După 20 de ani … pe Penteleu !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Pentru noi, Penteleul, împreună cu Rarăul și Ceahlăul, a fost un munte livresc; ni s-a insinuat în imaginație, cu dorința de a-l urca, vreodată, dar neapărat, “auzind” despre el din lecturi, reportaje, ilustrate (într-una, de prin anii 1960 – sic ! -, era fotografiat un “pui” de cioban, cu o bâtă în mână – parcă -, și cu titlul “Pe Vârful Penteleu”) !
Spre anii 2000 am ajuns și pe Penteleu; am coborât din Podu Calului, am înnoptat la gura Bâsculiței, am urcat pe Valea Tisei și am ajuns pe ploaie și ceață la stația meteo; astfel că n-am văzut nimic din culmea Penteleului, … inclusiv vârful ! Am dormit la stația meteo (transmiteau datele la un telefon cu manivelă, deși primiseră, ca și cei de pe Lăcăuți, telefoane “conex”, însă antenele cele mai apropiate erau ale “Dialogului”). A doua zi am avut ceață până dincolo de Crucea Fetei – inclusiv pe vârful Penteleului -, timp în care am avut cea mai … palpitantă întâlnire cu un urs (vezi Addenda); și am încheiat drumeția la cabana silvică Mușa !
După 20 de ani ne-am propus să ajungem din nou pe vârf, dar pe … senin; să-l și vedem ! Ne-am multiplicat însă pretențiile, dorind să trecem pe la cele două lacuri ale Penteleului, Negru și Roșu, ceea ce ne-a obligat la un traseu auto ceva mai lung și o oră de intrare în traseu mai târzie !

Din nordul orașului Nehoiu (satul Nehoiașu) se părăsește DN 10, Brașov – Buzău, pentru DJ 203K până la ieșirea din Furtunești, de unde continuăm pe DC 173 ce se termină la Varlaam, la confluența Bâscelor, Mare și Mică; cei 17 km sunt asfaltați, starea asfaltului fiind relativ bună (în curs de refacere pe câteva porțiuni), mai puțin însă cea a marcajelor.

Confluența celor două Bâsce – din care se formează Bâsca Rusilei/Rosilei/Rosiliei/Rozilei/Roziliei – este marcată de Stânca lui Vișan.
Traseul nostru auto continuă 10 km pe drumul forestier de pe valea Bâscei Mici, până la Cantonul Brebu, aflat la câțiva metri în aval de gura pârâului Brebu; drumul este circulabil, fără probleme, pentru mașini cu garda la sol cam cât a Loganului !

 

 

 

 

 

Cantonul Brebu …

 

 

 

 

 

 

 

… și locul de … parcare (și “de odihnă”) de vizavi !

 

 

 

 

Traseu (per pedes): Canton Brebu – Lacul Negru – Culmea Mesteacănului – sub Vf. Piciorul Caprei – Șaua Căprioarei – Golul Miclăușului – Șaua Miclăuș/Cășeria – Culmea Viforâta – Vf. Penteleu – Zona de obârșie a văii Șapte Izvoare – Șaua Miclăuș – Golul Miclăușului – obârșia sud-vestică a Brebului – Valea Brebului (Bahna Brebului) – Gura Brebului – Canton Brebu

 

[8:45] Intrarea în traseu, <spre Lacul Negru, marcaj triunghi roșu>, e indicată printr-o săgeată montată la intersecția drumului forestier cu un drum de tractor ce intră în curtea cantonului …

 

 

 

 

… pe care îl urmăm !

 

 

 

 

 

 

 

După un scurt parcurs orizontal prin spatele cantonului, traseul prinde un drum de tractor hotărât să urce, …

 

 

 

 

 

 

 

 

… marcajul urmându-l, apoi lăsându-l – ca și noi -, …

 

 

 

 

… interesul fiind de a ajunge pe muchia versantului …

 

 

 

… dinspre pârâul Brebu; …

 

 

 

 

 

 

… de vizavi ni se arată celălalt versant, cu ce are el mai … înălțător, Vârful Ciuta Înaltă !

 

 

 

 

 

 

Oricum îi întoarcem spatele, căci părăsim muchia pentru un … colaj de drumuri de tractor menit să îndulcească taiedin tăria pantei; ca atare, traseul, bine marcat, face o curbă largă, lejeră ca efort, …

 

 

… așa că putem privi mai … detașați în jur, remarcând astfel câteva specii orhidee … pioniere !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Revenim pe muchie …

 

 

 

 

 

… nu cu foarte mult înainte de a ajunge la Lacul Negru ! [10:00]

 

 

 

 

 

 

 

Este un lac format pe o treaptă a unei străvechi alunecări de teren de mare anvergură, fiind alimentat aerian de un pârâiaș cu un debit anemic, dar mai consistent, mai mult ca sigur, de izvoare subterane; altfel nu s-ar explica persistența sa în timp și prospețimea apei. Are o adâncime maximă apreciată la 5 m. Cândva, cu decenii, în urmă a fost populat cu caracudă; specia s-a adaptat și trăiește … bine mersi și azi în lac, constituind o … atracție, de … plăcere … de week-end, pentru localnici !

Părăsim mica depresiunea a lacului ocolindu-l pe la coada acestuia, urmând un vechi drum de tractor, acum înțelenit de vegetație; vechi triunghiuri roșii, mai mult sau mai puțin sporadice, mai mult sau mai puțin vizibile, încă sunt un ghid prețios; …

 

 

 

… dar drumul este o bună bucată de vreme, atât cât mergem spre sud … ireproșabil, …

 

 

 

 

… chiar unul de … plăcere …

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

Există vreo două … bușoane vegetale ce trebuie depășite/ocolite cu grija de a nu pierde/de a regăsi marcajul; o astfel de situație o vom întâlni când vom ajunge pe muchia interfluviului pe care l-am străbătut pieziș spre sud, de unde vom schimba direcția către vest, urcând pe linia de maximă pantă.

 

Destul de repede situația se … stabilizează … favorabil: ne instalăm pe o potecă bine conturată, binișor marcată, pe o creastă decelabilă; …

 

 

 

 

… dar nu pentru mult timp, căci poteca o părăsește – când panta devine brusc abruptă și relativ stâncoasă -, suind din nou pieziș, pe versantul stâng (cum urcăm); există, la intersecție, un semn anemic ce sugerează noua direcție !

 

 

 

 

Poteca e din ce în ce mai clară, …

 

 

 

 

 

… ușor de urmărit și ușor de urcat; …

 

 

 

 

 

 

… până spre vârful Cumii Mesteacănu, pe care poteca îl evită, trecând însă printr-o tindă stâncoasă cu … belvedere – ceea ce nici vârfului nu îi lipsește, zice-se ! [11:30]

 

 

 

 

Coborâm – lăsând Vârful Mesteacănului/Mestecăniș pentru altă dată – substanțial, prin pădure și prin poieni, aproape 100 m diferență altitudinală, …

 

 

 

 

… până în Șaua Bahnei (de aici se poate coborî în valea Brebului la Bahna … acestuia) !

 

 

 

 

 

 

Refacem în mare măsură înălțimea pierdută, dar pe o pantă mai … dulce și chiar cu o pauză … orizontală; …

 

 

 

… după care, marcajul ne scoate la marginea unei alunecări (în timp ce poteca se ține ceva mai departe de râpă), …

 

 

 

… pentru a profita de fereastra de … oportunitate astfel oferită !

 

 

 

 

De .. excedentul de lumină … colateral profită o bogată … colonie de degetăruți (Soldanella major) !

 

 

 

 

 

 

Marcajul ne readuce pe muchia culmii, când în urcare, când în coborâre pe pante ușoare, într-un … final, pe orizontală, …

 

 

 

 

… până ajungem în Șaua Șteghiei, de unde pleacă, spre stânga, o potecă bine conturată, ce duce în 5 minute în Poiana Șteghia, unde se află o cabană de vânătoare.

 

 

 

Noi suim, împreună cu triunghiurile roșii, pe Piciorul Caprei. Urcușul începe direct din Șaua Șteghia …

 

 

 

… și este destul de solicitant; …

 

 

 

 

 

… dar se sfârșește destul de repede, sub vârf, unde întâlnim poteca pastorală, ce a suit pe versantul sudic al Piciorului Caprei. [13:00] Cineva care din Șaua Șteghia a ales să meargă în Poiana Șteghia, la cabana de vânătoare, poate prinde această potecă fără a face cale întoarsă; cum, se poate citi aici !
Poteca pastorală a fost până de curând însoțită de marcajul triunghi albastru pe urcușul Pe Piciorul Caprei și mai departe; …

… “mai departe” înseamnă o … spirală ușor descendentă ce încinge Piciorul Caprei, de pe versantul estic, peste cel nordic, …

 

 

… pentru a ajunge pe muchia vestică.

 

 

 

 

 

 

 

 

Aici dăm cu ochii de o mai veche cunoștință, Siriul, …

 

 

 

 

… dar și de … amfitrionul de azi !

 

 

 

 

 

 

 

Mai apar și câteva floricele mai … dichisite, …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… dar reapare “triunghiul albastru” !

 

 

 

 

 

 

 

După un scurt pasaj pe culme, poienit, …

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

… coborâm într-o mică șa, …

 

 

 

 

… dincolo de care, de-a coasta, pe versantul ei nordic, depășim o lungă culme, …

 

 

 

 

 

… ieșind în Șaua Căprioarei, unde ajunge noul traseu marcat cu triunghi albastru ( se vedea explicațiile în Addenda) ! [13:30]

 

 

 

 

 

 

Istoria se repetă: urmează un alt lung traverseu pe sub culme !

 

 

 

 

În drum, trecem printr-o mică poiană în care se află un izvor prins într-o fântâniță !

 

 

 

 

 

 

 

Nu mult apoi, ieșim la un început de … gol, în pantă, …

 

 

 

 

 

 

 

… care, pe măsură ce urcăm, se tot lărgește …

 

 

 

 

 

 

 

… și se … înstelează cu narcise …

 

 

 

 

 

 

 

 

… (Narcissus … stellaris) !

 

 

 

 

 

 

Panta se liniștește, până la orizontalizare, pe Golul Miclăușului; o mare poiană, fostă pășune, acum cucerită de ienuperi și de molizi.

 

 

 

 

Locul narciselor e luat de unghia-găinii (Viola declinata) !

 

 

 

 

 

 

 

 

Având în colimator vârful piramidal al Penteleului, …

 

 

 

 

… traversăm toată poiana …

 

 

 

 

 

… și ajungem în Șaua Miclăuș/Cășeria [14:30], …

 

 

 

 

… de unde avem o imagine asupra unei părți a traseului de întoarcere; …

 

 

 

Acum, la dus, urcăm, atacând-o prin … evitarea liniei de cea mai mare pantă, …

 

 

 

 

 

 

… spre coama Viforâtei; …

 

 

 

… de pe care ne grăbim …

 

 

 

 

 

 

 

… să deviem, scăpând astfel de un urcuș inutil, pentru a trece …

 

 

 

… pe muchia de racord a Viforâtei cu Penteleul …

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

… (cabana meteo … în straie noi) !

 

 

 

 

 

 

 

Ne facem planuri pentru asaltul final …

 

 

 

 

 

 

 

… (sub privirile unei fâse-de-munte – Anthus spinoletta) !

 

 

 

 

 

 

 

Purcedem …

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

… de le ducem la împlinire !

 

 

 

 

 

 

După 20 de ani, din nou pe vârful Penteleului [16:00]; …

 

 

 

 

 

 

 

… de data aceasta, cu 360 de grade de … belvederi …

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

…

 

 

 

 

 

 

 

… !

 

 

 

 

 

 

 

Vinci, vedi, … discessi sau am învins, am văzut, am plecat …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… și am părăsit culmea imediat ce panta s-a orizontalizat, coborând printre ienuperi și narcise, …

 

 

 

 

 

 

… chitind cea mai bună trasă pentru a prinde poteca marcată !

 

 

 

 

 

Marcajul urmărește – cu o oarecare … parcimonie – o veche potecă pastorală, ici-colo, ascunsă printre molizi și ienuperi – care suie pieziș …

 

 

 

… în Șaua Cășeria/Miclăuș; …

 

 

 

 

 

… de unde, pe traseul cunoscut, ne întoarcem la Golul Miclăușului de unde, urmărim marcajul, …

 

 

 

… până ce acesta intră în pădure; noi nu, …

 

 

 

 

… continuând coborârea încă puțin, jgheabul înierbat pe care o facem terminându-se deasupra unei obârșii abrupte, oarecum inaccesibilă, a Brebului. Cotim spre stânga și tăiem un colț de pădure …

 

 

 

 

… pentru a ieși deasupra unui parchet relativ recent [17:30], …

 

 

 

 

 

 

 

… unde dăm imediat de capătul unui drum de taf !

 

 

 

 

 

 

 

Ne coboară din colțul de sus în cel de jos al tăieturii, …

 

 

 

 

 

 

 

… pe unde intră în pădurea, încă rămasă în picioare, atașându-se firului de apă, abia încropit, al Brebului !

 

 

 

 

Curând, drumul se lasă în albia pârâului; dar pe malul opus se racordează altuia, mai vechi, de coastă, mult deasupra firului apei, …

 

 

 

 

 

 

… redus, pe alocuri, la o cărare mai lată !

 

 

 

 

 

După doar 1 km, …

 

 

 

 

 

… începe, de fapt, se termină, drumul forestier “Brebu”, …

 

 

 

 

 

 

 

… iar câteva sute de metri mai jos trecem pe lângă Bahna Brebului, …

 

 

 

 

 

 

 

… un fost lac de baraj natural, destul de mărișor (500 m x 200 m), format în urma unei străvechi alunecări pornită de sub vârful Piciorului Caprei. Acum nici măcar bahnă (mlaștină) nu prea mai este, înțelenită fiind de păduricea de arin care i-a cucerit întreaga cuvetă; …

 

 

… nici din baraj nu se mai vede nimic, dispărut, probabil, în urma amenajării drumului forestier !

 

 

 

Drumul forestier are, cu totul, 5,5 km, …

 

 

 

 

 

… sau doar … 5 km dacă punem la socoteală cele două șuntări ale serpentinelor sale !

 

 

 

 

În acest sector Brebu primește un afluent ce-i vine din stânga prin despicătura îngustă dintre doi versanți stâncoși. Zgomot ca de cascadă ce venea dinspre confluență ar fi trebuit să ne facă mai curioși decât simpla constatare a faptului; cât de probabilă să fie “data viitoare” când ne-am propus să vedem ce e acolo ?!

 

 

Până una-alta scrutăm cu atenție împrejurul mai … apropiat:
– iarba-cășunăturii (Saxifraga cuneifolia);

 

 

 

 

 

 

– Liparus glabrirostris.

 

 

 

 

 

 

 

 

Exact la Km 2 al drumului ne este indicată printr-o săgeată montată de Ocolul Silvic Gura Teghii o potecă ce duce la Lacul Negru; este cea pe care, nu cu mult timp în urmă, suia marcajul triunghi albastru; urmele sale, pe aici, au dispărut cu totul !

 

 

 

 

Bineînțeles, ultimii 2 km ai drumului, …

 

 

 

 

… până la gura sa, au fost cei mai … lungi ! [19:45]

 

 

 

 

 

 

Observație: Unele dintre orolocalizările de pe fotopanorame au fost stabilite de Andrei Raftopol, căruia îi mulțumim și pe această cale !

Addenda: http://www.muntesiflori.ro/marcaje-penteleu/

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !