Drumeție în … premunții Siriului

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Cînd spui Siriu, gândul te duce, automat, la Lacul Vulturilor și, în context, la micul masiv muntos ce-l găzduiește, cel înconjurat de văile Buzăului, Siriului cu Siriul Mare și Crasnei (așa am … pățit și noi, după cum se vede pe http://www.muntesiflori.ro/siriu-sinteza/) ! Dar aceasta este abordarea … turistică a … noțiunii “Siriu”. Extinzând discuția la o sferă mai largă, geografică, vom ajunge la teritoriul sugerat pe imaginea alăturată; iar dacă vom încerca să îl analizăm, … la pas, în noile sale dimensiuni, vom constata că cele două accepțiuni – geografică și turistică – se pot suprapune !

Addenda: Reanalizând (ceva mai târziu) această nouă abordare, și dintr-un punct de vedere mai … livresc, am revenit la cea inițială (a se vedea, pe larg, … susținerea pe www.muntesiflori.ro/tataru) !

Traseu (20 august 2017): Sita Buzăului (Ciumernic) – Dl. Frumos – Dl. Seciului/Secuiu – cătunul Popicești – Mt. Ciumernic – Pontul Șemeria – Dl. La Tomești – Vf. Crăciunești – Dl. Negru – Dl. Țiculeni – Ciumernic

Observații: Toponimele vehiculate sunt preluate de pe mai multe hărți. Astfel, Dl. Frumos, Dl. Seciului, Mt. Ciumernic, Dl. Crăciunu, dealurile Negru, Szelés/Valea Largă, Csemernek/Ciumernic, Valea Crăciunu, Argintaru au fost găsite de noi – cu localizările pe care le-am și adoptat – pe mai multe harți austriece, austro-ungare, ungare din anii 1806-1941. Pe o hartă austriacă din 1763-1787 pârâul Ciumernic apare ca Rakotjas, iar pe harta Ungariei din 1941 sub numele Horgas; pe această ultimă hartă Dealul Seciului e consemnat și cu denumirea maghiară Szecs, același deal fiind numit pe hărți austriece mai vechi Dl. Scaunu (1806-1869) și Scaunului (1869-1887). Alte denumiri: Dl. Lețfalău (nume posibil legat de cel maghiar al actualului sat Leț/Lécfalva din comuna Boroșneu Mare și de o eventuală mutare a unor unitarieni din Leț din cauza prigoanei la care au fost supuși – de ex. de Mihai Viteazu; dieta din Leț a fost prima care a lansat, la 1600, termenul “unitarian”), Vf. Secuiu, Pontul (poate de la maghiarul “ponk” = “deal/colină” ) Șemeria (numit, pe harta austriacă din 1763-1787, Diallu Bun), La Tomești, Vf. Crăciunești, Vf. Țiculeni, p. Argintaru, ca și Valea Largă și Ciumernicu, apar și pe harta topografică militară (scara 1:25.000) din anii 1960-1970, actualizată. Existența binomului Secuiu/Seciu are o cauză destul de transparentă ca să mai necesite comentarii. Numele satelor/cătunelor – confirmate și de alte surse – Merișor și Popicești – au fost găsite pe o hărțile topografice militare citate; pe o hartă topografică militară rusească din anii 1970, în loc de Merișor apare denumirea Gâlma, cunoscut ca atare și de unii localnici și menționat și în documentele CIMEC-ului, unde apare și varianta Crăciunești.

La baza Dealului Frumos, în fața porților … închise …
[8:15]

 

 

 

… doar pentru cei care nu știu să … bată !

 

 

 

 

Suim … cu spor …

 

 

… cea mai mare diferență de nivel a zilei (cca 150 m) spre vârful Dealului Frumos …

 

 

… pe care îl ocolim însă, pe el fiind instalată o vilă-fermă (în construcție) !

 

 

 

Din capătul … ocolului ne apar la orizont munții … cei mari; …

 

 

… imaginea Ciucașului va fi o … constantă a zilei !

 

 

 

 

 

 

De dincolo de vârf (vest) traversăm o mică șa împădurită, dincolo de care drumul se arcuiește în urcuș ușor …

 

 

… și junge pe platoul somital al Dealului Seciului/Secuiu !
[9:30]

 

 

 

Culmea Dealului Seciu e o lungă poiană între o pădure de fagi și una de molizi …

 

 

 

 

 

 

… ciudați !

 

 

 

 

 

 

Cotind, mai … tare, spre sud-vest accesăm imaginea celui mai înalt vârf al Munților (Munceilor/Clăbucetelor) Întorsurii: Piliștea; …

 

 

… totodată, traversăm extremitatea unui cătun al Brădetului, Popicești, numit acum …

 

 

… Strada Primăverii !

 

 

 

 

 

 

 

O părăsim curând și urcăm …

 

 

 

 

 

… spre pădure !

 

 

 

 

 

 

 

Înainte de a … înghiți pădurea …
[11:00]

 

 

 

 

 

 

… mai deschidem odată … larg ochii asupra … împrejurimilor !

 

 

 

Prin pădure, … ca prin pădure: mici sinuozități verticale, dar și orizontale – două, ceva mai … drastice (“H”-urile silvice arătându-ne direcția) -, …

 

 

… luminișuri și margini de poieni !

 

 

 

 

După o mare poiană, pe care o traversăm de la un cap la altul urcând, …

 

 

 

 

 

 

 

… urmează imediat a doua schimbare bruscă de direcție: coborâm relativ … vertiginos (urmând “H”-urile roșii) de pe Pontul Șemeria spre est !

 

 

 

 

 

La capătul coborâșului, după ce trecem pe lângă patriarhul zadelor, …

 

 

 

 

 

 

 

… urcăm, exact cât am coborât, …

 

 

 

 

 

 

 

… La Tomești, unde reîntâlnim patriarhul munților … de primprejur, …
[12:15]

 

 

 

 

… într-un context nou !

 

 

 

 

De La Tomești până sub Vârful Crăciunești sunt 4 km de plai, ondulat și asimetric:

 

 

… nordul ne este permanent … interzis, spre sud, 3 km privirea defilează pe deasupra unor pâraie tributare Buzăielului; …

 

 

 

… urmează nodul orografic din care se desprinde spre sud Plaiul, șira spinării Munților Siriu, interfluviul dintre văile Buzăului și Buzăielului.

 

 

 

 

 

Traseul nostru rămâne pe direcția inițială, spre est, …

 

 

… trecând pe sub culmea premergătoare Crăciuneștiului, deci tot fără … nord !

 

 

 

 

 

 

Abia după ce-i tăiem toate coastele sudice orizontul se lărgește; …

 

 

Schimbăm, însă, apoi direcția, ne băgăm sub Vârful Crăciunești, și, ocolindu-l, ne … ascundem pe versantul său sudic; …

 

 

 

… nu înainte de a arunca o ultimă privire …

 

 

 

 

 

 

… peisajului ce ne-a însoțit în … ultimul timp !

 

 

Zoom-ul ne aduce în prim plan o nouă … vedetă !

 

 

 

 

 

 

Ajunși dincolo – pe cealaltă parte a Crăciuneștiului – …
[14:15]

 

 

 

… vizităm fostul sat Merișor ! A devenit … istorie pe la sfârșitul anilor 1980, dar are și … preistorie, aici fiind dezvelite de arheologi urmele unor locuiri paleolitice.

 

 

 

 

Apropo de … Merișor, de ani buni, toamnă după toamnă, la Merișor rămân merele neculese; poate doar mistreții să se înfrupte cu cele căzute, …

 

 

 

 

 

 

 

 

… sau poate caii ce pasc în bătătura fantomaticului (cum e numit de realizatorii listei localităților dispărute) sat !

 

 

 

 

 

 

Îl … părăsim pe … ulița principală !

 

 

 

 

 

Nu rămâne nimic în urmă; poate, doar … praful !

 

 

 

 

 

 

Un bun drum de căruță urmărește culmea dealului ce formează versantul drept al văii Ciumernic, numit Negru pe unele hărți vechi, mai rar strict pe ea, mai mult pe sub ea, ocolindu-i vârfuruile.

 

 

Ne … bântuie imagini … vechi, …

 

 

 

 

 

… revăzute din locuri … noi !

 

 

 

Drumul părăsește definitiv culmea coborând cu oarecare … grăbire către vale!

 

 

 

Însă, cu puțin înainte de a o fce decisiv, îl lăsăm să o facă singur, noi urmând un vag drum de căruțe …

 

 

 

… ce traversează fânațele de-a coasta …

 

 

 

 

…, …

 

 

 

 

… până să se hotărască să se lase brusc …

 

 

 

 

… pe valea Ciumernicului !
[16:15]

 

 

 

 

 

Addenda: Un buchețel de flori pe care i-l oferim Annelisei Floroian (http://annelisefloroian.blogspot.ro/) ale cărei fotografii ne-au incitat să realizăm această drumeție pe plaiurile sale natale, motiv pentru care îi dedicăm și fotoreportajul prezentat.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !