Din Pârâu Boghii (Pârgăreşti) pe Vârful Coşna

III.a.6. Pârâu Boghii (Pârgăreşti) – Dl. Chilău – Vf. Coşna – Dl. Iştoc – Pârâu Boghii

Caracteristici:

 – circuit;
– durata: 6 ore;
– lungime:  cca 12 km;
– diferenţă de nivel: cca 300 m;
– grad de dificultate: uşor.

Acces:

Din centrul oraşului Târgu Ocna (pe DN 12A, la 15 km de Oneşti şi 105 km de Miercurea-Ciuc), ne deplasăm spre Oneşti, circa 50 m, până la prima intersecţie, de unde o luăm spre dreapta. Strada pe care mergem ocoleşte în curând incinta bisericii Răducanu marcată de un zid înalt de piatră; trecem apoi Trotuşul, urmând ca, după circa 200 de metri, la prima intersecţie, să cotim spre stânga, înscriindu-ne pe DJ 116, Târgu Ocna – Oituz. Traversăm cartierul Tiseşti după care urmează satul Pârâu Boghii, aşa cum ne informează placa indicatoare de la intrare. Mai mergem pe DJ 116 circa 1 km până la uliţa ce urcă pe pârâul ce a dat numele satului, aflată în dreptul bisericii. Continuăm circa 200 m pe această uliţă şi imediat după prima intersecţie spre dreapta (neglijată) vom găsi un loc mai larg pentru parcare.

Din halta Saline (de pe linia CFR 501), până în satul Pârâu Boghii, sunt 5 km.

Descrierea traseului:

Din locul propus pentru parcare ne întoarcem la intersecţia “neglijată” şi intrăm pe uliţa ce suie dealul care formează aproape întreg versantul stâng al Pârâului Boghii; de altfel, drumul de căruţe de pe culmea sa ne va conduce până aproape de izvoarele pârâului. După ce trecem de ultima casă, uliţa nu-şi mai poate ascunde adevărata menire, aceea de drum de căruţe; mergem pe el spre creştetul dealului, loc de belvedere, unde ne oprim pentru a scruta orizontul: larga vale a Trotuşului, cuprinsă între Târgu Ocna şi Oneşti, se răsfaţă sub ochii noştri. Dincolo de ea se înalţă treptat, spre nord-vest, culmile ce formează cele două lungi picioare terminale sud-estice ale Munţilor Berzunţi: Chiciria-Dealul Frumos-Dealul Cornicului-Dealul Praghilei, respectiv, Muncelu/Drăcoaia-Dealul Codrului-Ouşorul-Dl. Praghilei, racordate în Dealul Praghilei situat sub cel mai înalt vârf al Berzunţilor, Măgura (984 m); spre nord-est, se îngrămădesc cele trei dealuri de deasupra satului Viişoara, Arcaci, Deasa şi Docmana, apoi, după lăsarea altitudinală datorată văii Podului, îl vedem semeţindu-se, atât cât poate să o facă un deal subcarpatic, Straja; orizontul este închis de Culmea Pietricica.

Drumul de căruţe, odată instalat pe culmea dealului, coteşte spre sud, un timp rămânând cvasiorizontal, apoi ne ridică, după o treaptă de câţiva metri, la o nouă orizontală. Peisajul, mai puţin larg, cuprinde: în dreapta imaginea Vârfului Chichilău cu versanţi abrupţi, roşi de eroziune; în stânga, valea largă a Pârâului Boghii, mărginită pe stânga de Dealul Iştoc, pe care vom coborî în ultima parte a traseului; iar în faţă, muchia Dealului Chichilău, pe care vom urca peste puţin timp. Drumul face un scurt ocol al obârşiei unui mic pârâu, ce desparte dealul pe care am venit de Dealul Chichilău, şi ne scoate ceva mai sus de şaua ce marchaeză saltul altitudinal ce-l face Vârful Chichilăului. Deşi o ramură a drumului continuă să urce mai blând, pieziş pe coastele estice ale Dealului Chichilău, suind pe culmea acestuia ceva mai sus, e preferabil să ucăm direct mica diferenţă de nivel ce ne scoate pe spinarea largă a Dealului Chichilău, pentru frumoasele perspective care ni se oferă.

Culmea Dealului Chichilău, fiind acoperită cu păşuni şi pajişti largi, permite ochiului şi sufletului să se bucure de privelişti vaste şi pitoreşti, deopotrivă. Pe direcţia Vârfului Chichilăului privirea străpunge orizontul până departe, spre Măgura Berzunţilor. Spre vest însă, se loveşte de zidul complet împădurit al Măgurii Ocnei (pe clina sa nordică distingem Monumentul Eroilor şi turlele Mânăstirii Măgura) şi de spinarea de mistreţ (în limbaj geografic, hogback) a Dealului Drăcoaia.

Urcăm un timp o pantă constantă, de tărie medie, pe streaşina dealului dinspre valea Boghii, printrun făget tânăr şi, mai sus, ieşim, din nou, într-o întinsă zonă acoperită cu iarbă. Panta îşi păstrează înclinarea şi, în scurt timp, atingem platoul somital al Dealului Iştoc, care este o vastă poiană a cărei margine sudică este bordată de o pitorească pădure de pini. Înaintând pe lângă pădurice spre stânga vom întâlni, înainte ca platoul să se lase spre Oituz, o cruce de piatră, protejată de un gard metalic.Din inscripţia aproape ştearsă înţelegem că a fost ridicată în cinstea vânătorilor de munte căzuţi eroic pe dealul Coşnei în Primul Război Mondial. Din marginea platoului, privind spre est, cuprindem cu privirea trei dintre satele comunei Pârgăreşti, individualizate de bisericile lor catolice: Nicoreşti, Satu Nou şi Pârgăreşti.

Pe lângă pădurea de pini ne îndreptăm spre marginea vestică a platoului către Vârful Coşna, înălţat dincolo de o mică şa ce-l desparte de Dealul Iştocului. Prindem drumul de căruţe care ne-a adus pe platoul Iştocului. Acesta ocoleşte pe versantul sudic vârful şi iese dincolo de el, pe versantul vestic. Spre stânga se formează un picior ce se întinde până în pârâul Coşna, afluent al Oituzului. În dreapta piciorului, culmea Coşnei se lasă într-o şa joasă, cumpănă de ape îngustă între un afluent al pârâului Coşna şi unul al Slănicului; după ce mai câştigă din înălţime formează interfluviu pentru râurile Slănic şi Oituz. De pe Vârful Coşna, pleşuv, de la cei 784 m ai săi, facem un mic tur de orizont, trecând în revistă peisaje deja inventariate pe parcursul traseului. Nouă este doar imaginea plaiului Coşnei spre sud-vest, sud şi sud-est, unde, dacă atmosfera este suficient de limpede, descoperim creasta înaltă a Nemirei, cea dintre Şandru Mare şi Farcu Mic, Păltinişul, ce se înalţă peste 1.000 de metri pe interfluviul Oituz-Slănic, şi Măgura Caşinului.

De pe vârf putem coborî mai repede şi mai … abrupt, direct în şaua de sub el, spre platoul Iştocului. Din marginea platoului, unde am ajuns şi la urcare, coborâm spre est pe un picior care este, de fapt, adevăratul Deal Iştoc şi, totodată, versantul drept al văii Boghii. În dreapta acestuia se formează pârâul Creţu, care, după ce se înfiripează, devine limită între Satu Nou şi Pârgăreşti. Coborâm o primă treaptă spre contrapanta unui mic vârf arid, urmată de un al doilea coborâş iute şi o nouă contrapantă ce premerge un al doilea vârf la fel de arid. Înainte de a ajunge în şaua din faţa acestuia din urmă hotărâm pe ce cale terminăm traseul:

– spre dreapta coboară în serpentine largi drumul de căruţe fidel interfluviului dintre Pârâul Boghii şi pârâul Creţu. Face un mic ocol pe acest interfluviu, tăind o păşune sărăcăcioasă, pentru a se apropia de marginea dinspre Pârâul Boghii. Fiind blocat de viile întinse pe terasa fluvială ce continuă spre Trotuş glacisul sterp pe care tocmai l-am străbătut, drumul se lasă în valea pârâului, pe firul apei, prins între râpi abrupte până la intrarea  în sat;

– tot aici ajungem, relativ mai repede, dacă rămânem pe piciorul format de cele două vârfuri şi ocolim al doilea vârf pe stânga, pe o potecă a oilor, ce continuă apoi între firul principal al Pârâului Boghii, aflat în stânga, şi ravenele, de regulă seci, din dreapta.

Drumul de căruţe coboară pe lângă micul Pârâu al Boghii; îl urmăm chiar şi după ce intrăm între primele case ale satului. Cu totul, de când am coborât în albia pârâului şi până la locul unde am parcat maşinile, facem un sfert de oră.

Pentru a vedea imagini de pe traseu, executaţi click aici!

Pentru a … parcurge şi alte trasee din Munţii Nemira executaţi click aici !

6 Comments

  1. Salut , cum pot ajunge pe dealul Cândea de lângă Coșna ? Aveți un traseu cum pot ajunge pe dealul Cândea ?

    • Am urcat și noi o dată pe Dl. Cândea plecând de la baza primei cascade (din aval) de pe Valea Rea, pe o potecă mai mult închipuită, ținând-o până am ieșit pe coamă, de unde am urmat o reală și foarte bună potecă spre Vf. La Doi Pași de Moarte, de fapt, capătul culmii Dealului Cândea. Partea finală are luminișuri și deschideri ! De pe Vf. La Doi Pași de Moarte se poate trece pe Coșna pe poteca de hotar (silvic, marcat cu H-uri roșii) !
      [Ar putea fi de folos fotoreportajul de aici: http://www.muntesiflori.ro/cascade/ !]

  2. Pe unde găsesc tranșee pe Dealul piciorul Porcului de lângă Coșna ? Dați-mi o poză din satelit

  3. Dar pe unde se află mănăstirea de la Oituz sunt tranșee ? Eu prin satelit nu am văzut pe lângă mănăstire tranșee . Prin satelit am văzut doar pe Bolovanu, Coșna, Chichilău tranșee multe .

    • Exploatările forestiere și, mai ales, petroliere din zonă, apoi construcțiile aferente Mânăstirii Oituz au șters eventualele urme de tranșee din zona pomenită de dv. Dar, în apropiere, pe unul dintre versanții Dl. Moștica, se află cel puțin o lucrare genistică interesantă, provenită din Primul Război Mondial: http://www.muntesiflori.ro/geotrekking-piatra-soimului/ !

Leave a Reply to Marelena & Radu Puscarciuc Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Website Apps