Drumeție la extremitatea Culmii Pietricica !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

suport hartă: Google Maps

suport hartă: Google Maps

Majoritatea geografilor tratează ca entități separate Culmea Pietricica și Dealul Bărboiu; alții fac la fel și cu Platforma Păncești.
[O interesantă prezentare a Culmii Pietricica se poate citi pe ro.wikipedia.org !]

 

 

 

 

 

 

 

suport hartă: Google Maps

suport hartă: Google Maps

6 decembrie 2015

Traseu de … apropiere: Onești – Sănduleni – Florești – Scorțeni Grigoreni Podiș Luncani Slatina

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Obiectiv 1: Biserica ortodoxă din Scorțeni

Conform tradiției locale, biserica a fost ridicată pe locul unui fost schit, Poienile, ce ar fi datat dinainte de 1655. Construcția ei, încredințată unui zidar italian (Valentin[o] Sello[/a]), a fost începută în 1907  și a durat până în 1913, …

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… pe baza planurilor arhitectului Ion D. Trajanescu (1775-1864), discipol al lui Ion Mincu (1852-1912) și promotor al stilului neoromânesc în arhitectură, întemeiat, de altfel, de maestrul său. I. D. Trajanescu este realizatorul clădirii Teatrului Bulandra (inițial, Palatul Ligii Culturale), a Catedralei din Timișoara, a numeroase biserici din București și din țară ș.a.

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Arhitecturii absolut remarcabile (brâul superior cu cele 70 de ocnițe, cuprinzând chipurile mucenicilor, un detaliu, în sine, marcant, inspirat din stilul vechilor biserici moldovenești, … expiră însă un aer de modernitate în acord cu ansamblul) …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… i se adaugă pictura interioară …

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

… realizată în 1912 de doi dintre cei mai de seamă pictori români, la vremea aceea tineri absolvenți ai Școlii de Belle Arte din Iași: Constantin Bacalu (în 1908) și Nicolae Tonitza (în 1912, dar o începuse în 1902).

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

[N. Tonitza (1886-1940) este îndeobște cunoscut (informații, pe ro.wikipedia.org); C. Bacalu (1884-1975), mai puțin. Este născut în Roman, a fost prieten de o viață cu N. Tonitza, dar și cu alți pictori valoroși ai generației sale, de exemplu, cu Ștefan Dimitrescu, prietenii manifestate și prin lucrări sau atitudini artistice comune.]

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Pictura a fost restaurată în repetate rânduri, prima dată în 1939 de pictorul băcăuan Jean Dumitrescu – care a pictat și pridvorul bisericii -, printre restauratori numărându-se și pictorița  oneșteană Ecaterina Ardeleanu (despre activitatea ei se poate citi pe onestiexpres.ro) !

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Obiectiv 2: Biserica Merișor

Se află lângă biserica anterioară, fiind construită de enoriași (conform pisaniei) în anul 1799, din material lemnos provenit de la fostul schit Merișor, ce a existat pe teritoriul comunei Scorțeni (conform unei vechi hărți aflate în arhiva primăriei). Biserica a suferit prefaceri și reparații (în 1844, 1894 și 2001) care i-au schimbat fața!

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Interiorul păstrează însă o … aură de vechime, cu toate … adaosurile recente; …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

… la ea contribuie și colecția de icoane … împrăștiate pe pereții pridvorului !

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Obiectiv 3: Biserica Grigoreni

Construită între anii 1902-1904, biserica satului Grigoreni – așezat pe șaua de racord dintre Dealul Bărboi și Culmea Pietricica -, sat vechi de vreo 400 de ani, a luat locul unei alteia mai vechi din vatra satului -, numită Râpa Iepei. Cheltuiala a fost a enoriașilor, îndemnați de ieromonahul Glicherie Constandiș de la Mânăstirea Secu/NT. Hramul inițial, “Buna Vestire”, a fost schimbat în “Cuvioasa Paraschieva”, după lucrările de refacere din 1968, cauzate de un incendiu ce i-a distrus interiorul.

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Obiectiv 4: Biserica Podiș

Podiș, cunoscut la începutul sec. XX și sub numele Slobozia-Luncani, aparținea la acea vreme comunei omonime; azi este pendinte de comuna Mărgineni. Biserica satului datează din 1845. Aceste puține informații, referitoare la sat și la biserică, sunt preluate din Marele Dicționar Geografic al României de George Ioan Lahovari, C.I. Brătianu și Grigore G. Tocilescu, vol. 5, București, 1902.

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

(Geo)Obiectiv 5: Biserica de lemn din Luncani

Ctitorirea bisericii este atribuită unui localnic, Constantin Tumurug, care, conform unui document datat 1786, și-ar fi donat o parte din pământ Mânăstirii Luncani, ridicând și o biserică. Anul 1777, înscris pe clopotele bisericii, este considerat anul ctitoririi.

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Despre Mânăstirea Luncani nu se știe mai nimic (apare totuși pe un document cartografic din 1783) ; conform tradiției, unul dintre clopote, catapeteasma – din lemn de tei cu decorațiuni din ipsos -, parte din icoanele bisericii (cele din pronaos – “tinda muierilor”) ar proveni de la mânăstire; în schimb, icoanele impărătești ale iconostasului sunt pictate în 1833-1834 de Gheorghe Zugravu.

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Reparațiile făcute în timp (1884, 1921, 1950, 2003) s-au limitat la primenirea tălpilor de stejar pe care e ridicat corpul bisericii înlocuirea unor căpriori din pronaos și a șindrilei de pe acoperiș.

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Pentru viitorul imediat se pune problema reașezării pietrei din temelie care nu are, voit, nici un liant – pentru ventilarea fundației. O altă idee ingenioasă (originară), vizând un scop asemănător – aerisirea interiorului -, o reprezintă practicarea unor găuri în bârnele ce alcătuiesc pereții, astupate cu cepuri (cepi) de lemn detașabile !

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Și în ansamblu, dar și fiecare parte, alcătuirea bisericii, sugerează, deopotrivă, meșteșug, ingeniozitate și simț artistic.
[Rămâne un mister de ce au rămas netăiate grinzile de la îmbinările absidei naosului de pe una dintre laturile bisericii !]

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

La realizarea tindei meșterul popular s-a întrecut pe sine !

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Ambiția … artistică a meșterului nu s-a putut potoli nici măcar în clopotniță, cel puțin la primul ei nivel !

Nu se știe dacă plăcile de gresie tăiate din trovanți locali sunt de la începuturile bisericii; ne tentează să credem că da !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Am avut șansa de a vedea și interiorul bisericii – mai mult decât doar prin gaura cheii !

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

E un fel de …

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… perfecțiune …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… și meșteșugărească, și artistică !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Luncaniul mai are o biserică, construită între anii 1925-1935, aflată … la șosea !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Obiectiv 6: Mânăstirea Carmelitană Luncani

[Carmeliţii reprezintă un ordin, inițial, cerşetoresc, înfiinţat pe muntele Carmel (Palestina) în timpul primelor cruciade. În grotele muntelui Carmel trăia o comunitate locală de eremiţi dedicată cultului Sf. Ilie şi, deopotrivă, Sfintei Fecioare. Mulţi dintre cruciaţi s-au integrat printre aceşti eremiţi, întărindu-şi influenţa în zonă şi conducând la statuarea lor oficială, în 1247, de către papalitate, ca ordin cerşetoresc. Deja abandonaseră Palestina, stabilindu-se la Mesina (Italia). Şi în cadrul acestui ordin au avut loc reforme ce au dus la divizarea sa; au apărut, de pildă, “carmeliţii desculţi”. Astăzi, carmeliţii sunt răspândiţi în toată lumea (inclusiv în România) şi numără circa 2.000 de membri cuprinşi în vreo 80 de comunităţi monastice. În România sunt prezenți din 1992; în anul 2000 s-a inaugurat la Dărmănești/BC Mânăstirea Sf. Iosif, unde își desfășoară activitatea Surorile Carmeliatane ale Sf. Tereza !]

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Construcția mănăstirii de la Luncani a început în anul 1998, inaugurarea având loc în anul 2002.

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Comunitatea are, actualmente, 5 membri.

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

În biserică tocmai a început slujba (click aici pentru a asculta câteva acorduri ale unuia dintre cântece !)

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Avem însă și noi o … slujbă (sau în limbaj monahic – ortodox, o ascultare, catolic – charismă) de împlinit !

 

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

Traseu per pedes: Slatina (M-rea carmelitană) – “Drumul Crucii” – Dl. Văii Rele – Culmea Băjenarului – Dl. Doagelor – Dl. Argint – Dl. Gropii Lungi – Dl. Stâlpului – Dl. Nadiș – Dl. Padina – fostul lac sărat – M-rea Carmelitană

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Ieșind pe poarta din spatele mânăstirii, dăm de un drum forestier, pe care îl părăsim aproape imediat, luând-o pe … Calea Crucii !

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Aceasta pornește de lângă o mare statuie a Mântuitorului …
[… unde am instalat o geocutie …]

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

… și urcă pe dealul ce străjuiește mânăstirea dinspre nord, …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

… trecând pe la cele 14 stații, simbolizate prin … 14 altoreliefuri !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

Ultima stație este marcată de o colecție de cruci lăsate aici de participanții la diversele manifestări organizate la mânăstire.
[Am lăsat și noi o … geocutie !]

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Suim pe muchia versantului drept al Văii Rele, …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… un picior al interfluviului Slatina-Trebeșelu, spre a cărui culme tindem …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

și pe care continuăm spre sud !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Printre … zăbrelele arborilor … întrevedem ceva din valea Trebeșelului, …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

ajungînd apoi la un gol …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… cu deschidere spre valea Slatinei !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Traversăm drumul forestier ce unește cele văi și urcăm …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… pe cea mai înaltă culme a traseului, Dealul Doagelor, …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… până sub Vârful Căpățânii, …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… căruia îi întoarcem spatele, cotind spre est …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… și coborând pe Dealul Argintului !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Trecem pe lîngă o pădurice de brad crescută printre fagi, …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… lăsăm în stânga o poiană, tentantă pentru popas – dar tocmai l-am făcut -, …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… și suim ușor, …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… prinzând deschisă o fereastră spre sud, …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… pentru ca din creștetul culmii să cotim brusc spre nord; …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… tocmai am terminat de dat ocol obârșiilor Slatinei !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

O mică dolină ne reamintește că suntem pe un relief cu strate de gips – rocă solubilă, cu un comportament … carstic !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Suntem pe Dealul Gropii Lungi, …

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… urcând spre vârful său …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… unde gipsul – despre care vorbeam – iese la suprafață …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… !

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

O șa ne desparte de ultimul vârf al traseului, Stâlpul !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Până se va reface pădurea de pe versantul său vestic, va fi un punct de belvedere !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Urmează un pasaj scurt pe Dealul Nadiș, pînă la borna I 175, de unde cotim spre dreapta, pentru … coborârea finală !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Ieșim, un timp, din pădure, …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… apoi, definitiv !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Ajungem în valea Slatinei, înainte ca soarele să apuce să-și ia rămas bun de la noi !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Lacul Sărat – o încercare nereușită de a utiliza apa unui izvor sărat în scopuri balneare !

Mai există o … intenție (nu se știe dacă s-a materializat) de exploatare a sării prin fierberea apei din izvor (obținându-se așa-numita sare “huscă”), prezentată în … revista Carpica nr. XXVIII/1999 (Ioan MurariuO “fabrică” de sare huscă din satul Luncani din ținutul Bacău în anul 1817): un contract de arendare a izvorului de saramură, pe timp de 12 ani !

[Se presupune că zăcământul de sare aferent traversează întreaga Culma a Pietricicăi, manifestându-și prezența, pe versantul estic, prin izvoarele de la Sărata – a se vedea nota 2 de la finalul articolului http://www.muntesiflori.ro/flori-de-saratura/ !]

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Oferta turistică a zilei nu s-a încheiat încă: primind invitația la un ceai cald, a unuia dintre carmeliți, fratele  Dănuț Petrișor, am mai beneficiat și de oficiile sale de … cicerone !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Am vizitat, acum pe îndelete, biserica, aflând o sumedenie de date documentare și tehnice despre ea; că, de pildă, uriașa icoană din spatele altarului, realizată din mozaic, în Italia, dincolo de canoanele iconografice ale ordinului, le respectă și pe cele ortodoxe; sau că vitraliile reprezintă chipurile stilizate ale unor sfinți carmelitani sau patroni ai Europei – ex. Chiril și Metodiu; …

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

… că la subsol se află o capelă ce are un altar în stil ortodox, cu o icoană din mozaic a Sf. Ilie, …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… icoanele catapetând respectă întocmai dogmele iconografiei bizantine !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Periplul nostru … carmelitan s-a încheiat în atelierului fratelui Marcel Ghercă – cu preocupări artistice multiple, același care dimineață a asigurat partea muzicală a slujbei.
[Informații despre ordin și despre mânăstire, pe http://carmelitani.ro/# !]

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

În drum spre casă !

[“Soarele se stinge scăpătat pe dealuri …” – Șt.O. Iosif – Frumoasa Irina]

 

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

2 Comments

  1. Culmea Pietricica este de o vastitate absolut impresionanta, cat Fagarasul. Personal, am vazut-o doar de departe, din Muntii Berzunti (desigur, nici o sansa sa facem vre-odata vre-o tura pe-acolo) // Subcarpatii in totalitate, ca si 80% din Carpati vor ramane ne-umblati forever, in sens turistic zic.
    ———–
    Religia crestina, ea insasi pornita ca o secta, s-a scindat intr-1001 de secte dizidente (nici n-auzisem de…), semne clare de disolutie finala.
    Pe de alta parte, Romania (ortodoxa) are cea mai vie activitate manastireasca din toata Europa (inclusiv Grecia ??), si singura tara estica ce n-a desfiintat manastirile (in sens fuctional, nu ca monumente) in perioada comunista.

    • Aveți perfectă dreptate în ambele privințe; mai mult de atât, nuanțele evidențiate sunt de mult … bun simț (logic și gnoseo … logic)!

Leave a Reply to Andrei Raftopol Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.