Rubiaceele genului Cruciata

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Genului Cruciata Mill, cu răspândire în Europa, nordul Africii și Asia, i se recunosc, după site-ul World Flora Online, 10 specii și, în subsidiar,  10 subspecii și o varietate:
– C. articulata (L.) Ehrend.
– C elbrussica (Pobed.) Pobed.
– C. glabra (L.) Opiz
cu subspeciile:
= balcanica (Ehrend.) Soó
= hirticaulis (Beck) Natali et Jeanm.
= krylovii (Iljin) E.G.Naumova
– C. laevipes Opiz
– C. mixta Ehrend. et Schönb.-Tem.
– C. pedemontana (Bellardi) Ehrend.
cu varietatea
= procumbens (Asch.) Soó
– C. pseudopolycarpa Pobed.
– C. taurica (Pall. ex Willd.) Ehrend.
= armenica (Micheev) Ehrend.
= euboea (Ehrend.) Ehrend.
= glaberrima (DC.) Ehrend. et Schönb.-Tem.
= mesopotamica (Ehrend.) Ehrend.
= occidentalis (Ehrend.) Ehrend. et Schönb.-Tem.
= persica (DC.) Ehrend.
= taurica
– C. valentinae (Galushko) Galushko
– C. x grecescui (Prodan) Soó

Conform site-uklui Euro+Med PlantBase genul este format din 11 specii cu 3 subspecii:
– C. articulata (L.) Ehrend.
– C. balcanica Ehrend. – sinonim cu C. glabra (L.) Opiz subsp balcanica (Ehrend.) Soó
– C. braunii (Zelen.) Pobed.
– C. coronata (Sibth. et Sm.) Ehrend.
– C. decoronata (Klokov) Krasnova
– C. glabra (L.) Opiz
– C. laevipes Opiz
– C. mixta Ehrend. et Schönb.-Tem.
– C. neotaurica (Klokov) Pobed.
– C. pedemontana (Bellardi) Ehrend.
– C. taurica (Pall. ex Willd.) Ehrend.
cu subspeciile:
= euboea (Ehrend.) Ehrend.
= occidentalis (Ehrend.) Ehrend. et Schönb.-Tem.
= taurica

Dacă ne restrângem la țara noastră, ca răspândire pentru cruciate, este recunoscută – de unii și/sau de alții – prezența doar a patru specii dintre cele de mai sus:
– C. glabra
– C. laevipes
– C. pedemontna
– C. x grecescui

Cruciata glabra (L.) C. Bauhin ex Opiz/(L.) Opiz/(L.) Ehrend.
Sinonime: C. g. subsp. glabra, C. g. f. halleri (DC.) Soó, C. g. f. hirsuta P.Silva, C. g. f. hirsutissima (Briq.) Soó, C. g. f. internodiata Záborský et Zahradn., C. g. f. robusta Záborský et Zahradn., C. verna (Scop.) Gutermann et Ehrend., Galium bauhinii Roem. et Schult., G. b. var. scopolianum Besser, G. glabrum (L.) A.Kern./(L.) Röhl./Röhl. ex Steud., G. halleri Roem. et Schult., G. scopolianum Besser, G. scopolii Vill., G. sieberi Tausch, G. vernum Sieber/Sieber ex Tausch/Scop., G. v. var. bauhinii (Roem. et Schult.) DC., G. v. var. brebissonii Le Jol./Le Jol. ex Nyman, G. v. var. halleri DC., G. v. var. hirsutissimum Briq., Valantia bauhinii (Roem. et Schult.) Schur, V. crebrifoliata Chaub., V. glabra L., V. scopolii Besser, V. verna (Scop.) G.Don

Cât privește literatura noastră o găsim descrisă sub numele Cruciata glabra în Vasile Ciocârlan – Flora ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta, Edit. Ceres, București, 2009 și în Ion Sârbu, Nicolae Ștefan, Adrian Oprea – Plante vasculare din România. Determinator ilustrat de teren, Editura Victor B Victor, București, 2013. Ambele o … splitează în subspeciile glabra și alpina (Schur) Ciocârlan, resp. (Schur) Simonk.(* Ambele titluri sinonimizează subspecia alpina cu Valantia alpina Schur – considerat basionim -, la rându-i, sinonimă cu Galium alpinum Schur, G. glabrum subsp. alpinum Simonk., G. vernum Scop. subsp. alpinum (Schur) Nyman/(Schur) Simonk(**, G. v. var. alpinum Schur, G. v. var. rotundifoliium Heuff.,  Cruciata glabra var. rotundifolia (Heuff.) Soó. Doar că toți acești taxoni sunt acum considerați, de gruparea  World Flora Online, sinonimi cu Galium verum L. sau, pur și simplu, ignorați de Euro+Med PlantBase !
O încercare asemănătoare de a reconsidera/reactualiza acești taxoni o găsim și la botaniștii bulgari (BGFlora.eu), care au propus taxonul Cruciata glabra var. alpina (Schur) Ancev considerat sinonim cu Valantia alpina Schur, Galium alpinum Schur, G. vernum var. alpinum (Schur) Stoj. et Stef.
În fine, în Flora R.P.R. – vol VIII, Editura Academiei R.P.R, 1961,  Cruciatei glabra, descrisă sub numele Galium vernum Scop., i se recunoaște subspecia alpinum (Schur) Simonk., sinonimă cu Valantia alpina Schur.

Două aspecte sunt de discutat în legătură cu această subspecie:
1. Faptul că nu este recunoscută; în acest sens, World Flora Online, motivând respingerea noii combinații propuse de V. Ciocârlan (op. cit.), Cruciata glabra (L.) Ehrend. subsp. alpina (Schur) Ciocârlan, din cauză că bazionimul invocat de acesta, Valantia alpina Schur este “nomen nudum” (pentru că acest taxon propus de Schur nu a fost însoțit la publicare de o descriere sau o referire la o descriere – așa cum cere International Code of Nomenclature for algae, fungi, and plants). Într-adevăr, în prima lucrare în care Schur avansează numele acestui nou taxon – de fapt, Vailantia alpina și nu Valantia(* -, invocată de cei de la World Flora Online, Beiträge zur kenntniss der flora von Siebenbürgen, publicată în 1852, nu apare descrierea speciei. Doar că Schur acoperă această lipsă în 1866, în lucrarea Enumeratio plantarum Transsilvaniae, descriind astfel specia, ortografiată corect, Valantia alpina: “Radice polycephala, caudiculis erectis, 6 poll., glabris. Foliis infimis orbiculatis, superioribus subrotundo-ellipticis, summis ellipticis, subtus pallidioribus, margine cilliatis, trinerviis, nervis lateralibus valde curvatis. Floribus ochroleucis”; la care adaugă două locații, pe stânci, la Arpaș și la Curțișoara, în zona alpină, substratul fiind alcătuit din ardezie și mică. În plus găsim aici și informația că un sinonim al noului taxon este Galium alpinum Schur, acest nume fiind înscris pe o foaie de ierbar depusă la “herb. transs.” (poate, ierbarul Muzeului de Științe ale naturii din Sibiu). Exemplarul a fost văzut de Lajos Simonkai (o spune în Enumeratio florae transsilvanicae, Budapesta, 1886), drept pentru care a și … împrumutat acest taxon pentru a-și promova noua combinație, Galium glabrum L. subsp. alpinum (Schur) Simonk, chiar dacă taxonul Vail(l)antia alpina Schur ar avea prioritate, ca moment al publicării (1853); doar că Simonkai invocă, în legătură cu el, sintagma “solum nomen” = “nomen nudum”. Simonkai face referire și la taxonul Galium vernum Scop. var. rotundifolium Heuff. – următorul din punct de vedere cronologic, fiind publicat în 1858 (Enumeratio plantarum in Banatu Temesiensi sponte crescentium et frequentius cultarum, Viena, 1858) -, precizînd că această propunere de către Johann Heuffel este însoțită și de (o scurtă) descriere – “foliis ovato-subrotundis” -, perioada de înflorire – aprilie-iunie – și locația – în pășuni alpine pe Țarcu, la cataractele Bistrei.; dar trece cu vederea acest nume din cauza lui Galium rotundifolium L.
2. Mai … ciudată, absolut inexplicabilă, este decizia celor de la World Flora Online privind considerarea taxonului, “nomine nudum”, Valantia alpina Schur, ca și a sinonimelor cu acesta precizate mai sus, drept sinonime ale speciei Galium verum L. !

Tot în Flora R.P.R. (op. cit.) sunt descrise și varietățile hirticaule Beck și cyclophorum Borbás.
Varietatea hirticaule este, actualmente, recunoscută ca subspecie, sub numele Cruciata glabra subsp. hirticaulis (Beck) Natali et Jeanm., având sinonimele: Cruciata glabra var. hirticaulis (Beck.) Soó, C. glabra f. hirticaulis (Beck) Ancev, G. v. var. hirticaule Beck, Galium vernum f. hirticaule (Beck) Kucowa. Cât despre var. cyclophorum nu am putut găsi nicio informație cu privire la acceptarea sau nu a acestui taxon de către comunitățile botanice internaționale. El a fost propus sub forma Galium glabrum L. var. cyclophorum Borbás, de botanistul maghiar Dejtéri Borbás Vince, într-o lucrare despre flora Lacului Balaton (A Balaton tavának és partmellékének növényföldrajza és edényes növényzete/Fitogeografia și vegetația vasculară a Lacului Balaton și a malurilor sale, Budapesta, 1900). O nouă combinație este propusă de Rezső Soó în 1963 (Species et combinationes novae florae europae praecipue hungariae, Acta Botanica Acad. Sci. Hung. 9/1963): Cruciata glabra var. cyclophora (Borbás) Soó.

Cruciata laevipes Opiz
Sinonime: Aparine latifolia Moench, Cruciata ciliata Opiz, C. c. var. nana (Dalla Torre et Sarnth.) Soó, C. c. f. hirsutissima (F.Gérard ex Rouy) Soó, C. c. f. laevicaulis (Rohlena) Soó, C. c. f. laxa (Velen) Soó, C. c. f. mucronata (Peterm.) Soó, C. hirsuta Fourr., C. laevipes var. bruttia (N.Terracc.) Greuter, Galium ciliatum var. nana Dalla Torre et Sarnth., G. c. f. laevicaulis Rohlena, G. cruciata (L.) Scop., G. c. var. brutium N.Terracc., G. c. var. hirsutissimum F.Gérard ex Rouy, G. c. var. laevipes (Opiz) W.D.J.Koch/Mert. et Koch, G. c. var. laxa/laxum Velen, G. c. var. mucronata Peterm., G. glabrifolium Rochel, G. luteocruciatum St.-Lag., G. valantia G.Gaertn., B.Mey et Scherb., Rubia cruciata (L.) Baill., Valantia ciliata Opiz ex J.Presl et C.Presl, V. crucialis Bubani, V. cruciata L., V. hirsuta Gilib.

Flora R.P.R. tratează specia sub numele Galium cruciata (L.) Scop., identificându-i două forme: levipes (Mert. et Koch) Beck (sinonim, Galium cruciata var. laevipes Mert. et Koch) și laxum Vel. (probabil, de fapt, var. laxum/laxa), ambele, actualmente, considerate sinonime cu Cruciata laevipes Opiz.

Cruciata pedemontana (Bellardi) Ehrend.
Sinonime: Cruciata pedemontana var. glabrescens (Bég.) Soó, C. p. var. pedemontana, C. p. var. vestita (Rouy) Soó, C. schischkinii (Pobed.) Pobed., Galium chloranthum Brot., G. pedemontanum (Bellardi) All., G. p. var. aspericaule Rouy, G. p. var. glabrescens Bég., G. p. var. laevicaule Rouy, G. p. var. reflexum (C.Presl) DC., G. p. var. vestitum Rouy, G. platypodum Borbás ex Formánek, G. reflexum C.Presl, G. retrorsum DC., G. schischkinii Pobed., Vaillantia pedemontana Bellardi, Valantia aspera Roem. et Schult., V. granulata Roth ex Willd., V. hispida Lumn., V. pedemontana Bellardi

În Flora R.P.R. specia este descrisă drept Galium pedemontanum All. având și o formă aparte, reflexum (Presl) Jáv., taxon sinonim cu Galium reflexum C.Presl, deci cu Cruciata pedemontana (Bellardi) Ehrend.
Cât privește singurul taxon infraspecific recunoscut, reprezentând varietatea procumbens ((Asch.) Soó), aceasta poate fi întâlnită doar în Franța și Italia.

Chei de determinare:
– sinteză după Flora R.P.R. – op. cit., Flora Europaea – vol IV, Cambridge, 1976, Vasile Ciocârlan – op. cit, Ion Sârbu et alii – op. cit.

1.a. Pedunculi (dublu) bracteați
C. laevipes
1.b. Pedunculi nebracteați: 2
2.a. Pedunculi viloși. Tulpină glabră sau zburlit viloasă, pe muchii retrors aculeat-scabră
C. pedemontana
2.b. Pedunculi glabri. Tulpina nu este retrors aculeat-scabră, ci glabră sau cu peri scurți; frunzele – ovate sau eliptice – sunt trinervate, pe nervuri și pe margini ciliate, în rest glabre
C. glabra
– subsp. alpina (Schur) Ciocârlan – tulpină scundă, frunzele, mici, orbicular-lat eliptice, cu margini revolute, acoperă în întregime internodiile.
– subsp. hirticaulis – tulpină și frunze cu peri rigizi, numeroși
– var. cyclophorum – frunze aproape rotunde

Descrieri:
– sinteză după Flora R.P.R. – op. cit., Flora Europaea – op. cit, Vasile Ciocârlan – op. cit, Ion Sârbu et alii – op. cit.

C. laevipes – perenă	C. pedemontana – anuală	C. glabra – perenă
Rădăcină delicată cu rizomi subterani și rizom subțire cu rădăcini adventive extinse.	Stoloni subterani prezenți
Tulpini subțiri de (6) 20-45 (70) cm, patent hirsute	Tulpini, cel mai adesea simple sau oarecum ramificate de la bază, înalte de (2) 10-40 cm, adesea zbârlit păroase sau glabre, cu spinișori retrorși, rari.	Tulpini înalte de (5) 10-30 cm, glabre și netede, uneori, în partea inferioară, retrors păroase
Frunze galben-verzui; ovat-eliptice; acute sau obtuziuscule; trinervate; pubescente	Frunze relativ mici și cu margini revolute; uniform verzi; ovate sau alungit-eliptice, acute; cu 3 nervuri, dar cele laterale obscure; ușor păroase	Frunze gălbui; de la îngust la lat-ovate sau eliptice, acute; trinervate; cu margini ciliate, în rest, glabre
		– alpina	– hirticaulis	– cyclophora
		Frunzele, mici, orbicular-lat eliptice, cu margini revolute, acoperă în întregime internodiile	Frunze verzi închis, ca și tulpinile, cu peri numeroși, rigizi	Frunze aproape rotunde
Flori în cime axilare, uzual, cu 5-9 flori cu pedunculi ramificați, scabru-păroși sau glabri, bracteați; cu corola lată de 2-3 mm; stilul divizat de la bază. Înflorire, aprilie-mai	Cime cu (1) 2 până la 3 (4) flori, galbene verzui, cu pedunculi viloși, nebracteați; cu corola lată de 0,5-1 mm; stil divizat după prima treime Înflorire, mai-iunie	Cime cu 3-5 flori galbene verzui, cu pedunculi și pediceli, de regulă, glabri, fără bracteole; cu corola lată de 2,5-3,5 mm; stilul divizat de la jumătate Înflorire, mai-iunie
Fructe rugoase	Fructe netede	Fructe netede
Răspândire: în toată țara, din câmpie până în zona montană	Răspândire: în toată țara, din câmpie până în zona colinară	Răspândire: în toată țara, din câmpie până în regiunea alpină
		– în Carpații Orientali și Meridionali	– în Transilvania	– în estul Transilvaniei

 

Cruciata x grecescui (Prodan) Soó (Cruciata glabra var. rotundifolia x Cruciata laeevipes)
Sinonim, Cruciata x grecescui Prodan (Galium cruciata x Galium vernum var. alpinum)
Tulpini scunde, dens foliate, frunze mai lungi decât internodiile, orbiculare sau eliptice cu marginile revolute – mai ales cele de la mijlocul tulpinei, pedicelii florilor, în mare parte, bracteați. Văzută la Predeal (Clăbucet), Sinaia (Poiana Stânei), Bucegi (Piatra Arsă).  Endemism românesc

Bibliografie suplimentară:

1. Gaspard Bauhin – Pinax theatri botanici, 1623
2. Johann Christian Baumgarten – Enumeratio stirpium in Magno Principatum Transsilvaniae, 1818
3. Constantin Drăgulescu – Cormoflora județului Sibiu, 2010
4. D. Grecescu – Conspectul florei României, București, 1898
5. Dim. Grecescu – Conspectul florei României. Plante ulterioare, adiții și rectificări, București, 1909
6. Anton Joseph Kerner – Schedae ad floram exsicatum Austro-Hungaricam, 1893
7. Karl Linné – Species plantarum, ed. II, 1762-1763
8. Carl Fredrik Nyman – Conspectus florae europaeae, 1878-1882, 1883-1884, 1889-1890
9. Filip Maximillian Opiz – Seznam rostlin kvĕteny české, 1852
10. Z. C. Panțu, A. Procopianu-Procopovici – Contribuțiuni la flora Ceahlaului. I. Regiunea alpină și sublapină, Bulletin de l’Herbier de l’Institut Botanique, București, 1/1901
11. Johann Cristoph Röhling – Deutschland Flora, ed. II, 1812-1813
12. Ernst Gottlieb von Steudel – Nomenclator Botanicus, 1821

_________________
(*- combinația Cruciata glabra subsp. alpina (Schur) Simonk. este greșită, singura propunere a lui Lajos Simonkai în legătură cu subspecia în cauză fiind Galium glabrum L. subsp. alpinum Simonk., deși nici aceasta din urmă nu este corectă în prima sa parte, căci Lineé doar indică drept sinonim pentru Valantia glabra, Galium latifolium glabrum C.Bauhin (Caroli Linnae – Species plantarum, ed. II, 1762-1763); Galim glabrum fiind un taxon propus și de: Johann Christoph Röhling – botanist german, 1757-1813 -, sinonim cu Cruciata glabra (L.) C. Bauhin ex Opiz/(L.) Opiz/(L.) Ehrend., Carl Peter Thunberg – botanist suedez, 143-1828 -, sinonim cu Galium tomentosum Thunb., Georg Franz Hoffmann – botanist german, 1760-1826 -, sinonim cu Galium verum L., Johann Rudolf Suter – botanist elvețian – 1766-1827 -, sinonim cu Galium pusilum L.
(**- combinația Galium vernum subsp. alpinum (Schur) Simonk. este greșită din motivul invocat în nota de mai sus.
(*** – propunerea denumirii Valantia/Vaillantia pentru genul în cauză – în cinstea botanistului francez Sébastien Vaillant (1669-1722) – este a botanistrului francez Joseph Pitton de Tournefort (1656-1708), prima variantă ortografică fiind cea consacrată apoi de Linné, chiar dacă s-a mai încercat, ulterior, impunerea celeilalte variante (Hoffmann, de Candolle).

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !