(Stră)vechi și nou la Șinca Veche și la Șinca Nouă

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Mini-expediția <Perșani-sud>, 11-13 aprilie 2014

harta: Google Maps

harta: Google Maps

Ziua 1 (11 aprilie): Onești – Târgu Secuiesc – Rezervația “Pădurea și mlaștinile de la Prejmer” – Brașov – Codlea – Perșani – Șinca Veche – Șinca NouăPoiana Mărului

[Pentru a citi/vedea impresiile legate de vizita noastră prin Rezervația “Pădurea și mlaștinile de la Prejmer”, executați click aici ! – în construcție]

harta: Google Maps

harta: Google Maps

De la Șinca Veche la Șinca Nouă
[Șinca Veche: bisericile greco-catolică și ortodoxă, complexul cultural-religios – biserica rupestră, schitul, pseudo-megaliții, situl arheologic; Șinca Nouă: biserica de lemn, mânăstirea, viaductele și tunelul fostei căi ferate]

În Șinca Veche se ajunge:
– venind dinspre Brașov, prin Codlea și Perșani, pe DN 1/E 68, după cca 45 km (30 km de Codlea, 1 km de Perșani), din dreptul Ștrandului Codlea, se virează la stînga, pe DJ 104A (ce duce în comuna Lisa), parcurgându-se 4 km – asfaltați – până în centrul satului Șinca Veche;
– venind dinspre Făgăraș pe DN 1/E 68, după cca 15 km, din Șercaia se virează spre dreapta pe DN 73A (Șercaia-Zărnești) pe care se parcurg 9 km pînă în centrul Șincăi Vechi.
[- Din Șercaia spre Șinca Veche se trece, după 5 km prin satul Vad (din Șinca Veche, pe același DN 73A, traversând Ohaba – unde se află o moară de apă veche de 130 de ani -, sunt 4 km până în Vad), de unde, lateral-dreapta (stânga), la 3 km – de drum comunal asfaltat -, se poate ajunge la cea mai cunoscută Poiană a Narciselor, cea de la Dumbrava Vadului; perioada optimă de vizitare, mai-iunie.
– Un alt obiectiv din apropierea Șincăi Vechi, demn de semnalat, este Mânăstirea Bucium, accesibilă din satul Șercăița – 4 km de Șinca Veche pe DJ 104A -, urmând, spre stânga, un drum comunal, cale de 6 km.]

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Satul Șinca Veche, numit inițial doar Șinca, este atestat din anul 1476. Comuna cu același nume mai cuprinde satele Perșani, Ohaba, Șercăița, Bucium, Vâlcea.
Centrul satului este marcat de prezența bisericii greco-catolice și a Monumentului Eroilor.

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Biserica, ridicată între anii 2001-2011, are hramul Buna Vestire.

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Monumentul închinat eroilor, veteranilor de razboi și deținuților politici din comună a fost construit în anul 2009 din surse ale bugetului local.

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Din piațeta din centru, plecăm în direcția opusă bisericii greco-catolice, pe o uliță neasfaltată, …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… și după doar 250 m ajungem la biserica ortodoxă.
Istoria ei începe, nedefinit, cu o biserică din lemn, urmată de alta, zice-se, construită în grădina părinților lui Gheorghe Șincai (acesta, născut însă în județul Mureș). Prima construcție atestată documentar datează din 1773, iar cea actuală din 1830. Are hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

 

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

 

De la biserica greco-catolică, câteva ulicioare sunt continuate cu un drum asfaltat care ne conduce spre complexul cultural-religios de pe Dealul Pleșu.

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

După aproape cca 1 km ajungem la poarta complexului !

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Dincolo de poartă, aleea principală ne conduce …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… spre fundul unei microdepresiuni de prăbușire, …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

…ingenios … antropizată, …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

… în mare parte … spiritualizată, …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

… ici-colo, artificializată !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

În pieptul uneia dintre falezele ce domină depresiunea este săpată/lărgită o grotă cu mai multe încăperi ce ar fi servit ca biserică unei comunități de călugări, retrași aici prin anii 1750.

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Grota este în curs de renovare/reconstrucție/modernizare, așa că ne-am mulțumit doar cu câteva piese ale unui puzzle de imagini/impresii.

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

[Descrieri amănunțite și ilustrate ale fiecărei … piese puteți găsi aici !]

