Micul trovant din Cariera Slănic-Moldova

Localizarea Carierei Slănic-Moldova
foto: Google Earth

Situată pe pârâul Valea Rea, unul dintre ultimii afluenţi (din aval) ai râului Slănic, pe care acesta îl primeşte cu doar 3 km înainte de a ajunge în Trotuş, cariera de gresie a oraşului Slănic-Moldova este exploatată prin metode rudimentare de localnici din satele Cireşoaia (Slănic-Moldova) şi Gura Slănicului (Târgu Ocna).

 

 

 

 

foto: Marelena Puşcarciuc

Aceştia desprind blocuri de stâncă cu dimensiuni impresionte (“cât casa”), …

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Puşcarciuc

… din falezele de gresie, formate din strate groase de ordinul metrilor, ce se înalţă de o parte şi de alta a Văii Rele, folosindu-se de  pene de lemn bătute cu barosul. Odată dislocate, blocurile de gresie sunt rostogolite în albia pârâului unde sunt despicate cu şpiţul în bucăţi mai mici, pentru a putea fi transportate cu căruţele până acasă. În etapa următoare, se taie cu dalta plăci de dimensiuni variabile pe care le comercializează pentru a fi utilizate, cu deosebire, la pavaje şi placări ale diferitelor construcţii.

“Drumul pietrarilor” de pe Valea Lupului,
prin Cariera Slănic-Moldova
foto: Marelena Puşcarciuc

În timpul unei drumeţii, urcând pe “poteca pietrarilor” de pe Valea Rea printre stâncile prăvălite în vale de localnici pentru a fi tăiate, …

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Puşcarciuc

… pe faţa rezultată în urma despicării unuia dintre acestea, ce măsura câţiva metri cubi, am zărit un … relief ceva mai deosebit, având aspectul unei fosile; dar, apelând la cunoscători în ale geologiei, ne-am lămurit că este un … trovănţel, doar cu o formă  mai specială, diferită de aceea a trovanţilor clasici. Inedit e, mai degrabă, felul în care a fost scos la lumină după câteva milioane de ani, poate zeci, de prizonierat în interiorul blocului – având în vedere vârsta sarmaţiană(* a stratelor de gresie din carieră.

Vorbind despre trovanţi în general, din ce în ce mai mult capătă contur ipoteza, bazată pe studiul elementelor chimice ce intră în componenţa trovanţilor, că  locul de formare a acestora îl reprezintă fundurile de mări sarmaţiene din faţa gurilor marilor fluvii şi deltele apărute după retragerea apelor marine. Nisipurile, care sunt o rocă foarte permeabilă, au  favorizat circulaţia apei încărcate cu sărurile minerale (carbon, sulf etc.) ce au dus la formarea unor nuclee în jurul cărora s-au cimentat straturi concentrice printr-un liant, de regulă,  monomineral, şi cu contribuţia esenţială a curenţilor de interacţiune formaţi la întâlnirea maselor de apă. Acest fenomen, amplificat, a dus  la dezvoltarea unor formaţiuni concreţionare sferice sau sferoide, izolate sau îngemănate, puternic cimentate, numite (în România) trovanţi, uşor de detaşat, prin eroziune sau gravitaţional, din masa de rocă mai puţin cimentată. Sub acţiunea aceloraşi curenţi, având în vedere că stratul gazdă îl reprezenta nisipul, au căpătat formele pe care, apoi, transformările morfologice ale scoartei terestre – dispariţia mărilor, mişcările orogenetice, paleocutremurele şi, mai aproape de zilele noastre, eroziunea le-au sos la suprafaţă.

Aşa că, să ni-l imaginăm, pe micul trovant, rostogolit zi de zi în nisipul mării, mai crescând în dimensiuni, mai prelucrându-şi formele, şi acoperit de o cantitate uriaşă de nisip, din ce în ce mai compactizat, pe măsură ce nivelul mării scădea. În timpul lung, lung ce a urmat, strat peste strat de nisip s-a tot aşternut peste bietul trovant, cimentându-se ca unul şi înmormântându-l astfel, se părea, pe vecie. Au urmat însă retragerea apelor mării, frământările tectonice, care au înălţat fundul mării la … rang de munţi, şi … nevoile unor amărâţi; aceştia, cu târnăcopul, şpiţul, câteva pene de lemn, o daltă şi un baros, au rupt, în câteva clipe, pecetea unui fel de veşnicie.

foto: Marelena Puşcarciuc

Trovantul a fost găsit, într-o zi de duminică, aşa cum se vede în fotografie, expus vederii, cu … capacul mormântului alături. Ce se va fi întâmplat cu el de luni, când nevoiaşul ce l-a scos la lumină sâmbătă, a revenit la muncă, cu târnacopul, şpiţul, dalta, barosul, şi cu … căruţa … ?!

Bibliografie:
http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/geologie/Varsta-si-evolutia-Pamantului97.php
http://www.scribd.com/doc/41401301/Scara-Geologica-a-Timpului
http://agp.org.pl/table/pdf/62-3/04witkowska.pdf
http://keckgeology.org/files/pdf/symvol/16th/australia/mcculloug.pdf
http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2011Noiembrie/Stumbea%20Maria%20Laura%20-%20Bazinul%20hidrografic%20Olanesti/REZUMATUL_TEZEI_DE_DOCTORAT_Laura_Stumbea.pdf
http://geologiegrupa101.files.wordpress.com/2010/11/geologie-fizica-lucrari-practice1.pdf
http://2flash.blogspot.ro/2009/04/curs-7-relieful-petrografic.html


(* – Etapa geologică a Pământului, ce datează de 3-3,5 miliarde de ani, precedată de etapa cosmică (1-1,5 miliarde de ani), se referă la evoluţia litosferei (scoarţa terestră). Ea cuprinde 5 ere: Arhaică, Proterozoică (împreună formează Precambrianul), Paleozoică, Mezozoică, Neozoică. Erele se împart în perioade; de pildă Neozoicul e format din Paleogen, Neogen şi Cuaternar. Acestea, la rândul lor, sunt divizate în epoci; de pildă, Neogenul în Miocen şi Pliocen. Sarmaţianul este ultima subdiviziune (vârstă) a Miocenului, înainte de a se intra în Pliocen, durând, aproximativ, între 7 şi 5 milioane de ani.

Pentru a vedea şi alte formaţiuni geologice, de pe Valea Trotuşului sau din ţară, descrise de noi, executaţi click aici !

4 Comments

  1. Ar fi interesanta o noua excursie in zona. Mai ales ca eu n-am fost in precedenta.

  2. Va fi sigur o drumeţie în zonă, în această primăvară chiar (pentru ca pârâul să aibă cât mai multă apă). Iată un … argument: http://www.carpati.org/jurnal/la_10_cascade/1494/

  3. Mulumim pentru material !
    Eu personal nici nu stiam ca avem in RO cariere de gresie .

    • Sunt … nenumărate !

Trackbacks/Pingbacks

  1. Micul trovant din Cariera Slănic-Moldova | ciresoaia.ro - […] ani, poate zeci, de prizonierat în interiorul blocului – având în vedere vârsta sarmaţiană(* a stratelor de gresie din…

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Website Apps