui vârf sau deal, fiind în aceeași familie semantică și cu ‘tagla, tega, șeghea, țegheș, țigmandru’ (de ce nu și cu ‘țagla, tegla’ ? – n.n.). Ne întrebăm dacă există vreo legătură, din punct de vedere al genezei etimologice, între oronimul analizat de noi și toponimele Țaga/Țagu întâlnite în nord-vestul Ardealului: satul/comuna Țaga/CJ – lângă care există Dealul Ascuțit (apud https://hroderic.wordpress.com/2010/09/07/zagra-si-taga/), satele Țagu, Țăgșoru/BN. De etimologia toponimelor Țaga, Țagu s-a ocupat lingvistul clujean Onofrei Vințeler (într-un articol publicat în Studia Philologica, Cluj-Napoca, 1986* ) care le găsește origini scito-agatârșe intrate în română, via limba tracă, din slavă, având legătură cu termeni iranieni și caucazieni omonimi însemnând ‘lac, șuvoi de apă, viitură, baltă, mlaștină’.
Cât despre cote, remarcăm – pe harta topografică 1:25.000 – întâietatea vârfului Fața lui Ilie cu cei 1641,2 m vizavi de Vârful Țaglei cu … doar 1640,66 m ! O diferență ceva mai mare – 1657 m versus 1641 m – o consemnează hărțile topografice sovietice, dar și cea turistică din ghidul Munții Făgăraș de Valentin Bălăceanu și Hedda Cristea (Edit. Sport-Turism, București, 1984).
_________________
* – conținutul articolului este comentat de scriitorul Dumitru Mircea în romanul său Rădăcini (Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1990); o altă referire se poate citi pe https://parohiatagu.ro/istoric/ !

Traseu [22 octombrie 2017]: Gura Văii Pleșii – Mt. Teascuri – Mt. Capu Bârsei – Vf. Ciuma – Plaiul Ciumei – Piscu Plaiului – Mt. Plaiul – gura Văii Pleșii
– acces: Zărnești – spre Plaiul Foii  – 4 km, drum asfaltat – până la intersecția cu DF Bârsa Fierului, apoi 1 km pe acest drum până la intersecția cu DF Valea Pleșii (a doua vale pe stânga în direcția de mers), pe care se continuă încă 0,5 km;
– lungime: cca 15 km;
– denivelare (absolută): cca 900 m;
– durată (cu tot cu popasuri): 8 ore;
– dificultate: medie.

Precizare: Toponimia a reprezentat o mică … problemă (cum, de altfel, sugerează și textul din preambulul fotoreportajului), hărțile moderne studiate evidențiind numeroase … inadvertențe. O observație pertinentă a d-lui ing. Doru Călin Ciobanu ne-a determinat să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra acestui aspect, având drept urmare o actualizare a postului bazată pe (re)studiul hărților disponibile și pe cartea lui Heinrich Wachner – Kronstädter Heimat- und Wanderbuch (Carte despre Brașovul natal și de drumeție – traducerea noastră), Brașov, 1934. În plus, cu de la noi … putere, am … botezat câteva puncte de reper, utile în … descifrarea fotoreportajului și care pot fi, apoi, … trecute cu vederea: Poiana Teiului (sub Piscu Teiului), Piscul Găoazei (deasupra Poienii Găoaza), Piciorul Ciumei (piciorul ei sud-estic, terminat cu Plaiu Ciumei), Coada Ciumei (extremitatea vestică a culmii somitale a Ciumei).

Așteptându-i pe brașoveni !

 

 

Suntem (aproape) gata …
[9:00]

 

 

 

 

 

 

 

… de start !

 

 

 

 

Drum cu veleități de … autostradă, …

 

 

 

 

… cum ne sucește, cum ne învârtește, ne tot arată …

 

 

 

 

… Piatra Craiului …

 

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

În fine, ajungem pe culme, într-o poiană, …
[9:45]

 

 

 

… “curtea” unei gospodării părăsite.

 

 

 

 

 

 

 

Urmează imediat încă o poiană … afectată și ea de acareturile unei cvasigospodării … cvasipărăsite; suntem La Teascuri !

 

 

O bună bucată de vreme ne lăsam … răsfățați: de … monotonia drumului, …

 

 

… de jocul pictural al culorilor, …

 

 

 

… sau de cel de lumini și umbre; …

 

 

 

 

 

Piatra Craiului se implică și ea, … masiv(ă)!

 

 

 

 

Cu … modestie, ni se arată și Ciuma; încă e departe !

 

 

 

 

 

 

 

Dintr-o poieniță -… vestibul …

 

 

 

 

 

 

 

… ieșim pe … prispa …

 

 

 

 

… unei largi deschideri spre est !

 

 

 

Detaliu !

