Din Ghimeș, drumeție la vestigiile istorice și pe muntele Biliboc

Pentru  a citi descrierea traseului, executaţi click aici ! (în construcție)
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

harta: Radu Pușcarciuc

harta: Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

harta: Google Maps

harta: Google Maps

16 noiembrie 2014

 

Traseu: Gura pârâului Karenta/Ghimeș (Biserica de la Kontumac) – Cetatea din valuri de pământ Redut –
Vf. Biliboc
(Monumentul eroilor) – Vf. Stânișoara – Vf. Colțu Scurt – Valea Petki – Gura Karentei

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Capăt traseu auto = capăt traseu per pedes: podul căii ferate de peste DN 12A de la granița dintre comunele Palanca și Ghimeș (Pasul/Trecătoarea Ghimeș-Palanca) !

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Ne atrage atenția un panou informativ conform căruia suntem în preajma unor monumente istorice: Ruinele Cetății Bethlen-Rákóczy, Biserica de la Kontumac și fostul punct vamal de lângă Cantonul 30.

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Adițional traseului montan, dintre multele obiective aflate în zonă, optăm, în ordine, pentru biserica și memorialul de la Kontumac, “cetatea” din valuri de pământ Redut și monumentul de pe Dealul Biliboc !

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Începem cu ansamblul de la Kontumac.

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Kontumac este un toponim alogen, provenit din sârbă, unde, “kontumac” înseamnă “carantină”, și face referire la sediul personalului aflat la postul de frontieră (dintre Austro-Ungaria și Moldova) din Pasul Ghimeș-Palanca, inițial, desemnând doar punctul de carantină cu care era dotat; de remarcat numele pârâului ce curge alături, Karenta ! Despre existența carantinei de la Kontumac se vorbește într-un document din anul 1764; a fost însă descoperită, pe unul dintre pereții ruinelor, o inscripție a unui armean, ce consemnează anul MDCCXII (1712) și luna septembrie ca dată a internării, sub prescripție medicală, în Carantina de lângă pârâul “Karanta” ! Biserica ce a fost construită pentru a deservi personalul postului de frontieră datează din 1782. [Informațiile privind datarea au fost preluate de pe site-ul parohiei romano-catolice Ghimeș.]

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Detalii …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

… actuale …

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

… și (nu de mult) trecute (10 aprilie 2007) !

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

De pe un panou informativ, aflat în curtea complexului memorial, aflăm amănunte despre traseul turistic și de pelerinaj “Calea Mariei – Via Mariae”, ce leagă sanctuarele dedicate Maicii Domnului din Europa Centrală, biserica de la Kontumac având hramul Adormirea Maicii Domnului, iar de pe un altul, despre amplasamentul crucilor ridicate în onoarea celor căzuți pe plaiurile Ghimeșului în cele două războaie mondiale !

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Pe muchia dealului sub care se află complexul memorial Kontumac sunt instalați 11 stâlpi, pe fiecare fiind înscris câte un an cu semnificații legate de istoria Ungariei și a Transilvaniei …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… (explicate/interpretate pe un panou instalat la capătul terminal al șirului):
1. – 1001 – anul încoronării ca rege creștin al Ungariei a lui Ștefan I (cel Sfânt).
2. – 896 – Forțați de pecenegi, ungurii, sub conducerea lui Árpád, se stabilizează pe teritoriul dintre Munții Carpați și Câmpia Panonică.
3. – 1031 – anul morții fiului lui Ștefan I, Sfântul Emeric (sanctificat odata cu tatăl sau).
4. – 1772 – anul de debut al formarii limbii naționale (maghiare) unitare și a celei literare.
5. – 1860 – anul morții contelui Széchenyi István, considerat fondatorul Ungariei moderne (printre multe altele, a fondat în 1825 Academia Maghiară de Științe).
6. – 1222 – Regele Ungariei, Andrei al II-lea emite Bula de Aur, considerată prima constituție a Regatului Ungariei.
7. – 1823 – Au fost scrise, de către poetul Kölcsey Ferenc, versurile viitorului imn național al Ungariei (adoptat din 1844, partitura muzicală aparținându-i lui Erkel Ferenc).
8. – 1687 – anul morții lui Ioan Căianu, călugăr franciscan la Șumuleu-Ciuc, considerat primul autor (român) de muzică cultă din Transilvania.
9. – 1677 – anul morții lui Domokos Kázmér, călugăr franciscan la Șumuleu-Ciuc, vicar al Transilvaniei.
10. – 1956 – anul Revoluției Ungare.
11. – 2013 – anul realizării ansamblului de la Contumaci.

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

După o ultimă privire de ansamblu asupra … vizaviului de peste Trotușui (sub asediul din ce în ce mai … asiduu al ceții) și, după ce instalăm o geocutie, …

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

 

 

… plecăm spre “cetatea” din valuri de pământ Redut.

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Un drumeag de căruțe suie repede pe tăpșanul …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… pe care se află.
Din păcate, nu am găsit niciun fel de informații despre “cetate”; presupunem că nici măcar nu a intrat în atenția arheologilor. Am găsit-o, totuși, semnalată pe hărți topografice de circulație restrânsă (cadastrale, silvice) și doar convențional, fără  precizări toponimice !

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

În afară de o fotografie aflată pe panoul informativ aflat în parcarea din Pasul Ghimeș-Palanca (prezentat mai sus) și unde este precizat și numele Redut (?), probabil că fotografiile noastre, cele de aici, reprezintă o premieră pe Net (o premieră fiind și geocutia instalată în preajma cetății) !
[A se vedea și comentariile la această postare !]

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Suim, …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… lăsând “cetatea” în (aceeași) ceață !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Cizeluri, … efemere, …

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… căci soarele-i … colea, …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… puțin mai … sus !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Altă … lume: aici, și … dincolo de valea Șanțului, …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… și peste valea Trotușului !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Urcând spre Vârful Biliboc , …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… ne lăsăm privirile … în derivă …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

… pe marea de nori ce … scaldă valea Trotușului !

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

După ce am atacat … pieziș Vf. Biliboc …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… întoarcem … timona cu aproape 180 de grade, …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… pentru a-l și cuceri !

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Merită …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… pe deplin !

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Coborâm câțiva pași până la monumentul dedicat grănicerilor militari secui morți aici în luptele din anul 1944. O cruce aflată în preajmă indică groapa comună în care au fost înmormântați mai mulți soldați unguri și germani, căzuți în luptele date în august-septembrie 1944 pentru a apăra și apoi pentru a recuceri vârful ocupat de armata rusă.
[Monumentul este un punct de interes pentru jocul geotrekking !]

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Părăsim Muntele Biliboc, îndreptându-ne spre Muntele Stânișoara !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Ni se alătură … imaginea culmii Ciudomiru-Borțoasa !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

De pe Stânișoara (am ignorat scurtătura de sub vârf) privim la … de pe unde venim !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Peisaje noi !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Schimbăm direcția, dinspre nord, spre vest!

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Ni se înfățișează deasupra orizontului “stăpânul” munților Trotușului, Grindușul !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Înaintând mai spre vest, …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… căpătăm acces vizual, cvasideplin, la cea mai înaltă culme a Munților Tarcăului, singura cu vârfuri de peste 1600 m, Grindușu-Ciudomiru-Borțoasa; fragmentul Ciudomiru-Borțoasa, pe care l-am … tot văzut, …

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… ne reapare curând, invadat de ceață !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Constatăm, astfel, că marea de nori de pe valea Trotușului, ce ni păruse până atunci nemișcată, …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… și-a întins tentaculele pe afluenți, la deal (aici, pe Tărhăuși); …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… ba, mai mult, a început să … înghită și interfluviile !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Totuși, a existat un moment, în care valul de ceață s-a repliat, exact când am ajuns pe Colțul Scurt, …

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

… unde schimbăm direcția spre sud, pentru coborârea finală !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Ne ținem pe interfluviul dintre pâraiele Petki și Runcu, urmând drumul de lucru al sătenilor din Ghimeș, …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… până la linia de înaltă tensiune, …

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

… pe sub care ne lăsăm în Valea Petki.

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

După câțiva pași pe ulița cătunului Petki, deviem pe versantul stâng al văii, pe un drum, …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… pe deasupra Ghimeșului, …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… ce ne aduce …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… de unde am plecat dimineață !

3 Comments

  1. Aflăm, post … postare, de pe wikimapia, că valurile de pământ numite în prezentarea noastră “Cetatea … Redut” ar reprezenta lucrări genistice de artilerie de prin sec. XIX ! Înregistrăm, deocamdată, informația … ca atare !

  2. superb, multumesc!

    • Mulțumim și noi pentru vizită și apreciere !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Munte si flori
© Copyright 2011
Website Apps