Din Munții Baiului în Munții Neamțului trecând și pe la Unghia Mare !
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !
Traseul fotodescris mai jos este unul “de graniță”, poate cel mai simplu/mai rapid de trecere din Munții Baiului în Munții Neamțului sau invers. I-am adăugat un … bonus, ascensiunea dus-întors pe carismaticul vârf Unghia Mare !
Acces auto: Se pleacă din Azuga, din dreptul bisericii ortodoxe, pe Str. Prahova, continuând după 100 m pe Str. Independenței cca 1 km, de-a lungul pârâului Azuga, și apoi, 1,5 km pe Str. Ritivoiului. Ieșim din localitate și continuăm pe drumul forestier (de fapt, drum comunal – 129A) paralel cu valea Azugii, exact 5 km, până …
… la gura pârâului Unghia Mare (există aici și o placă ce ne informează asupra acestui lucru), unde parcăm (nu prea e loc pentru mai mult de o mașină !).
Traseu (3 octombrie 2020): AZUGA (Valea Azuga/Gura Unghiei Mari – Piciorul Ceaușoaiei – Mt. Ceaușoaia – Mt. lui Petru – Lacul Orjogoaia – Mt. Manolescu – Vf. Unghia Mare – Mt. Unghia Mică Mică – Piciorul Unghiei Mici – Gura Unghiei Mari
Precizări toponimice:
Cam câte hărți ce înglobează zona, cam tot atâtea toponimii proprii; cu privire la câteva dintre oronimele înscrise pe ele. Cele înscrise de noi pe schița traseului, sunt o sinteză a celor ce apar pe hărțile listate mai jos, acordând însă credit, în principal – dar nu în totalitate -, toponimiei aferente planurilor de tragere precizate. Îndeobște, toponimele înscrise pe aceste planuri de tragere au la bază informații culese de topografii militari de la populația din zonă, fiind unele preponderent … pastorale. Astfel se explică atribuirea denumirilor generice precum Muntele Ceaușoaia, Muntele (lui) Pătru, Muntele Unghia Mare, Muntele Unghia Mică, Muntele Manolescu, Muntele Ștevia, unor regiuni mai largi, mai extinse, dincolo de limitele geografice percepute în prezent. Să exemplificăm cu cazul cel mai frapant: Muntele Unghia Mică desemna/desemnează, în accepținea ciobanilor/locuitorilor din Azuga, nu doar ceea ce apare pe hărțile actuale ca fiind Piciorul Unghiei Mici – denumire raportată la valea omonimă la al cărei versant stâng se referă -, ci și cea mai mare parte a versantului vestic al culmii prinse între Vârful Rusu și Vârful Ștevia, de sub care, de altfel își are obârșiile valea în cauză; și nu neapărat datorită acestui fapt, pentru că versantul sud-vestic al Vârfului Ștevia de deasupra tot a unor obârșii ale Unghiei Mici, acoperit de pășuni exploatate de ciobanii de la Stâna Ștevia – situată pe piciorul de munte omonim – alcătuia, împreună cu acest picior Muntele Ștevia. Așa se explică și de ce Vârful (lui) Pătru/Petru, deși nu aparține morfologic Muntelui (lui) Pătru/Petru – numit și Piciorul lui Pătru, ci Culmii Prislop, asta pentru că pășunile de pe acest vârf, acoperind versantul sud-vestic al Văii lui Pătru, erau exploatate de Stâna lui Pătru.
Apropo de Muntele și Vârful lui Pătru, ghidul Munților Baiului (citat mai jos) a consacrat denumirea Culmea/Muntele Petru – Orjogoaia. Această denumire este un exemplu de toponimie pur-geagrafică, adică impusă de geografi pentru a răspunde nevoilor acestora de regionare geomorfologică. Tot o denumire “inventată” – de această dată de comunitatea turistică -, și ea deja consacrată, este Vârful Băiuțu, chiar dacă pe hărțile vechi oronimul era numit Zamora (în prezent apelativul Zamora denumind un alt vârf de pe culmea omonimă). Revenind la hărțile/lucrările geografice vechi, descoperim printre toponime și unele cu semne de întrebare, cazul cel mai … flagrant fiind al văii Unghia Mare numită, conform autorilor Dicționarului Geografic al județului Prahova, Orjogoaia !
____________________
1. Planurile de tragere (DTM-1:10.000) 3954-Bușteni (1953), 4054-Muntele Baiul (1953) și 4055-Vârful Neamțului (1953) – disponibile pe geospatial.org.
2. Harta disponibilă pe opentopomap.org.
3. Harta topografică militară (DTM-1972-1:25.000) digitalizată și disponibilă pe geoportalancpi.ro.
4. Harta disponibilă pe muntii-nostri.ro.
5. Dicționar geografic al județului Prahova (Paulina Brătescu, Ion Moruzi-1897) disponibil pe academia.edu.
6. Munții Baiului (Gârbova).Ghid turistic (Mihai Ielenicz-1984)
Fotoreportaj:
Intrăm pe drumul forestier de pe valea Unghiei Mari, urmându-l cca 150 m până la o rampă forestieră, de unde pleacă spre dreapta un drum de tractor prevăzut cu un pod peste pârâu. Mergem spre … înapoi pe acest drum vreo 100 m până prindem o intrare cât de cât lejeră …
… pe muchia Piciorului Ceaușoaia – versantul stâng al Unghiei Mari, interfluviu între aceasta și pârâul Ceaușoaia.
Rămânem pe muchie, …
… pe o pantă, în general, moderată, cu sincope de urcuș mai accentuat, …
… dar și de … liniștire, până la orizontalizare !
După 2 ore de la plecare ieșim din pădure, …
… pe plai; …
… unde descoperim ce așteptam: vederi cu munți – sic !
Traseul trece pe sub primul vârf – semeț și … atrăgător – pentru unii – …
… ajungând într-o șa cu … vederi noi !
Urmează alte vârfuri, mult mai mici, care încălecate, care ocolite, …
…
…
… ce preced coborârea în șaua Stânei Ceaușoaia; de unde urmează ….
… cucerirea vârfului omonim !
De aici, de pe vârf, venind de dincolo de Muntele Cazacu și ducând până dincolo de Culmea Prislopului, …
…
… marcajul cruce roșie va fi … cu noi !
Trecem pe deasupra Văii lui Pătru, …
… urmând să depășim Culmea Prislopului. Vârful lui Pătru e pe ea, nu atât de departe, încât să se reziste tentației de a-l atinge …
… !
Echipa de … vârf își mai găsește ceva de … treabă !
În trecere, de la retrospectivă spre perspectivă, …
… din Munții Baiului în Munții Neamțului !
Urcăm în Munții Neamțului; pe Muntele Manolescu. Toponimul numește mai degrabă versantul estic al muntelui, ale cărui pășuni erau exploatate de Stâna lui Manolescu aparținând doftănenilor. Versantul vestic făcea parte din Muntele Unghia Mare, pe care pasc oile stânii omonime, a azugenilor !
După doar câțiva pași ne apare imaginea insolită – pentru că lacurile, atât din Munții Baiului, cât și din Munții Neamțului sunt mai puține decât degetele de la o mână – a Lacului Orjogoaia – …
… lac de nivație, adică format într-o depresiune cauzată de masa zăpezilor (cvasi)permanente din perioadele geologice cu climă rece.
Pe măsură ce urcăm …
… orizonturile se tot deschid …
… !
Dintre toți munții ce ni se arată principala atracție o exercită Unghia Mare; cel puțin pentru unii, care … nu mai au răbdare !
Ceilalți urmăm traseul morfologic de acces spre Unghia Mare, ceva mai … domestic, …
… ajungând astfel în șaua ce precede trecerea pe Muntele Unghia Mică, dar de unde se și continuă culmea principală a Munților Neamțului, începând cu Vârful Rusu ! Din imagine lipsește creasta cea mai semeață a Munților Neamțului, fiind vizibil doar Muntele Paltinu de pe ea, precum și segmentul terminal – cu Vârful Mușița -, al trecerii din acești munți spre Munții Grohotiș – prin Pasul Predeluș !
Echipa de vârf e mai harnică decât cea … “domestică” …
…
…, …
… a cărei trasă spre vârf nu-i desminte numele; …
… și astfel, reduta Unghiei Mari e din nou cucerită !
Urmează regruparea și retragerea celor două … forțe de asalt – pe lungul drum către casă ce începe cu …
… muchia Unghiei Mici !
Cât ținem strict muchia mai avem ce vedea spre nord; …
Însă curând o vom părăsi, mergând nu chiar foarte aproape de marginea pădurii ce o îmbracă !
Tot pe sub pădure, mai mult de-a coasta, vom rămâne și dincolo de șaua de sub “genunchiul” ascuțit, împădurit, al Piciorului Unghiei Mici.
… De fapt, vom urma potecile oilor …
… ce ne vor duce fără greș …
… la drumul pastoral de pe muchia Piciorului Unghiei Mici.
Coborârea …
…
… se termină, exact după o oră de la intrarea în pădure, …
… la câțiva pași doar de gura Unghiei Mari !
Adaos floristic:
Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !