Pe culmea principală a Carpaților Orientali: în Nemira !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Când vorbim despre “Culmea principală a Carpaților Orientali” ne referim la cea morfologică, aceea care traversează masivele Carpaților de Curbură – Grupa Sudică (PIATRA CRAIULUI – MUNCEII RUCĂR-BRAN – LEAOTA – BUCEGI – CLĂBUCETELE PREDEALULUI – NEAMȚULUI – GROHOTIȘ – CIUCAȘ – ÎNTORSURII – VRANCEI), ale Carpaților Moldo-Transilvani – Grupa Centrală (NEMIRA – CIUCULUI – HĂȘMAȘ – GIURGEU – CĂLIMANI) și ale Carpaților Maramureșului și Bucovinei – Grupa nordică (BÂRGĂULUI – SUHARD – RODNEI – ȚIBLEȘ – LĂPUȘ – GUTÂI – OAȘULUI).

Parcurgerea culmii morfologice a Carpaților de Curbură este prezentată aici !

Fragmentul din Grupa Centrală, Nemira – Ciucului, este descris, din același punct de vedere, mai jos !

back ground: Google Maps

Intrăm în Nemira, venind din Vrancea, prin Pasul Oituz, străbatem jumătatea mai joasă a ceea ce, turistic, este numită “culmea principală” a masivului, iar din Vârful Capul Vitei – cel mai înalt de pe traseul din Nemira -, pe o “culme secundară” – bordură sudică a extraordinarei depresiuni intramontane de altitudine (cca 1.000 m) – Apa Lină-Apa Roșie -, ajungem în Pasul Cărpineni; de aici intrăm în Munții Ciucului, urcând pe Vârful Bureților. Culmea morfologică se îndreaptă spre nord, sectorul fiind cunoscut și sub numele de Munții Repatului, apoi, din Vârful Capostaș, are o cădere de altitudine semnificativă – de 400 m – pe parcursul acestui sector jos culmea schimbându-și direcția de 4 ori: spre V, S-V, N-V, N-E. Altitudinea medie crește cu cca 200 m, atingând maximul în Vârful Viscolul, în timp ce ultima direcție a culmii, până în Pasul Ghimeș, este spre N-V.

Etapa I: În Munții Nemira, din Pasul Oituz spre Pasul Cărpineni

 

 

 

 

 

 

 

 

Back ground: OpenTopoMap

Pasul 1: Din Pasul Oituz până pe Vârful Boca

Traseul este descris aici !

 

 

 

 

 

 

 

Back ground: OpenTopoMap

Pasul 2: Din Vârful Boca la Vârful Capul Vitei

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Google Earth Pro

Detalii tehnice:
– punct de plecare: 46,116643N, 26,344978E, 1.185 m alt.
– punct de sosire: 46.182527N, 26.328085E, 1.474 m alt.
– lungime traseu: cca 9 km
– denivelare pozitivă cumulată: cca 450 m
– durată (cu popasuri): 2,5 h (vara)
– dificultate (inclusiv orientarea): medie

 

Plecăm de sub Vf. Boca …

 

… spre Muntele Baciu, …

 

… drumul pe care ne-am angajat, unul … străvechi pastoral, …

 

… tăindu-i coastele estice pe la bază și lăsându-i vârful … necucerit !

 

Totuși, efortul de a-l cuceri nu e chiar inutil !

 

Ne întoarcem de pe vârf la drumul pastoral …

 

… ce-l ocolește, nu departe de un obiectiv interesant: urmele “Cetății Haiducilor” !

 

Ceea ce Bálasz Orbán – 1829-1890 – a numit, în Descrierea Ținutului Secuiesc …, Cetatea Haiducilor – el fiind cel care, fără a fi văzut-o, s-a referit, întâiul, la ruinele ei – sunt urmele unei mici fortificații de graniță (dintre Austro-Ungaria și Moldova) construită, se pare, la sfârșitul sec. XVII, având printre altele și menirea de a contracara contrabanda cu sare, pe aici trecând vestitul “Drum al Sării” ce urca din valea Oituzului (Poiana Sărată) și cobora în cea a Râului Negru, la Lemnia (în 1959 a fost culeasă din Lemnia o baladă în care este vorba despre un asemenea contrabandist local, Balogh Józsi; totuși, în limba maghiară hajdú – pl. hajdúk – înseamnă pedestraș, așa că, denumirea cetății poate fi legată și de soldații ce o locuiau). Schița cetății și informațiile despre ea au fost preluate de pe jupiter.elte.hu !
În preajma cetății a fost amenajat un geoascunziș !

 

Vărful Ghepar poate fi abordat … frontal sau … ocolit !

 

Sus …

 

… peisajul … local este în schimbare; …

 

… nu și cel …

 

… global !

 

Dincolo de Vârful Ghepar, racordul dintre culmea principală și culmea secundară Muntele Mic-Caraslăul Mare este evitat …

 

… oricum am fi abordat Gheparu !

 

Înainte de a continua să amintim că Gheparul este, la mijlocul primăverii leagănul preafrumoaselor Erythronium dens-canis (măseaua-ciutei) !

 

De asemenea, mai trebuie spus că pe versantul opus – pe cel estic – al traseului marcat există un izvor cvasipermanent !

 

După Ghepar, drumul ține o aceeași curbă de nivel trecând de pe interfluviul Râul Negru – Caraslău…

 

… pe interfluviul Râul Negru – Slănic.

 

Un pâlc de pădure …

 

… ne obligă să pendulăm de pe un versant pe altul al culmii !

 

… cu preponderență pe cel estic, …

 

… deschis spre valea Slănicului !

 

Peisajul rămâne mioritic indiferent de vreme !

 

Suim apoi ușor, continuu și prin pădure, …

 

 

… depășind, astfel, Muntele Gropii …

 

… pentru a ieși în marea poiană de pe Muntele Ceangău. În mod normal (sic !) poteca marcată ține marginea de jos a poienii, părăsind-o repede.

 

Totuși, Poiana Ceangăului nu trebuie ocolită, existând suficiente motive de … satisfacție dacă nu o facem: …

 

 

 

 

… !

 

Reintrăm în traseul marcat, care ocolește pe versantul vestic Vârful Ceangău …

 

… și coboară lent …

 

… într-o șa lungă, poienită !

 

Din ea pleacă spre stânga și spre dreapta drumuri de retragere din traseu, fie spre valea Râului Negru și, de aici, la Lemnia, fie de-a coasta, în Poiana Căprioarei și, mai departe, în Slănic-Moldova.

 

Chiar dacă cei vreo 50 de metri coborâți din Poiana Ceangău până în șa înseamnă triplu la urcare până pe Capul Vitei, poteca trasată pieziș, puțin lateral față de linia culmii de racord, …

 

… face urcușul mult mai … suportabil !

 

Pe Capul Vitei întâlnim poteca matrcată cu punct roșu, ce duce, spre dreapta, în urcare, pe Vârful Șandru Mare. Pe drum va întâlni, venind din dreapta, traseul “bandă albastră” ce vine din Slănic-Moldova și conduce – evitând Vf. Șandru Mare – pe creasta cea înaltă a Nemirei, cu vârfurile Nemira Țiganca, nemira Mare, Farcu Mare, Farcu Mic, Botul Farcului, pentru a coborî, în final, în valea Uzului, aproape de coada lacului de acumulare Poiana Uzului.
Descrierea traseului este prezentată aici  – în construcție !
Traseul “bandă roșie”, însoțit un timp de “punctul roșu”, coboară spre vest, către Munții Ciucului.
Pentru a parcurge acest ultim pas prin Munții Nemira, până în Pasul Cărpineni de sub Munții Ciucului, executați click aici  – în construcție !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Website Apps