Ciuma … Munților Țaga !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

back-ground-ul hărții: Google Maps

Din punct de vedere geomorfologic, masivul … atacate este … atribuit, de mulți geografi, Munților Făgăraș; alții îl tratează ca unitate de sine stătătoare, cum facem și noi, dar din motive de comoditate de abordare … turistică !

Țaga sau Țagla ?
Greu de răspuns ! E greu de răspuns și de când a intrat toponimul în literatura științifică – istorică, geografică – informațiile, în acest sens, în limba română, lipsind la o primă … scormonire a NET-ului ! Dacă ne restrângem însă la topografie descoperim ceva mai multe informații:
Prima hartă pe care am găsit consemnat toponimul Țaga este planul director de tragere “Vf. Țaga” editat de Institutul Topografic Militar în 1940, o reproducere după harta austriacă realizată în urma celei de a treia ridicări topografice a Imperiului Austro-Ungar (1869-1887); pe planul românesc de tragere toponimele sunt, totuși, (re)adaptate limbii române. Numele “Țaga” apare doar în titlul foii de hartă, pe cuprinsul ei nefiind consemnat. Vârful, care azi e numit Țagla, este înscris, ca și pe harta austriacă de bază, sub denumirea “Sage“; aceeași formă este prezentă și pe harta anterioarei ridicări topografice austriece, cea din anii 1806-1869. Pe harta primeia (1763-1787) – numită și “iozefină” – vârful în cauză e numit “Gruju Lung” ! Mai aproape de “Țagla” găsim alte toponime: pe harta din 1806-1869, “Stana Buciumu Sagla” (pe un picior al vârfului – actual – Țagla) și “Vale Strimba Sagli” (cu izvorul sub Vârful Țagla), iar pe harta din 1869-1887, doar “Stana Buciumu Sagla“, acesta din urmă transcris, pe planul românesc de tragere, “Stâna Sagla” ! Abia pe hărțile topografice militare de după anii 1950 apare toponimul “Vîrful Țaglei” ! Menționăm un aspect, credem, important: prima literă, “s”, a toponimelor de pe hărțile austriece, e legată de pronunția ei germană, ca “z”-ul românesc (“e”-ul final din “Sage” se pronunță mai aproape de “î/ă” decât de “e”), astfel că, putem crede și într-un toponim românesc  apropiat de Țaga/Țagla de azi: Zaga/Zagla ! În lipsa altor documente scrise ne abținem de la demersuri etimologice (gen ‘zagă’ = ‘titirez’, ‘țaglă’ = ‘țepușă’, ‘zăvor’, ‘pirostrie’ etc. – vezi, de ex. dexonline), dar avansăm, totuși, și ipoteza unei origini antroponimice (a se vedea … vecinul său, Fața lui Ilie) !
Cât despre cote, remarcăm – pe harta topografică 1:25.000 – întâietatea vârfului Fața lui Ilie cu cei 1641,2 m vizavi de Vârful Țaglei cu … doar 1640,66 m ! O diferență ceva mai mare – 1657 m versus 1641 m – o consemnează hărțile topografice sovietice, dar și cea turistică din ghidul Munții Făgăraș de Valentin Bălăceanu și Hedda Cristea (Edit. Sport-Turism, București, 1984).

foto: Google Earth Pro

Traseu [22 octombrie 2017]: Gura Văii Pleșii – Mt. Teascuri – Mt. Capu Bârsei – Vf. Ciuma – Plaiul Ciumei – Piscu Plaiului – Mt. Plaiul – gura Văii Pleșii
acces: Zărnești – spre Plaiul Foii  – 4 km, drum asfaltat – până la intersecția cu DF Bârsa Fierului, apoi 1 km pe acest drum până la intersecția cu DF Valea Pleșii (a doua vale pe stânga în direcția de mers), pe care se continuă încă 0,5 km;
lungime: cca 15 km;
denivelare (absolută): cca 900 m;
durată (cu tot cu popasuri): 8 ore;
dificultate: medie.

Precizare: Toponimia a reprezentat o mică … problemă (cum, de altfel, sugerează și textul din preambulul fotoreportajului), hărțile moderne studiate evidențiind numeroase … inadvertențe. O observație pertinentă a d-lui ing. Doru Călin Ciobanu ne-a determinat să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra acestui aspect, având drept urmare o actualizare a postului bazată pe (re)studiul hărților disponibile și pe cartea lui Heinrich WachnerKronstädter Heimat- und Wanderbuch (Carte brașoveană despre acasă și de drumeție), Brașov, 1934. În plus, cu de la noi … putere, am … botezat câteva puncte de reper, utile în … descifrarea fotoreportajului și care pot fi, apoi, … trecute cu vederea: Poiana Teiului (sub Piscu Teiului), Piscul Găoazei (deasupra Poienii Găoaza), Piciorul Ciumei (piciorul ei sud-estic, terminat cu Plaiu Ciumei), Coada Ciumei (extremitatea vestică a culmii somitale a Ciumei).

foto: Marelena Pușcarciuc

Așteptându-i pe brașoveni !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Suntem (aproape) gata …
[9:00]

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… de start !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Drum cu veleități de … autostradă, …

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… cum ne sucește, cum ne învârtește, ne tot arată …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… Piatra Craiului …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… !

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

În fine, ajungem pe culme, într-o poiană, …
[9:45]

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… “curtea” unei gospodării părăsite.

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Urmează imediat încă o poiană … afectată și ea de acareturile unei cvasigospodării … cvasipărăsite; suntem La Teascuri !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

O bună bucată de vreme ne lăsam … răsfățați: de … monotonia drumului, …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… de jocul pictural al culorilor, …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… sau de cel de lumini și umbre; …

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Piatra Craiului se implică și ea, … masiv(ă)!

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

Cu … modestie, ni se arată și Ciuma; încă e departe !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Dintr-o poieniță -… vestibul …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… ieșim pe … prispa …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… unei largi deschideri spre est !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Detaliu !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Urmează imediat poiana … de rigoare !
[11:00]

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

De cum ieșim din poiană ne apucăm de … urcat …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… mai serios, … ajutați de un drum de tractor ce a deservit un parchet recent !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Îl ocolim, mai diminuând tăria pantei, …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… și ieșim deasupră-i, …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… de unde avem ce vedea !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Apoi, nu mai avem ce, culmea, spre punctul ei somital – și ceva mai departe – fiind împădurită … fest !
Drumul, suprapus peste o veche potecă pastorală, se desface după 100 de metri în două brațe, “al nostru” fiind cel din stânga; dacă ratăm intersecția putem profita de marcajul forestier “bandă roșie verticală” care se bifurcă în vârf, …

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… de unde ne lăsăm pe hotarul silvic dinspre stânga (vest), iar dacă am tot mers înainte, coborând spre nord, ajungem într-o poiană largă, de unde un drum lat, relativ de coastă, ne va aduce pe … calea cea bună !

 

foto: Google Earth Pro

[Pentru edificare !]

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Cum-necum, dăm în Poiana Capu Bârsei sau a Stânei Blidăriei !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Îi ocolim piscul, urcând doar atât, …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… cât să vedem mai bine !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

De dincolo de vârf, …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… după o … dezbatere scurtă și un popas mai lung, …
[12:30]

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… traversăm zona de izvoare ale uneia dintre obârșiile Bârsei Fierului, …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… ocolind, totodată, poalele Ciumei !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Ne facem planuri pentru … coloșii Munților Țaga, …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… privind cu jind, pe după perdeaua depărtărilor, la … golul (alpin) al câtorva … vedete ceva mai…  consacrate !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Deocamdată, trebuie să ne mulțumim cu … Ciuma ! Am putea s-o cucerim aburcându-ne pe ea de-a dreptul ! Amânăm însă momentul, mai dându-i … târcoale …

 

foto: Radu Pușcarciuc

… încă pe la poale !
Vechea potecă pastorală ce-i încinge coastele vestice …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… ne scoate pe … coada Ciumei de unde, întâi prin molidișul tânăr și, din fericire rar, de pe primele pante, încă domoale, …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… suim, fără efort și fără alte … inconveniente – pădurea matură de molid fiind rară și nici cu doborâturi (prea multe) – …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… pe spinarea Ciumei, cvasiorizontală …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… până în preajma …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… vârfului !
[14:00]

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Colocviu de impresii și de … documentare:
– Ciuma, cu cei 1.629 m ai săi, este al treilea al Munților Țaga;
– pe hărți, de-a lungul timpului, apare consemnat ca: Tsuma (1763-1797), La Ciuma, Vârful Ciumei, iar sașii brașoveni îi spun(eau) Hohe Koppe (într-o traducere … sensu lato, Vîrful Înalt) – vezi Heinrich WachnerKronstädter Heimat- und Wanderbuch;
– uriașa cruce metalică – din șină de cale ferată de Reșița – ascunsă în interiorul piramidei geodezice de lemn – ar sugera că vîrful a fost cândva … chel, piramida însăși neavând, altfel, niciun rost (intuiție corectă, căci, citind ulterior cele scrise de profesorul brașovean Heinrich Wachner – 1877-1960 – despre Ciuma, în lucrarea pomenită anterior, am înțeles că pantele vârfului propriu-zis erau acoperite de pășune);
– conform informațiilor primite de la ing. Doru Călin Ciobanu (cel care ne-a făcut cunoscută existența … Ciumei și a lucrării citate mai sus), autor al articolului Ciuma, regatul urșilor, Montana/România Pitorească, 11/2005), Carol Lehmann (1894-1990), figură emblematică a turismului brașovean, ar fi (re)marcat – prin anii 1970 – un traseu de acces pe vârf; dacă la începutul anilor 2000 mai exista un stâlp indicator la intersecția de la gura Bârsei Fierului – “Spre Vf. Ciuma, prin Găozea, 2¾ h”, marcaj triunghi roșu – și câteva semne în preajma vârfului, noi n-am mai observat însă nici o urmă de marcaj turistic spre/pe Ciuma.
Despre semnificația numelui Ciuma găsim explicații în Toponime românești care descriu forme de relief de Dumitru Loșonți (Cluj-Napoca, 2000): dincolo de sensurile cunoscute: boala zisă și ‘pestă’, dar și de ‘umflătură’ cauzată – însă nu neapărat – de boala cunoscută cu acest nume, se pare că în dacoromană termenul a circulat și cu sensul de ‘înălțime, vârf de deal sau de munte’, dovezi fiind existența toponimului și în alte zone ale țării (în jud. Caraș-Severin, Cluj, Sălaj, Timiș), iar a termenului, cu înțelesurile de ‘smoc de lână’, ‘partea cea mai înaltă, vârful (capului sau al unui munte)’, ‘umflătură’, și în aromână (unde se întâlnește și ca toponim). Sensul … geografic se suprapune și peste cuvintele italian ‘cima’ și francez ‘cime’ cu înțelesul de ‘vârf’. Proveniența comună ar fi latinescul ‘cyma’ = ‘lăstar de varză sau de altă legumă’, ‘umflătură’, ‘vârf’ și de grecescul ‘kima’ = ‘umflătură, val, vârf’.
Despre “uriașa piramidă” a Ciumei spune câteva vorbe și Sextil Pușcariu (filolog, lingvist) – 1877-1948 – în memoriile sale despre orașul natal, Brașov scrise în ultimii ani ai vieții și adunate în  volumul Brașovul de altădată (edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1977); și el menționează aceeași ipoteză, a sensului ‘vârf’ pentru toponimul Ciuma, făcând apel la franțuzescul ‘cime’ și la un toponim sălăjan pe care nu îl precizează. [Tot despre Ciuma, a se vdea ultimul up-date în … addendă !]

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Din vârf se formează două hotare silvice – spre nord și spre est – marcate cu benzi roșii verticale; coborâm pe cel estic, care interceptează imediat o potecă clară …

 

foto: Radu Pușcarciuc

… și, curând, din ce în ce mai darnică …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… în priveliști; …

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… mai ales după ce interceptăm drumul forestier ce pleacă de sub coada Ciumei și, continuând drumul de pe versantul vestic, străbate de-a coasta versantul estic al Ciumei.

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… țintuindu-ne, adesea, locului …

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

În poiana de sub noi …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… e un bun loc de popas [15:00] …
[Aici se află un vechi adăpost pastoral ce a aparținut vulcănenilor !]

 

 

 

foto: Google Earth Pro

… și de sinteze !
[- pentru situațiile în care Vârful Ciuma se vrea sau trebuie ocolit, drumurile de coastă ce pornesc de la Stâna Blidăriei și de la coada Ciumei sunt soluții la îndemână; ca și drumurile ce coboară în Valea Pleșii de la Stâna Blidăriei și din ploiana <Vulcan> !]

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Drumul care ne preia …

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… e, mai degrabă, o alee …

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… de promenadă …

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… duminicală …

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… de toamnă …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… clasică !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Drumul ne trece de pe un versant pe celălalt, …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… fiecare cu peisajul …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… aferent; …

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… îl părăsim sub Piscu Găoazei, noi preferând linia culmii !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Jos, …

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… în Poiana Găoazei, …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… îl reîntâlnim; …
[15:45]

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… mergem … împreună pe Plaiu Ciumei !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Piscul Găoazei, din ce în ce mai în urmă, …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… pare, din ce în ce, mai semeț !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

Înainte, Plaiul Ciumei …

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… ne-a așternut covor de gală …

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

… pentru un spectacol …

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… de gală …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… cu … bis !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

… și flori …

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… la ieșirea de pe … scenă !
[17:00]

 

 

Addenda:
1. În județul Cluj, în apropiere de Turda, un deal constituient al versantului stâng al pârâului Hășdate este numit Ciuma/Ciuma Goală;
2. Oare numele Ciomat/Ciomad, al muntelui ce domină Lacul Sf. Ana din Munții Bodocului, nu provine din Ciuma ?  Documentat, Ciomad apare pe o hartă a Ungariei din 1941 iar Ciomat, pe harta Regatului Ungariei din 1869-1887 care are la bază a treia ridicare topografică a Imperiului Habsburgic din aceeași perioadă, unde toponimul este marcat sub forma Csomal – ca și pe hărțile precedentelor ridicări totpografice (1763-1787, 1806-1869). [20 noiembrie 2017]

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

2 Comments

  1. Ca de obicei, bine documentat și generos ilustrat!
    Recunosc că am urmărit cu interes hărțile, nici nu auzisem de acești munți cu toate că am întrebat deseori cum se numesc „dealurile” văzute din Piatra Craiului. Am presupus uneori, în mod greșit, că sunt Perșanii.

    • Nesuferind noi de falsă modestie, orice laudă, cât de mică, ne face … bine; dar în cazul tău e vorba de mai mult, căci … lauda vine de la cineva pe care îl apreciem de pe la începuturile prezenței noastre pe NET, când, cu mare … nădejde și, cel mai adesea, cu satisfacție, găseam răspunsuri pe site-ul pe care-l administrezi.
      Apropo de “bine documentat”: tot ce ține de toponimie a suferit câteva update-uri, constând în … reparații și adaosuri (ex. etimologia numelui Ciuma) !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Munte si flori
© Copyright 2011
Website Apps