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

[Imagini ale sitului înainte de începeerea amenajării sale sunt disponibile aici !]

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

Afară, ocolim grota pe poteca din stânga ei, ce suie șerpuit …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

…  și … insolit …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… spre culmea Dealului …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

… Pleșu pe care au fost descoperite vestigii (locuințe de suprafață, bordeie, gropi cu fragmente de vase ceramice și o monedă imperială romană din sec. I – Tiberius, 14-37) ale unei așezări dacice din sec. IV î. Ch. – I d. Ch. Explorarea arheologică și interpretarea rezultatelor au fost realizate în anul 1978 de arheologul Florea Costea.

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Satul Șinca de … Sus  !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Ne întoarcem la traseul … aleilor.

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Trecem pe lângă sediul fundației care a amenajat zona (click aici pentru informații despre fundație), …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… de unde ne îndreptăm spre …

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… schitul, de maici, din complex. A fost înființat în 2006, fiindu-i atribuit hramul Sf. Nectarie – canonizat de biserica ortodoxă greacă în anul 1961 (click aici pentru informații referitoare la viața sa).

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Următorul obiectiv, situl cu pseudo-megaliți; …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… sunt doar martori ai proceselor de alunecare și de eroziune.

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Aleile ne conduc pe sub faleza din care s-a desprins valul de alunecare ce a generat mica depresiune, …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… spre care coborâm în final !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

După 1 km pe drumul ce înconjură Dealul Pleșu, suim pe extremitatea sudică a culmii sale pentru a … foto-dibui …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… imaginea posibilului castru roman !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Arheologul Florea Costea este de părere că situl reprezintă doar fundul unei foste cariere. Nu au fost însă făcute, încă, săpături; dar nici periegheza (explorarea arheologică de suprafață) nu a adus nici un fel de dovezi pro-castru !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

În satul Șinca Nouă (formează comună împreună cu satul Paltin din 2005; a mai fost centru de comună până în 1968, fiind înglobat ulterior în comuna Poiana Mărului) ajungem după cca 10 km de la Șinca Veche; la prima intersecție după intrarea în sat, trecem podul peste pârâul Șinca. Înainte este direcția spre biserica din lemn (“din deal”), …

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

 

 

 

… până la care sunt 250 m.

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Se vehiculează ca dată a ridicării bisericii anul 1644; în preajma schitului căruia îi aparținea s-au așezat locuitorii plecați din Șinca (Veche) la 1750, cei care au preferat pribegia trecerii la unitarism (biserica greco-catolică) sau/și înrolării în regimentele de grăniceri ale Imperiului Habsburgic (aceasta din urmă fiind și cauza migrării în masă a românilor și secuilor – ceangăii – în Moldova), înființând atunci satul Șinca Nouă. Călugării s-au retras apoi mai spre munte, bisericuța rămânând comunității sătești. Ridicarea unei noi biserici în 1894 a lăsat-o oarecum în părăsire pe cea de lemn. A fost totuși recondiționată, întâi în 1927, apoi în 1970 și 1996. Clopotul aflat în micul turn de la intrare este cel adus de sătenii plecați din Șinca (Veche). Biserica are hramul Sfântul Nicolae, …

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… ca și biserica “nouă” aflată aproape de ieșirea din sat, spre Poiana Mărului. A fost ridicată între anii 1892-1894, din cărămidă pe fundație din blocuri de piatră aduse de săteni, cu căruțe și sănii, de la cariera din Perșani. Pictura interioară a fost executată între 2001-2003.
[Pentru alte informații și imagini, executați click aici ! ]

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

De la podul de peste pârâul Șinca pornește, inițial, spre nord, cotind, apoi, spre est, un drum comunal (DC 89), în stare destul de bună, ce trece peste culmea Dealului Satului și ajunge la DN 1. Dupa parcurgerea a ceva mai mult de 1 km, un indicator ne arată direcția spre viaductul Podu Ilii; sunt 350 m până la el. Acesta a deservit o veche cale ferată, parte a traseului Făgăraș-Brașov, ce unea Șercaia cu Valea Homorod. Întreaga construcție s-a realizat în doar doi ani, între 1907-1908. Cele două viaducte din preajma Șincăi de Sus reprezintă primele poduri de beton armat construite pe teritoriul României; …

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… cel numit “Podu Ilii” are 167 m lungime.
[Pentru a vedea mai multe imagini , executați click aici !]

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Continuăm traseul auto pe DC 89 încă 1 km și ajungem la o nouă intersecție – de fapt, a drumului comunal cu terasamentul fostei căi ferate – unde un indicator ne arată încotro se află viaductul Podu Negru, de 99 m.

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

De la intersecție, 350 m mai sus, printr-o rariște a pădurii din dreapta drumului, o potecuță coboară în poiana unde se află noua mânăstire de la Șinca Nouă. Locul e numit Poiana/Lunca Mânăstirii, aici descoperindu-se în urma săpăturilor executate de istoricul Antal Lukács (dr., profesor la Universitatea București) fundația din piatră a unei biserici, atestând existența mânăstirii în preajma căreia s-a format satul Șinca Nouă și despre care vorbesc tradițiile locului; ca și celelalte mânăstiri medievale ortodoxe din Țara Făgărașului (cu excepția celei de la Sîmbăta) a fost distrusă în anii 1760, la ordinul generalului Buccow, comanadant militar și guvernator al Transilvaniei în timpul împărătesei Maria Tereza. Ruinele scoase la lumină sunt conservate în subsolul bisericii noii mânăstiri, înființate în 2009, cu hramul Duminica Tuturor Sfinților.
[Vezi foto și citește mai multe amănunte, executând click aici !]

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

La ultimul obiectiv al zilei am ajuns după încă 500 m de drum, pe DC 89. Oprim înainte ca acesta să cotească spre dreapta și să traverseze, peste un tub de beton, obârșia unei văiugi; în dreapta geografică a acesteia se mai pot decela urmele unui fost drum de exploatare pe care suim 50 m până în fața gurii tunelul Diana, ce trece, 535 m, pe sub Muchia cu Hotaru.
Unele probleme tehnice ale acestuia și ale viaductelor au dus la renunțarea exploatării, după 30 de ani, a căii ferate Șercaia-Valea Homorod; între 1941-1943 s-a construit, în regim de urgență, tronsonul actual ce trece prin Perșani.

Povesteea miniexpediției “Munții Perșani-sud” continuă aici – pe Măgura Codlei – și aici – pe colnicele Poienii Mărului !

4 Comments

  1. Este incredibil cate “obiective” sunt de vazut in aceasta parte a Tarii Fagarasului (Sinca si imprejurimile)!! Am fost la narcisele din Vad de nenumarate ori, la Manastire la Bucium, la Sinca Noua,…., dar imi dau seama ca am vazut mai nimic din ccea ce e de vazut!! Va multumim pentru toate aceste vechi “noutati” pe care ni le impartasiti; cat de superficiali suntem majoritatea dintre noi ocolind parca atatea minunatii dintr-un colt doar al Tarii Fagarasului!! Sunteti extraordinari prin ccea ce faceti! Inca o data, multumim!!

    • Avem și noi un sentiment de … neîmplinire și de … invidie la gândul că n-am văzut, de pildă, Mânăstirea Bucium, sau biserica și moara de apă din Ohaba, sau Poiana Narciselor de la Vad, interioarele bisericilor din Șinca Veche și din Șinca Nouă etc., dacă e să ne referim doar la acest … colț al Țării Făgărașului !

  2. Referitor la ceea ce ne-ati prezentat despre acest mic colt de tara,un lucru este cert: este imposibil ca intr-o singura vizita sau o zi , sau chiar doua zile, sa poti vizita macar obiectivele mai sus aratate!! Ca exemplu, am fost la Vad si in aprilie ,si in mai ,si in iunie, dar nu am prins narcisele inflorite ca in poze!, totusi, am intalnit “insule” de lacramioare inflorite care mi-au parut ireale!! Si locuiesc in Tara Fagarasului de ceva timp!

    • Nu ne mai povesti despre lăcrămioare ! Tânjim să vedem lăcrămioare înflorite (sălbatice) ! Avem totuși o satisfacție: am găsit anul trecut o lăcrămioară înflorită (cam trecută) pe Dealul Perchiu ! Zilele acestea, stăm la pândă – cu ochii pe niște lăcrămioare domestice din fața blocului -, sperând să descoperim vreo “insulă” pe Perchiu !

Leave a Reply to Sebastian Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Website Apps