Pe Vârful Pașcanu, … aproape cel mai înalt de pe Obcina Feredeului !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

“Fiind băiet [pe la 5-6 ani] păduri cutreieram”; pădurile Deei sau, mai … precis – dar cam impropriu, așa cum le-am localizat la vremea aceea -, din … spatele Câmpulungului Moldovenesc. O făceam, adesea, cu scop … lucrativ, culegând – într-un săculeț de pânză albă – conuri de pin pentru foc și, poate mai des, … pur și simplu ! Și într-un caz, și în … celelalte nu lipseau mici plăceri … colaterale, precum gălbiorii, fragii, coacăzele (roșii), agrișele, frunzele fragede sau boabele coapte de … dracilă ! Cam atât a însemnat Bucovina copilăriei mele – ca … munte; și numele Rarăului ! S-a tot amânat … întoarcerea la acea imagine … inocentă (cu excepția componentei Rarău), ani și ani, fără un motiv anume; până … acum ! [Radu Pușcarciuc]

background-ul hărții: Google Maps

5 zile, 25-29 iulie 2017,
în Obcinele Bucovinei

 

 

 

 

 

 

 

 

– fotoreportajul traseului din prima zi, la lacurile Iezer și Bolătău din Obcina Feredeului, e prezentat aici !
– fotoreportajul traseului din ziua a II-a –  din Munții Țibăului în Obcina Mestecăniș – poate fi accesat aici !
– obiectivele zilei a III-a, în principal, Vârful Lucina, sunt prezentate aici !
ziua a IV-a a fost destinată Obcinei Feredeului, cuceririi secundului celui mai înalt vârf al ei;  fotoreportajul poate fi vizionat … mai jos !
– pentru a accesa fotoreportajul ultimei zile a expediției (pe Obcina Mare, la Pietrele Muierilor) executați click aici !

foto: Google Earth Pro

TraseuBreaza/Pârâul Brezei – Valea Breaza – Poiana Feredeu – Culmea Secu – Poienile Bleaurei – Vf. Pașcanu – Dl. Cașvana – Dl. Sihla – Breaza

Caracteristici:
– circuit: 1/3 pe vale, 2/3 pe culme;
– lungime: 21 km (23 km pe traseul sugerat), durată: 10 h 45 min
(12 h pe traseul sugerat)
– denivelare absolută: 950 m
(1.100 m pe traseul sugerat)
– dificultate: medie.
Acces auto:
La 4 km de ieșirea din Câmpulung Moldovenesc pe DN 17 (Suceava – Dej) se desprinde spre dreapta DJ 179 pe care ajungem după 21 km în Breaza, …

… la gura pârâului omonim, de unde începe traseul per pedes (6:45).

 

În curtea, chiar a primei case pe lângă care trecem, zărim o tufă de coacăz-roșu;
apropo de cele scrise în … introducere !

 

Cătunul înșirat de-a lungul a 5,5 km de-a lungul pârâului Breaza este numit … Pârâul Brezei !

 

Casele sunt destul de departe una de cealaltă, unele mai vechi, altele noi, unele chiar în stil “pensiune”. Există o școală și o biserică !

 

După aproape 1 km de la ultima casă se desprinde spre stânga un drum forestier. Pe aici am avut, inițial, de gând să continuăm traseul, în ideea de a cuceri Vârful Feredeu (al treilea ca altitudine din Obcina Feredeu) !

 

(8:30) Părăsim drumul de pe valea Brezei peste doar 200 m, imediat dincolo de gura unui pârâiaș …

 

… și pătrundem în Poiana Feredeu !

 

Încălecăm un gard …

 

… pentru a prinde piciorul care să ne ducă, mai lejer – ca direcție, nu neapărat ca pantă -,  spre culme.

 

Părăsim ceva mai … civilizat Poiana Feredeu …

 

… și prindem imediat un drum de taf …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                             … ce ne ajută să ne atingem scopul … imediat !

 

Tăietura prin care am urcat ne oferă o oarecare deschidere spre câteva repere trecute, trecute … cu vederea și viitoare !

 

(10:00) Ne instalăm strict pe linia culmii – Secu -, marcată cu “H”-uri roșii silvice; pe primul kilometru, este împădurită, însă, …

 

… apoi, spre est, se deschide prima dintre poienile Bleaurei, acoperită cu un dens covor de afin !

 

După ce traversăm un pâlc de molizi …

 

… pătrundem în poiana cea mare a Bleaurei; …

 

De cum reintrăm în pădure, …

 

… începem să suim ușor, …

 

… din ce în ce mai ușor, …

 

… până pe cel mai înalt vârf al zilei, al doilea al Obcinii Feredeului (primul fiind Veju Mare – 1493 m); este marcat doar de o bornă silvică: III 521 (12:00) !

 

Am putea părăsi culmea, cotind brusc cu 90 de grade spre vest; prefrăm să mai continuăm pe ea cale de 5 minute, până într-o mică șa, de unde o părere de potecă coboară spre dreapta și pieziș spre înapoi, …

 

… întâlnind, în cele din urmă, un drum de taf, …

 

… care iese curând …

 

… într-o poiană, deasupra unei șei joase, cumpănă între văile Brezei și Demacușei.

 

Coborâm de pe un versant al șeii (Pașcanu) …

 

… și urcăm pe celălat (Cașvana) !

 

Printre brazi, dinspre, obârșia văii Demacușa, se strecoară imaginea unui lăculeț ( cca 60 m x 30 m), care ridică la 3 numărul lacurilor cunoscute, din Obcina Feredeului; …

 

… numai că acesta nu este de baraj natural, ci, probabil, format pe o treaptă de alunecare !

 

Drumul ne suie ușor, de-a coasta, …

 

… până pe culmea Dealului Cașvana; …

 

… din el se desprinde o bretea ce părăsește culmea, intrând în pădurea de pe versantul sudic al dealului, …

 

… pentru a coborî, parcă înapoi, adică spre vest și având aspectul unei alei de parc !

 

Un timp, lucrurile s-au desfășurat .. calm și cu … spor; …

 

… a urmat însă un sector afectat de o furtună relativ recentă care ne-a obligat la câteva mici ocoluri !

 

Odată depășită zona calamitată, poteca și-a schimbat direcția spre sud …

 

… scoțîndu-ne la … golul poienilor …

 

… din șaua dintre Cașvana și Munticelu, unde se află un minuscul cătun de huțuli, Pastionic (15:00) !

 

Muncelu nu va juca decât un rol … decorativ, căci nu vom fi nevoiți să-l încălecăm, traseul ocolindu-l …

 

… pe un drum sătesc …

 

… care ne conduce, întâi în coborâre, …

 

… apoi, după prima intersecție, în urcuș, …

 

… deasupra izvoarelor Pârâului Negru, unde se răzlețesc cătunele satului Pârâu Negrei; în zare deslușim siluetele unor vechi cunoștințe …

 

 

… !

 

Drumul pe care suim se oprește în gardurile unor gospodării vecine, așa că va trebui să-l părăsim înainte de a ajunge la ele, două fiind variantele, …

 

…  ambele, în fața celor două porți întâlnite în cale !

 

Noi am ajuns însă în curtea uneia dintre gospodării, de unde, prin amabilitatea locuitorilor, …

 

… am fost dirijați …

 

… în direcția cea bună !

 

Drumul merge o vreme …

 

… de-a coasta, …

 

… pentru a coborî, străjuit de garduri …

 

… și, de departe, de cei doi starosti ai Bucovinei …

 

 

…, …

 

… la intersecția cu drumul local ce vine de la Pârâu Brezii, din care se va desprinde ceva mai departe, ramura ce coboară la Pârâu Negrei (16:15) !

 

Noi vom merge tot înainte , …

 

… dar cu ochii, ba la dreapta …

 

… (detaliu), …

 

… când la stânga !

 

Ultima jumătate a traseului pe interfluviul Breaza-Pârâul Negru înseamnă coborârea pe Dealul Sihla; …

 

 

 

 

În cimitirul instalat chiar pe coada interfluviului se află biserica veche, de lemn, a satului Breaza, datând din 1913, pe lângă care trecem, …

 

… cu câțiva pași înainte ca traseul să se încheie (17:30) !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

6 Comments

  1. Comment *Bună ziua.
    Imaginea care însoțește textul următor e din altă zonă.
    “Drumul pe care suim se oprește în gardurile unor gospodării vecine, așa că va trebui să-l părăsim înainte de a ajunge la ele, două fiind variantele, …”

    • Vă mulțumim pentru sesizare ! Am remediat greșeala !

  2. Buna ziua, cel mai inalt varf din Obcina Feredeului nu este Veju Mare 1494 m altitudine?

    • Așa este ! Cum Dumnezeu nu l-am remarcat ? Vom repara urgent eroarea pe care ne-ați semnalat-o ! Dar va trebui să ne întoarcem în Obcine; oricum ne rămăsese o … restanță, Obcina Brodinei !
      Mulțumim mult !

      • Buna ziua, care este cel mai inalt varf din Obcina Brodinei? Este o discutie acolo. Am fost recent in zona si va pot da detalii despre cum am abordat noi obcinele. Daca doriti, putem continua discutia pe Facebook. Aici este greu de urmarit. V-am dat cerere de prietenie (add friend).

        • În funcție de cum tratăm ca unitate structurală sintagma “Obcinele/Obcina” Brodinei, putem da un răspuns, relativ deci, la întrebarea dv. Pe site-ul Wikipedia sunt introduse în cadrul a ceea ce înțeleg ei prin “Obcina Brodina” (denumirea aleasă sugerează o structură compactă) și terminațiile unei/unor structuri muntoase ucrainiene (dar despărțite de corpul principal al Obcinei Brodina de râul Suceava), unul dintre vârfurile pendinte de acestea fiind ales ca cel mai înalt al Obcinei Brodina: Poiana Săcălești, de 1.307 m. Mai rămâne de stabilit ce înseamnă corpul principal al Obcinei Brodina, de fapt, ceea ce considerăm noi că înseamnă Obcina/Obcinele Brodinei. Totul depinde de granița sud-vest. După părerea noastră sunt firești (din punct de vedere morfologic) două variante:
          – cea în care granița de sud-vest e formată de râul Suceava (graniță cu Obcina Mestecăniș), și de pâraiele Dănilești (>Suceava) și Hrebeneț (>Brodina) (graniță cu Obcina Feredeu); în acest caz vârful cel mai înalt este Pohoniș, de 1.361 m (denumire și cotă preluate de pe harta topografică a DTM, aceleași cu cele de pe ghidul Obcinele Bucovinei din colecția Munții Noștri).
          – cea în care granița în cauză e formată de păraiele Arșița (>Suceava) și Sălașu (>Brodina) (graniță doar cu Obcina Feredeu), caz în care cel mai înalt vârf este Arșița, de 1.336 m.
          Nu ne putem imagina o altă situație structurală în care Vârful Arșița să fie exclus din Obcina/Obcinele Brodinei (și inclus în Obcina Feredeu), pentru a rămâne vârful Poiana Săcălești pe prima poziție !

Trackbacks/Pingbacks

  1. PENTRU CINE BAT CLOPOTELE, CA LA BREAZA ? • Ducatul Bukowina - […] … de pe un site care promovează drumețiile montane, turismul la pas… http://www.muntesiflori.ro/pascanu/ […]

Leave a Reply to Horatiu Popa Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.