Microcircuit pe dealurile … vulcanice din Subcarpații Tazlăului

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Precizare (apropo de sintagma “dealuri … vulcanice”):
Cunoscute destul de puțin de public, cineritele andezitice de vârstă meoțiană (6 – 9 milioane de ani)  de la Șomușca/Cleja/BC, de sub Culmea Pietricica, reprezintă tufuri vulcanice – cenuși vulcanice aduse în zonă de vânt (dacă nu credem într-un posibil vulcanism extracarpatic – vezi Addenda) și sedimentate și compactate sub forma unor strate, după aparițiile la zi de la Șomușca, de grosimi apreciabile (de ordinul metrilor). Cineritele în cauză sunt numite în limbaj geologic “de Nuțasca-Ruseni” – probabil, după locul unde au fost descoperite și descrise întâia dată -, numele fiind vehiculat pe NET de numeroase site-uri și blog-uri – inclusiv pe Wikipedia -, eronat, ca locație a cineritelor de la Șomușca !

harta: Google Maps

harta: Google Maps

7 august 2016

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

Traseu: Șomușca – Dl. Murdar – Valea Dobraniș – Dl. Dobraniș – Dl. Pătul [Cineritele de la Șomușca] – Șomușca

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

9:00 – La ieșirea din Șomușca  dinspre Culmea Pietricica !

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Apropo de Culmea Pietricica, …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

… spre care facem câțiva pași …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

… și puțin zoom, …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

… coborând spre coada văii Dobranișului !

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

În drum, … pe drum, traversăm un brâu de cinerite !

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Părăsim drumul … cu cinerite, pentru altul cu … iarbă, …

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… în curând, doar o simplă cărare, …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… care ne scoate deasupra văii Dobranișului, …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

… o vale mai degrabă seacă, dar ravenată puternic și spectaculos, …

 

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

… mai ales dacă e privită din … satelit !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Cinerite scoase (iar) la lumină de eroziune !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

La … vale, …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… pe … valea Dobranișului, …

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… mai și stăm …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

… sau culegem flori: …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

… !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Coborâm …

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… la firul apei !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Dar urcăm iar …

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… pentru a ocoli o râpă rezultată dintr-o alunecare, ce a scos la iveală strate de gresie cu intruziuni cineritice.

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Poate (mai) … descoperim …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… ceva !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Deasupra confluenței Dobranișului cu Rapatacul !

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

11:00
Popas la marginea pădurii !

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Deși intenția inițială ne era să mergem pe culmea Rapatacului, …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

… fără nicio explicație, în loc să trecem Glodosu pentru a urca pe Dl. Rapatac, …

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… suim … vizavi, pe Dealul Dobraniș !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

După un scurt sector … împădurit …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

… ajungem deasupra obârșiei Dobranișului; o depășim, râmânând pe versantul stâng al Glodosului, cu gândul de a ne racorda cu Dl. Rapatac, deasupra izvoarelor Glodosului.

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

La … lăstărit via !

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Dealul Dobraniș se termină deasupra unei văi tributare Glodosului, destul de adânci, ca să ne oblige să o ocolim, …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

… suind, pe Dl. Murdar, unde reîntâlnim drumeagul “cu cinerite”, pe care dimineață am coborât în valea Dobranișului !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Îl părăsim … cu prima ocazie – pentru un braț lateral -, instalându-ne pe marginea Dealului Pătulu, …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… cea dinspre valea Glodosului !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Un timp … doar … mergem; …

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… aruncând câte o privire …

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… cercetătoare …

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

… !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Ajungem, în fine, la coada Glodosului și trecem cumpăna de ape dintre el …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… și valea Pătulului !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Ocolim, de-a coasta, pe deasupra văii, …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… pentru a ajunge sub … coastele … cineritice ale Dealului Pătulu !

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Îi țintim însă vârful, …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… pe care îl atacăm …

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… sistematic, …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… cucerind bolovan cu bolovan, …

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… “cinerită” cu “cinerită” !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Pornim apoi …

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

… asaltul final !

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

14:30
Noi, între celest …

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

…și … teluric !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Părăsim … locul … faptei, …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… pornind pe … lungul drum …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… al întoarcerii (15:45) !

 

 

 

 

Addenda: Imposibilul vulcanism extracarpatic(*

Liga Orogenetică Alpină declară public scoaterea din ilegalitate a Mișcării Tectonice Trotușene care, de peste 500 milioane de ani, activează în afara oricărei legislații umane.
Mișcarea a fost dintotdeauna apolitică, având mai curând un caracter de mase și blocuri ale crustei terestre, și are ca obiectiv Platforma Scitică în confruntare directă cu Platforma Moldovenească și Platforma Moesică. Limitele la nord și la sud ale acestei platforme sunt reprezentate de Falia Bistriței și, respectiv, Falia Trotușului, care sunt fracturi adânci, transcrustale. Ea leagă Caucazul Mare cu Carpații, pe la nordul Mării Negre, iar locurile de înnodare de la ambele capete sunt ascunse privirilor, dar și gândurilor oamenilor. La alcătuirea acestei platforme au contribuit elemente ceva mai vechi, consolidate încă înaintea Revoluției din 22 Decembrie, și anume, începând cu circa 800 milioane de ani, din Cambrian. Aceste elemente, adânc înrădăcinate în structura platformei, datorită atîtor lupte știute și neștiute, datorită fricțiunilor interne, dar și valurilor vremii care au trecut peste ele, când adunându-le în edificii montane, când nivelându-le în șesuri, inundate ulterior de apele mărilor de odinioară, au emigrat în timp și spațiu, ajungând să fie văzute astăzi în Țara Trotușului ca elemente verzi. Desigur că legătura lor cu elementele ecologiste din această zonă este numai metaforică. La aceste elemente s-au adăugat în timp și entități stratigrafice mai noi, alcătuind o cuvertură ceva mai recentă (240-140 milioane ani) aparținând Permianului, Triasicului și Jurasicului. În timpul acestor perioade, peste soclul Platformei Scitice s-au așternut în răstimpul a circa 100 milioane de ani pulberi albe de calcar, adevărate zăpezi carbonatice. În calcarele constituite în aceste timpuri, apele de dizolvare au creat monumente carstice anonime, îngropate ulterior de sedimente marine, cele mai noi fiind sarmațiene, pliocene și cuaternare (cu vechime de la 13 milioane de ani până la 100 mii de ani).
Primul secret tăinuit de această Platformă Scitică este cel al vulcanismului extracarpatic. Mai toată lumea a constatat în timp că situațiile vulcanice nu pot aparține, în această regiune a Europei, decât zonei din interiorul arcului carpatic, excluzând probabilitatea existenței unui vulcanism extracarpatic. Argumentele erau descurajatoare pentru orice cercetător cuminte. Părea că lucrurile sunt făcute definitiv așa …
Și dacă, astăzi, orice platformă a grupărilor politice sau nepolitice își promovează structurile dizidente până acum, și Platforma Scitică readuce în actualitate problema vulcanismului extracarpatic în Țara Trotușului.
Dacă diastrofismul hercinic (acum 400 milioane de ani) a produs rupturi, cu formarea unor grabene de compresiune, iar în Jurasicul timpuriu (circa 180 milioane de ani) s-au produs fisuri transversale în compartimentele nou create care au intrat într-un balans crustal, asemănător situației microplăcilor crustale, atunci fracturile adânci au fost căi de manifestare ale unor fenomene vulcanice. Recativate în timpuri mai noi ale Meoțianului, în faza orogenetică styrică (acum 15 milioane de ani) aceste fracturi au facilitat noi manifestări vulcanice. Mărturii vizibile astăzi ale exploziilor sunt depozitele imense de cenuși din zona Bacăului, apoi, bombele vulcanice și nivelul cineritic de pe valea Bogdana care denotă o activitate vulcanică de tip exploziv înrudită cu tipul de vulcanism din Italia Meridională. Acestea sunt mărturii geologice ale vulcanismului de aici și nu puteau proveni pe cale aeriană de la erupțiile din vest (circa 80 km).
Centrele de erupție ? Poate aici, poate aiurea …
Geologul neconvențional, care va avea șansa intuiției centrului de erupție acum mascat de depozite mai noi, va transforma această idee dizidentă în lumea cercetării geologice într-o relansare meritată a geologiei, aici, în Platforma Scitică.

__________________
(* – articol publicat de geologul Petru Boatcă (Moș Petrache) în nr.1/1990 al Speomagazinului editat de Clubul de Speologie “Montana” Onești.

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

5 Comments

  1. Din nefericire, denumirea rezervației naturale este una stabilită prin lege. Probabil cel care a denumit-o habar nu avea despre ce e vorba și nici nu avea vreo tangență cu domeniul, altfel i-ar fi dat un nume de genul Cineritele/Tufurile/Tuful de la Somușca/Cleja (la fel cum este denumirea rezervației “Tuful de la Valea Uzului”).
    Cât despre Nuțașca versus Nuțasca, personal în literatura geologică la care am avut acces (inclusiv o carte despre geologia României din 1974) am întâlnit Nuțasca (departe de mine însă a susține că denumirea ar fi ultima variantă). De curiozitate, am să caut pe Digibuc literatură geografică/geologică de dinainte de Al Doilea Război Mondial și în Dicționarul geografic al județului Tutova, poate găsesc ceva colo despre carieră.

  2. Mulţumesc! Frumoase şi instructive excursii şi materiale!

    • Ne bucură faptul că le apreciați !

      • Am corectat erorile din articolul Wikipedia referitor la stratele de tuf de lângă Șomușca, dar ideea e că problema pornește în principal de la denumirea legală a rezervației (Cineritele de Nutasca-Ruseni).

        • Trebuie spus că denumirea de “Cineritele de Nutasca-Ruseni” (pe ici, pe colo apare și denenumirea “Cineritele de la Nutasca-Ruseni”) dată rezervației de la Cleja nu ni se pare foarte corectă, căci induce ideea că între Nutasca-Ruseni și Cleja ar fi o legătură directă/suprapunere geografică – conform variantei. Ceea ce, desigur, e fals. Ruseni, mai precis Rusenii Răzeși, este un sat al comunei Plopana/BC, iar Nutasca, corect, Nuțașca, este o carieră din apropierea satului, unde a fost determinat (1915-1916) un strat de cinerite andezitice de către geologul Romulus Sevastos, care precizându-i cu exactitate (geologic, vorbind) vârsta a impus denumirea generică, “cinerite de Nuțașca-Ruseni”, pentru acest tip de strat. Ceea ce este interesant, cineritele de la Cleja (care sunt de tipul celor de la Nuțașca-Ruseni) fuseseră descrise anterior de geologul Sava Athanassiu (comunicate în 1910) și determinate ca vârstă de geologul David Preda (comunicare în 1913).

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.