 

 

 

 

 

 

 

Urmează imediat poiana … de rigoare !
[11:00]

 

 

 

 

 

 

De cum ieșim din poiană ne apucăm de … urcat …

 

 

 

 

 

 

 

… mai serios, … ajutați de un drum de tractor ce a deservit un parchet recent !

 

 

 

 

Îl ocolim, mai diminuând tăria pantei, …

 

 

 

 

… și ieșim deasupră-i, …

 

 

 

 

 

 

 

… de unde avem ce vedea !

 

 

 

 

Apoi, nu mai avem ce, culmea, spre punctul ei somital – și ceva mai departe – fiind împădurită … fest !
Drumul, suprapus peste o veche potecă pastorală, se desface după 100 de metri în două brațe, “al nostru” fiind cel din stânga; dacă ratăm intersecția putem profita de marcajul forestier “bandă roșie verticală” care se bifurcă în vârf, …

… de unde ne lăsăm pe hotarul silvic dinspre stânga (vest), iar dacă am tot mers înainte, coborând spre nord, ajungem într-o poiană largă, de unde un drum lat, relativ de coastă, ne va aduce pe … calea cea bună !

 

[Pentru edificare !]

 

 

 

 

 

 

Cum-necum, dăm în Poiana Capu Bârsei sau a Stânei Blidăriei !

 

 

 

 

Îi ocolim piscul, urcând doar atât, …

 

 

 

 

… cât să vedem mai bine !

 

 

De dincolo de vârf, …

 

 

… după o … dezbatere scurtă și un popas mai lung, …
[12:30]

 

 

 

… traversăm zona de izvoare ale uneia dintre obârșiile Bârsei Fierului, …

 

 

 

… ocolind, totodată, poalele Ciumei !

 

 

 

 

 

 

 

Ne facem planuri pentru … coloșii Munților Țaga, …

 

 

 

 

… privind cu jind, pe după perdeaua depărtărilor, la … golul (alpin) al câtorva … vedete ceva mai…  consacrate !

 

 

Deocamdată, trebuie să ne mulțumim cu … Ciuma ! Am putea s-o cucerim aburcându-ne pe ea de-a dreptul ! Amânăm însă momentul, mai dându-i … târcoale …

 

… încă pe la poale !
Vechea potecă pastorală ce-i încinge coastele vestice …

 

 

… ne scoate pe … coada Ciumei de unde, întâi prin molidișul tânăr și, din fericire rar, de pe primele pante, încă domoale, …

 

 

… suim, fără efort și fără alte … inconveniente – pădurea matură de molid fiind rară și nici cu doborâturi (prea multe) – …

 

 

 

… pe spinarea Ciumei, cvasiorizontală …

 

 

 

 

… până în preajma …

 

 

 

 

… vârfului !
[14:00]

 

 

 

 

 

 

Colocviu de impresii și de … documentare:
– Ciuma, cu cei 1.629 m ai săi, este al treilea al Munților Țaga;
– pe hărți, de-a lungul timpului, apare consemnat ca: Tsuma (1763-1797), La Ciuma, Vârful Ciumei, iar sașii brașoveni îi spun(eau) Hohe Koppe (într-o traducere … sensu lato, Vîrful Înalt) – vezi Heinrich Wachner – Kronstädter Heimat- und Wanderbuch;
– uriașa cruce metalică – din șină de cale ferată de Reșița – ascunsă în interiorul piramidei geodezice de lemn – ar sugera că vîrful a fost cândva … chel, piramida însăși neavând, altfel, niciun rost (intuiție corectă, căci, citind ulterior cele scrise de profesorul brașovean Heinrich Wachner – 1877-1960 – despre Ciuma, în lucrarea pomenită anterior, am înțeles că pantele vârfului propriu-zis erau acoperite de pășune);
– conform informațiilor primite de la ing. Doru Călin Ciobanu (cel care ne-a făcut cunoscută existența … Ciumei și a lucrării citate mai sus), autor al articolului Ciuma, regatul urșilor, Montana/România Pitorească, 11/2005), Carol Lehmann (1894-1990), figură emblematică a turismului brașovean, ar fi (re)marcat – prin anii 1970 – un traseu de acces pe vârf; dacă la începutul anilor 2000 mai exista un stâlp indicator la intersecția de la gura Bârsei Fierului – “Spre Vf. Ciuma, prin Găozea, 2¾ h”, marcaj triunghi roșu – și câteva semne în preajma vârfului, noi n-am mai observat însă nici o urmă de marcaj turistic spre/pe Ciuma.
Despre semnificația numelui Ciuma găsim explicații în Toponime românești care descriu forme de relief de Dumitru Loșonți (Cluj-Napoca, 2000): dincolo de sensurile cunoscute: boala zisă și ‘pestă’, dar și de ‘umflătură’ cauzată – însă nu neapărat – de boala cunoscută cu acest nume, se pare că în dacoromană termenul a circulat și cu sensul de ‘înălțime, vârf de deal sau de munte’, dovezi fiind existența toponimului și în alte zone ale țării (în jud. Caraș-Severin, Cluj, Sălaj, Timiș), iar a termenului, cu înțelesurile de ‘smoc de lână’, ‘partea cea mai înaltă, vârful (capului sau al unui munte)’, ‘umflătură’, și în aromână (unde se întâlnește și ca toponim). Sensul … geografic se suprapune și peste cuvintele italian ‘cima’ și francez ‘cime’ cu înțelesul de ‘vârf’. Proveniența comună ar fi latinescul ‘cyma’ = ‘lăstar de varză sau de altă legumă’, ‘umflătură’, ‘vârf’ și de grecescul ‘kima’ = ‘umflătură, val, vârf’.
Despre “uriașa piramidă” a Ciumei spune câteva vorbe și Sextil Pușcariu (filolog, lingvist) – 1877-1948 – în memoriile sale despre orașul natal, Brașov scrise în ultimii ani ai vieții și adunate în  volumul Brașovul de altădată (edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1977); și el menționează aceeași ipoteză, a sensului ‘vârf’ pentru toponimul Ciuma, făcând apel la franțuzescul ‘cime’ și la un toponim sălăjan pe care nu îl precizează. [Tot despre Ciuma, a se vdea ultimul up-date în … addendă !]

Din vârf se formează două hotare silvice – spre nord și spre est – marcate cu benzi roșii verticale; coborâm pe cel estic, care interceptează imediat o potecă clară …

 

… și, curând, din ce în ce mai darnică …

 

 

 

 

… în priveliști; …

 

 

 

 

 

 

… mai ales după ce interceptăm drumul forestier ce pleacă de sub coada Ciumei și, continuând drumul de pe versantul vestic, străbate de-a coasta versantul estic al Ciumei.

 

 

 

 

… țintuindu-ne, adesea, locului …

 

 

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

În poiana de sub noi …

 

 

 

 

 

 

 

… e un bun loc de popas [15:00] …
[Aici se află un vechi adăpost pastoral ce a aparținut vulcănenilor !]

 

 

 

… și de sinteze !
[- pentru situațiile în care Vârful Ciuma se vrea sau trebuie ocolit, drumurile de coastă ce pornesc de la Stâna Blidăriei și de la coada Ciumei sunt soluții la îndemână; ca și drumurile ce coboară în Valea Pleșii de la Stâna Blidăriei și din ploiana <Vulcan> !]

 

Drumul care ne preia …

 

 

 

 

… e, mai degrabă, o alee …

 

 

 

 

… de promenadă …

 

 

 

 

 

… duminicală …

 

 

 

 

 

… de toamnă …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… clasică !

 

 

 

 

 

 

 

Drumul ne trece de pe un versant pe celălalt, …

 

 

 

… fiecare cu peisajul …

 

 

 

 

… aferent; …

 

 

 

 

 

… îl părăsim sub Piscu Găoazei, noi preferând linia culmii !

 

 

 

 

Jos, …

 

 

 

 

 

 

… în Poiana Găoazei, …

 

 

 

 

 

 

 

… îl reîntâlnim; …
[15:45]

 

 

 

 

… mergem … împreună pe Plaiu Ciumei !

 

 

 

Piscul Găoazei, din ce în ce mai în urmă, …

 

 

 

… pare, din ce în ce, mai semeț !

 

 

 

 

 

 

 

Înainte, Plaiul Ciumei …

 

 

 

 

 

 

… ne-a așternut covor de gală …

 

 

 

 

 

 

… pentru un spectacol …

 

 

 

 

 

 

… de gală …

 

 

 

… cu … bis !

 

 

 

… și flori …

 

 

 

 

 

 

 

 

… la ieșirea de pe … scenă !
[17:00]

 

 

Addenda:
1. În județul Cluj, în apropiere de Turda, un deal constituient al versantului stâng al pârâului Hășdate este numit Ciuma/Ciuma Goală;
2. Oare numele Ciomat/Ciomad, al muntelui ce domină Lacul Sf. Ana din Munții Bodocului, nu provine din Ciuma ?  Documentat, Ciomad apare pe o hartă a Ungariei din 1941 iar Ciomat, pe harta Regatului Ungariei din 1869-1887 care are la bază a treia ridicare topografică a Imperiului Habsburgic din aceeași perioadă, unde toponimul este marcat sub forma Csomal – ca și pe hărțile precedentelor ridicări totpografice (1763-1787, 1806-1869). [20 noiembrie 2017]

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !