Toamna pe o … uliță ce duce la cele Trei Pietre al Munceilor Nășcălatului !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Traseu (19 octombrie 2025): Gura pârâului Cremenea/Covas [Valea Întunecoasă/Lunca de Jos/HG] – Culmea Cremenii – Crucea Condra – Trei Pietre – Vf. Trei Pietre – Colțul Teșit (Lapoș) – Culmea Pocăinței/Bánd – Gura p. Cremenea

Durata: cca 9 h
Lungime: cca 13 km
Denivelare bsolută: cca 900 m
Grad de dificultate: mediu

 

Acces: Între Ghimeș-Făget/BC și Lunca de Jos/HG, DN 12A traversează calea ferată Miercurea-Ciuc – Adjud. Chiar din dreptul barierei pornește spre nord un drum comunal asfaltat ce străbate satul Valea Rece. După 3 km, pe partea stângă, se află o pensiune cu o largă parcare în față: “Fatányéros & Csángó”.

După alți 100 m, pe dreapta, se află o altă parcare unde încap ușor 5-6 mașini ! De aici mai avem 100 m …

 

 

 

 

 

 

…  până la drumul ce suie pe valea pârâului Cremenea/Covas. Pe acest drum este trasat un traseu marcat cu cruce galbenă ce trece și pe la Crucea Condra; amintește de existența unui batalion de vânători de munte secuiesc ce apăra, în această zonă, granița dintre Ungaria și România de după Dictatul de la Viena !

 

 

După 300 m se traversează pârâul, aici fiind loc de parcare pentru două mașini. De vizavi se și iese din traseu, existând porți neîncuiate în gardul de pe marginea drumului.

 

 

 

 

Mai sus cu 75 de metri, o poartă ne permite accesul propriu-zis în traseu !

 

 

 

 

 

 

Fotodescrierea traseului:

Pornim … voinicește la deal, pe panta iute, îmblânzită totuși la început de o mică serpentină, a Piciorului Cremenii !

 

Ne oprim să ne mai tragem sufletul, …

 

… profitând și de peisajul din spate …

 

… sau de sub picioarele noastre (frunze de paltin atacate de ciuperca Rhytisma acerinum; efectul asupra arborilor este doar de natură … cosmetică !).

 

Suișul, chiar așa, continuu, ne e … indiferent, …

 

… lăsându-ne cu totul, și fizic, și sufletește, scăldați de lumina, cu adevărat, binefăcătoare  a soarelui …

 

… și îmbătați de culori; …

 

… întreaga fire parcă e în transă !

 

Dar vârfurile sunt reale, chiar dacă pot fi ocolite; …

 

… părelnic, desigur, dar, măcar cu beneficii … estetice !

 

Ce-i în … urmă nu-i … minciună; e ce-a fost înainte mai … înainte ! !

 

Apropo de ce-i în urmă …

 

…

 

…

 

… !

 

Vârful care urmează …

 

… nu poatefi ocolit; …

 

… dar îl biruim !

 

Suntem, desigur, premiați !

 

Coborârea ce urmează ar putea fi socotită și ea un soi de bonus …

 

…; …

 

… urmează însă recuperarea altitudinii pierdute …

 

…

 

… și, apoi, câștigarea a încă o dată pe-atât !

 

… !

 

Suntem sub poala pădurii

 

… care ne și … înghite; …

 

… însă pentru scurt timp !

 

Atacăm prin învăluire culmea ce urmează, …

 

… ținându-ne un timp pe sub linia ei de maximă altitudine …

 

…

 

… !

 

Îndată ce ne reinstalăm pe linia culmii urmează să traversăm un nou sector împădurit …

 

…

 

…; …

 

… suind, …

 

… !

 

Desigur, suișul continuă …

 

… (cel puțin) până pe un prag …

 

… cu belvedere …

 

… !

 

Vom ocoli vârful, pe versantul nordic împădurit, sub care am ajuns, urmând o potecă pastorală ce-i taie exact coastele îmădurite …

 

… și care ne scoate în zona pășunilor, sub culmea principală a Munceilor Nășcălat.

 

Terminăm ocolul vârfului pomenit …

 

…

 

… și, prin alte ocoluri largi, suim spre Crucea Condra.

 

În prezent sunt două cruci, …

 

… în locul celei vechi, din lemn. Evident, niciuna nu mai are legătură cu legenda locului: aici s-ar fi întâlnit, în timp ce-și cosea fiecare fâneța sa, doi frați. S-au lat la sfadă disputându-și hotarul dintre fânețe. Unul dintre ei, pentru a-și marca răspicat proprietatea, a trântit cu forță coada coasei de pământ, moment în care coasa i-a tăiat grumazul, provocându-i astfel moartea. Crucea pusă în locul respectiv de fratele său a amintit, o vreme, oamenilor locului de eveniment, apoi doar de numele celui mort: Condra ! Prima hartă care consemnează locul sub numele Kondra kr. e din anii 1869-1887.

 

Ne înșirăm pe drumul de culme …

 

…

 

… ce ne duce spre Vârful Trei Pietre sau Surduc, cum e cunoscut de localnici; …

 

… de care ne apropiem din ce în ce !

 

Curând, se insinuează în peisaj și cele Trei Pietre …

 

… !

 

Între timp, cețurile ce au tot hălăduit pe culmile Nășcălatului s-au risipit, lăsând vederii spații tot mai depărtate !

 

Apropierea de cele Trei Pietre ne iuțește pașii …

 

… și, ca întotdeauna, cei din urmă …

 

… vor fi cel mai sus !

 

Pentru moment, căci există un sus și mai … sus; …

 

… asta e: de-ale … valurilor vieții !

 

Ca niște valuri sunt culmile Nășcălatului; pe unul dintre ele ne vom sui îndată: Vârful Lapoș !

 

Ne-am cam lăsat duși de … val, căci l-am urcat doar ca să-l … coborâm; putea fi ocolit pe poteca ciobănească de pe versantul său nordic !

 

Dincoace de el, coborârea … continuă …

 

…; deja se întrevede creasta unui nou val … de urcat ?!

 

De va fi să-l suim măcar să avem de unde !

 

Ne lămurim imediat ce și cum !

 

Pe val !

 

Din șeuța în care ajungem, nu vom sui pe vârful crestei valului ci vom continua pieziș spre stânga …

 

… până în colțul vestic al fâneței pe care o vom străbate, unde, o breșă prin bordura de molizi ce înconjoară fâneața …

 

… ne permite să coborâm lejer mai departe: …

 

…

 

…

 

… o coborâre lungă – fapt cam … îngrijorător din perspectiva a ceea ce vedem în față: zdravănul … val reprezentat de Culmea Pocăinței; mai mult de atât, coborârea continuă, spre valea din stânga (sau spre cea din dreapta) !

 

În prima variantă …

 

… ne lăsăm pe panta destul de accentuată  …

 

… până ce aceasta se orizontalizează, iar în dreapta descoperim o veche poartă, de unde pornește un vechi drum forestier.

 

Vom merge pe el, suind ușor, vreun sfert de oră, până întâlnim, chiar pe creasta interfluviului pe care ne aflăm un drum transversal care ne preia …

 

… și pe care coborâm spre stânga !

 

Ajungem repede într-o șa poienită, de unde putem alege să continuăm înainte, strict pe linia morfologică a culmii sau să coborâm puțin în stânga …

 

… până la un drum de tractor !

 

Cum spuneam, noi rămânem strict pe linia culmii, suind peste un mioc vârf și coborând la … drumul de tractor pe care l-am ignorat !

 

Curând, ucăm iar, …

 

… mai pieptiș dacă ne ținem de linia culmii sau economisim ceva efort cu prețul unui mic ocol, …

 

… !

 

Sinteză văzută … din satelit !

 

Ne suim pe spinarea cam ultimului … val al traseului …

 

… !

 

E cam și ultimul … vals pe car îl dansăm cu depărtările !

 

De cum ajungem sub Vârful Pocăinței părăsim culmea principală și cotim spre stânga pe un picior lateral al ei.

 

Există și varianta de a continua pe culmea principală, dincolo de vârf, dar, deocamdată, ne mulțumim să urcăm cei câțiva metri până pe vârf, doar de dragul palmaresului !

 

(Pen)ultimii metri ai traseului sunt destul de … mulți …

 

… iar ultimii destul de … denivelați !

 

Îeșim din traseu …

 

… în ulicioara prin care am intrat !

 

Alte variante de finalizare a traseului !

Acest traseu este doar una dintre căile de a cuceri cele Trei Pietre ale Nășcălatului. Altele le găsiți descrise aici !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !