Lacuri în Subcarpații Moldovei
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
Încercând o mediere între diversele regionări ale Subcarpaților, ne-am oprit, pentru moment la cea sugerată în îmaginea alăturată, cu mențiunea că Subcarpații Berzunților și Culmea Pietricica sunt tratate și ca substructuri ale taxonului Subcarpații Tazlăului; așa vom face și noi pentru comoditatea expunerii.
În acest articol vom prezenta doar lacurile din Subcarpații Moldovei – exclusiv Subcarpații Tazlăului. Opisul lor se află în cuprinsul opisului tuturor lacurilor din Munții Trotușului: http://www.muntesiflori.ro/lacuri-de-alunecare-2/ !
– Cum Subcarpații Berzunților sunt tratați de noi ca o “anexă” a Munților Berzunți, și lacurile aferente lor le-am prezentat în articolul dedicat lacurilor din Munții Berzunți: http://www.muntesiflori.ro/lacuri-in-muntii-berzunti/ ! Opisul lor este o parte a opisului lacurilor din acești munți: http://www.muntesiflori.ro/lacuri-de-alunecare-2/ !
– Lacurile din Culmea Pietricica sunt descrise separat în articolul http://www.muntesiflori.ro/lacuri-pe-culmea-pietricica/ !
Precum am considerat de cuviință și în cazul celorlalte părți ale regiunii numită de noi Munții Trotușului (căreia i-am atașat și perimetrul subcarpatic adiacent) vom inventaria, separându-le, lacurile de baraj natural și cele formate pe trepte de alunecare; și nu doar pe cele active, ci și pe cele temporare ori secate, dacă au o oricâtă … notorietate, precum și pe cele antropice care reprezintă … ceva, din punct de vedere peisagistic sau turistic. Vom include și lacuri cunoscute – oricum -, pe care noi nu le-am văzut; încă ! Menționăm că, astfel, nu toate lacurile incluse în categoria “Lacuri pe trepte de alunecare” sunt de acest gen; în descrierea lor se vor face mențiunile necesare !
I. Lacurile de pe Dealul Runc
– lacuri pe trepte de alunecare
1. Balta de Jos [46.739752N, 26.729641E, 319 m alt.]
Este un ochi de apă firav, probabil, temporar – în funcție de regimul pluviometric. Se află puțin mai jos de poteca turistică marcată cu puncte galbene și albastre; traseul este fotodescris aici !
Imediat … vizavi, adică de cealaltă parte a potecii, într-o zonă de obârșie a unui mic pârâiaș se află …
2. Balta din Potecă [- coordonatele, relativ aproximative, sunt aceleași cu ale Bălții de Jos]
Iazurile … antropice (sic !) situate în ariile depresionare vor fi prezentate separat în finalul postului – în construcție !
II. Lacurile de pe Dealurile Bodeștilor
– lacuri pe trepte de alunecare și altele, antropice
1,2. Bălțile Cireșului [47.069885N, 26.460907E, 571 m alt. – coordonate relativ aproximative]
Cele două bălți, cantonate în două gropi ceva mai adânci, modelate chiar de eroziunea apei acumulate în ele, sunt, aproape, sigur temporare, aflându-se, spre est, lângă drumul de culme de pe Dealul Cireșului.
3. Balta din Poiană [47.063122N, 26.474331E, 496 m alt.]
Aflată lângă drumul ce traversează, din Poarta Poienii spre Dealul Muncelu, Poiana Lacului de Clin, balta, de dimensiuni reduse (20 m x 10 m), este una antropică, cuveta fiind săpată pentrua reține apa meteorică, necesară adăpării animalelor ce pasc în poiană.
4. Lacul de Clin [47.064813N, 26.477859E, 498 m alt.]
Numele poienii în care se află, Poiana Lacului de Clin, se regăsește înscrisă pe vechile hărți topografice militare, începând cu cea realizată de Austro-Ungaria la sfârșitul sec. XIX, fără însă a fi evidențiată prezența vreunui lac. Așa că ne-am permis să numim astfel micul lăculeț (Ø = 20 m), aproape cucerit de vegetație, de sub Dealul Umbraru.
5. Lacul Corni [054457N, 26.481285E, 486 m alt.]
Situat în clinul dintre două mici culmi ale Măgurii Corni, lăculețul (70 m x 20 m) este ținut în viață mai mult de apele meteorice, dar, aproape sigur, și de obârșia difuză a unui mic pârâiaș ce curge spre Valea Albă ce curge pe la baza măgurii.
6. Lacul Soci [47.051928N, 26.496550E, 439 m alt.]
E situat pe o mică plaformă evidențiată de văile adânc erodate a două obârșii ale Văii Albe, de formă dreptunghiulară (70 m x 30 m), lacul a devenit doar o … baltă ca urmare a colmatării sale încă … neterminate !
7. Iazul Bolohanu [47.061744N, 26.426643E, 441 m alt.]
Se află pe pârâul Bolohanu, afluent al pârâului Borlești, a cărei apă, după ce traversează Bodeștii de Jos, ajunge în răul Cracău (>Bistrița). Prin preajma sa trece DJ 155B, Bodeștii de Jos – Țolici, asfaltat. Dimensiunile inițiale, 190 m x 80 m sunt mult reduse datorită colmatării avansate. Posibil ca lacul să fi fost creat pentru alimentarea cu apă a satului Bodeștii de Jos; actualmente alimentarea cu apă a satului se face din alte surse, de adâncime.
8,9. Lacurile Rotund și al Dracului
Cele două lacuri sunt consemnate pe hărțile topografice militare vechi, dar nu mai apar pe cele noi. Rămâne de verificat pe teren în ce măsură mai există !
Iazurile … antropice (sic !) situate în ariile depresionare vor fi prezentate separat în finalul postului – în construcție !
III. Lacurile de pe Dealul Mărgineni
– lacuri pe trepte de alunecare și altele, antropice
Bălțile Podului
În zona de obârșie a Podului lui Stan sunt câteva bălți antropice ale căror chiuvete au fost săpate cu scopul de a reține apa meteorică necesară adăpării animalelor. Una dintre ele a fost săpată chiar în albia unuia dintre părăiașele de obârșie ale Podului lui Stan; …
… alte două sunt săpate pe trepte de alunecare !
Bălțile Odăii
În albia superioară a pârâului Odăi, frământată de alunecări de teren, pe trepte de alunecare, în câteva mici chiuvete se păstrează mai mult sau foarte puțin timp apa meteorică, dând naștere câtorva bălți temporare.
Balta Hoisești (cca 46.907589N, 26.666422E, 395 m alt.)
– este relativ temporară, alimentată de ape meteorice.
Izvorul Căprioarelor (cca 46.904339N, 26.667053E, 380 m alt.)
– este o mică aumulare a apei unui izvor realizată prin săparea albiei acestuia, ca adăpătoate pentru căprioare. Balustrada de lemn împiedica vânatul să calce în izvorul propriu-zis.
Iazurile … antropice (sic !) situate în ariile depresionare vor fi prezentate separat în finalul postului – în construcție !
Opisul, și al celorlalte lacuri din Munții Trotușului, poate fi accesat aici !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !