Trecând (și văzând câte și mai câte) de pe valea Oltului pe cea a Mureșului

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenție: fotografiile au ipostaze de zoom accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Midiexpediția <Hășmaș-2015>: Ziua 1 (1 mai), Spre … tabăra de bază !

Prolegomene
Nu știm alții cum sunt, noi constatăm că pe măsură ce tot înaintăm (sic !) în vârstă (de aceea “sic !”) pofta de a vedea cât mai multe în timpul scurs, cel mai adesea, obiectiv, scurt, al drumului de acasă la locația de bază (că înapoi, cheful, la fel de obiectiv – sic !, mai scade), devine tot mai … nesățioasă. Un mod de a rezolva problema a fost de a consuma tot (sic !) de pe lista de … oferte. Sunt liste și liste (de aceea sic !), unele cu oferte gen “drive-in”, altele pline de … sofisticării, precum geocache-urile ! Cu prima categorie suntem obișnuiți și, nefiind gomoși din fire, … consumăm tot ce ne iese în … cale ! Accesul la celelalte impune o (pre)gătire adecvată (“portul” GPS-ului este obligatoriu !) și respectarea unui anume … protocol (logarea la un site, formal … exclusivist, e necesară); iar accesul la … meniuri și, mai ales, la produsele … listate cere imaginație, fantezie, fler, răbdare … asezonate cu precizia GPS-ului atașat … ținutei. Iată, cam ce a ieșit (de această dată) !

harta: distanta.ro

harta: distanta.ro

Spre obiectiv 1:
Onești – Frumoasa/HR (pe DN 12A, nota 8 de la Onești la Comănești și de la Lunca de Sus la Frumoasa, nota 5 de la Comănești la Lunca de Sus);
Frumoasa – Mihăileni – Gârciu/Racu/HR (pe DJ 124A & DJ 124, nota 8)

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

Gârciu
– sat component al comunei Racu, cu denumirea tranzitorie, între 1964 și 2011, Satu Nou !

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Obiectiv (geotrekking) 1: Lacul cu Limbă
– este de origine antropică, fiind legat de cariera de lângă sat, unde sapăturile au atins pânza freatică; de altfel, cariera fiind activă, lacul se primenește continuu, apa din pânză fiind acumulată într-un lac de prea plin, de unde este deversată printr-o conductă în așa-zisul Lac cu Limbă. Pe lângă lac trece, fără să-l alimenteze, pârâul Frumoasa.

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

În … colimator, obiectivul (geotrekking) 2: biserica “cetate” romano-catolică – monument istoric – din Gârciu !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Urcăm la ea după ce traversăm curtea casei parohiale !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Biserica are hramul Sf. Maria Mică. A fost construită între anii 1260/1270-1280, extinsă în 1574 și 1740, ultima modificare fiind făcută în 1758 (informații mai detaliate pe http://felcsik.ro/ro/microregiunea/atractii-turistice/70-csikrakosi-templom.html).
Atracția principală o constituie turnul de 30 de metri cu ale sale desene cabalistice (pictura originară datând, probabil, din 1475) !

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Cu vechimea și ținuta clasic-barocă a bisericii rivalizează construcții moderat (de tradiție)-moderniste ale prezentului !

 

 

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

 

 

La Dănești/HR ajungem de pe DJ 124 – nota – pe DN 12 – nota 9;  pe ulițele neasfaltate ale satului (nota 4, în final, 3 !) mergem la Băile Dugás, …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

obiectivul (geotrekking) 3 !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Baile au fost fondate ca atare în 1929, când, în preajma unui cunoscut izvor mineralo-termal (20 gr. C), a fost creat un amenajament pentru îmbăiere de către Corpul Industriașilor din Ciucul de Sus. Ulterior (1960, 1998), prin foraje, au fost captate alte două izvoare, de 22 și 26 gr. C, și construite două bazine.

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

Umblând (hai-hui) pe pajiștile din incinta băilor, …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… pe lângă mai multele flori … banale, …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… dăm peste una dintre cele câteva monumente floristice ale naturii românești, laleaua-pestriță (Fritillaria meleagris) ! A fost îndeplinirea întâmplătoare a unui vis care ne bântuia de mulți ani dorințele … botanice !
[Aflați amănunte despre specie, inclusiv locații, de la noi, de pe muntesiflori !]

 

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

 

 

Cum ieșim din Dănești, părăsim DN 12 pentru a intra în Cârța pe DJ 125 (nota 7), unde oprim la obiectivul (geotreking) 4, …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… biserica – fortificată – romano-catolică, monument istoric !

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

De pe un panou informativ aflăm cele mai importante informații de ordin istoric despre biserică.
[Aflăm că a fost restaurată recent, în 2012, probabil cu fonduri ale Ministerului Culturii – având în vedere că în perioada respectivă ministru al culturii era Kelemen Hunor, liderul UDMR, fiu al Cârței; ceea ce, zicem noi, îi face cinste !]

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

De la exterior, …

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… în … josul interiorului curții, …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… și în … susul lui …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… !

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

Detalii de pe jos și de pe sus …

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… și de jos în sus !

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

În fine, în interiorul … interiorului !

 

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

 

 

Continuăm pe DJ 127 până în satul Tomești, de unde, pe o ulița de nota 4, continuând apoi pe un segment de drum de țară (nota 3) mergem să vizităm obiectivul (geotrekking) 5: …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Capela romano-catolică Sf. Ana !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Capela a fost construită de o bogată familie locală, Sándor, în 1861, dar, se spune, că anterior ar fi existat o alta, veche din 1592 !
[În sat există și o curie (conac), relativ, în ruină, a acestei familii !]

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

De pe dealul capelei, panoramă asupra comunei Tomești !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Poarta bisericii romano-catolice din Tomești, construită în sec. XVIII, cea care deține o sculptură, deosebită ca realizare artistică, a Fecioarei Maria, numită “Madona din Tomești”, este, din păcate, închisă; …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

… așa că mergem la următorul obiectiv (geotrekking), 6:

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Turnul Ciunt !
Acesta aparținea unei biserici din sec XV, dărâmată în urma invaziilor tătare. Conform tradiției, întâia biserică de aici deservea, conform unei norme impuse de regele Ungariei Ștefan cel Sfânt (), 10 sate: Sândominic, Tomeşti, Ineu, Cârţa, Dăneşti, Mădăraş, Frumoasa, Mihăileni, Nădejdea, Czibre – desființat (conform felcsik.ro).

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

De primprejur !

 

 

 

foto: Google earth

foto: Google Earth

Trecem din valea Oltului în cea a Mureșului, spre alte … zări  și … obiective.
Din Pasul Grețeș (892 m) – ce face trecereea între cele două văi și desparte Munții Giurgeului de cei ai Harghitei – părăsim DN 12 pentru o ulița de nota 3 urmată imediat de un drum privat (nota 3), cu un singur sens, pe o pantă destul de mare, ce ne suie pe fața vestică a Muntelui Grețeș, până la orizontalizarea pantei, unde există un loc larg de parcare.

foto: Google Earth

foto: Google Earth

 

Obiectivul (geotrekking) 7: Muntele Grețeș!
Deși după aspectul foto(genic) pare un con vulcanic nu este nici măcar de natură vulcanică !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Pornind de pe la 1025 m altitudine vom urca doar 100 m, pentru a-i cuceri vârful (1126 m) !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

Ne bucurăm de flori …

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… precum fluturii !
[Chiasmia clathrata – o molie !]

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Spre …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… și pe vârf, unde și este stația terminus a teleschiului ce deservește mica pârtie (1.200 m) a stațiunii Izvoru Mureșului.

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Pentru o belvedere … memorabilă asupra întregii culmi a Hășmașului trebuie coborât până în extremitatea sudică a golului somital !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Ne întoarcem …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… la obîrșii; ale Mureșului !
Sunt cele, numite, turistice (obiectivul geotrekking nr. 8); cele geografice – cele mai departe de vărsare (în Tisa) – sunt sub vârful Muntelui Negru (un traseu la ele este descris pe muntesiflori !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

Obiectivul (geotrekking) 9 este Clopotnița din cătunul Tincani – acum component al localității Izvoru Mureșului, înainte de 1937 și între 1940-1945 sat al comunei Valea Strâmbă. Clopotnița a fost construită în anii 1940.

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

În drum – pe DN 12 (nota 9, în continuare) – spre seria de obiective din Toplița oprim în Ditrău, atrași de imaginea impresionantei biserici din centrul satului !
[Ditrăul este leagănul familiei nobiliare transilvănene Puskás, poate cel mai cunoscut dintre membrii acesteia fiind Puskás Tivadar (1844-1893), inginer şi inventator, pionier al telefoniei, căruia i se atribuie lansarea universalului apel telefonic “alo” (provenit de la maghiarul “hallom” ce înseamnă “ascult”, interpretat, din necunoaşterea limbii maghiare, ca o onomatopee!); italienii folosesc alt apelativ, “pronto”, portughezii, “estou”, spaniolii, “hola”, iar japonezii “mushi, mushi”. Câteva aspecte ale vieții tumultuoase a lui Puskás Tivadar pot fi găsite pe https://en.wikipedia.org/.]

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Imensa clădire a fost ridicată în numai 2 ani (1909-1911), dar a devenit funcțională peste încă doi (1913); în 1938 au fost terminate altarele anexă (informații de pe http://www.gyergyoditro.ro/) !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Interiorul poate găzdui 3.000 de persoane (înghesuite, 5.000) !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Cele trei altare !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

Alte detalii de interior …

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

… și un …opis informativ !

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Plecăm mai departe după ce aruncăm o privire la monumentele comemorative din părculețul de vizavi de biserică.

 

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

 

 

Chiar înainte de a intra în Toplița deviem de pe DN 12 pe un drumeag neasfaltat, până la obiectivul (geotrekking) 10,

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Podul acoperit de peste Mureș.
Podul a fost construit la inițiativa (și, probabil, pe cheltuiala) familiei Urmánczy în anul 1871. Rezistă și astăzi foarte bine; dacă ne uităm la diametrul bolțarilor de lem care il susțin (cca 25 cm) înțelegem de ce! Este unul dintre puținele poduri acoperite, din România, care mai stau în picioare (ar mai fi vreo 4) !

Din centrul Topliței coborâm spre sud, trecem Mureșul, apoi calea ferată și, de la prima intersecție, pe un drum execrabil (nota 3), alăturat liniei ferate, mergem să vizităm obiectivul (geotrekking) 11:

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Cascada cu apă termală !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Numai că din ceea ce a fost nu cu mult timp în urmă ( a se vedea pe http://www.panoramio.com/), n-a  mai rămas decât un firicel de apă și ceva din depunerea (pe un soclu argilos) de travertin (tuf calcaros), la rându-i puternic impregnat cu argilă – ca atare, extrem de friabil; ceea ce, în contextul banalului proces de “îngheț-dezgheț”, a și determinat prăbușirea parțială a peretelui (în ianuarie 2015) !

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

De la intersecția pomenită anterior, urmând drumul asfaltat aproximativ paralel cu cel ce ne-a dus la fosta cascadă, ajungem la Ștrandul Bánffy, un punct de atracție local, dar și obiectiv geotrekking (pentru noi al 12-lea).
Primele amenajări au fost făcute în 1818 de familia Lázár (din Lăzarea/HG), ulterior, din 1870, a investit familia Bánffy, care a deținut ștrandul până la naționalizarea din 1948, actualmente fiind în proprietatea Primăriei Toplița.

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Revenim la intersecția de unde am plecat spre cascadă și ștrand, de unde ne îndreptăm, pentru câțiva metri, în direcție opusă. Urcăm pe jos pe Dealul Zencani (obiectiv – geotrekking – 13), ce domină dinspre sud intersecția, unde se află un cimitir mixt, cu un sector destinat eroilor români căzuți în timpul Primului Război Mondial. De fapt, aici sunt înmormântați pacienții spitalului de campanie nr. 1305, mutat din Sibiu la Toplița în toamna anului 1916. Doi medici și mai mulți asistenți au îngrijit, pe lângă ostași răniți în luptele din anii 1916-1918 și locuitori din zonă.

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Vedere spre Toplița de pe Dealul Zencani !

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

 

 

În drum (DN 15, nota 8) spre punctul terminus al primei zile a expediției – Pensiunea Magnolia din Tulgheș -, …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… oprim la ultimul obiectiv (geotrekking), al 14-lea al zilei, un mausoleu unde sunt depuse osemintele a 771 de eroi români cazuți în luptele duse în zonă în timpul Primului Război Mondial.
În 1925, Primăria Toplița a amenajat un cimitir de onoare al eroilor români. La inițiativa societății Cultul Eroilor s-a hotărât ca cimitirul să fie transformat în mausoleu, unde să fie depuse osemintele eroilor înhumați în diverse cimitire sau morminte izolate, lucru realizat în 1939. Astfel, la baza monumentului comemorativ au fost realizate 25 de firide individuale pentru eroii identificați și un osuar comun pentru alți 746 neidentificați. Cele două tunuri din fața monumentului au fost aduse în 2013.

Pentru a vedea cum s-au desfășurat lucrurile în ziua a 2-a a expediției, când am cucerit Piatra Vitoș, executați click aici, iar pentru fotoreportajul ultimei zile – incursiune pe Muntele Higheșaici !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

2 Comments

  1. Multumim! Vom merge si noi.

    • Sperăm să vă fi făcut o idee despre … cât ați avea de câștigat !

Leave a Reply to violeta mazilu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.