Pe Harghita-Mădăraș – Muntele Sfânt al secuilor-2

Periplu prin Depresiunea Ciucului și pe unii dintre munții lăturalnici:
<De pe Șumuleul Mare pe Mădărașul Mare – 30 mai-1 iunie 2015>.

Episodul 3: Pe Mădărașul Mare
partea a II-a: Pe vârf și la Cascada Pârâului Săritor

partea I, cu traseul până la baza Mădărașului, este prezentată aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

harta: Google Maps

harta: Google Maps

15:00

Traseu: Bifurcația Cabana Mădăraș-Vf. Mădăraș – Vf. Mădăraș – Cascada Pârâului Săritor – Valea Mădărașul Mic – Dl. cu Brazi – Dl. Tompoș – Valea Șugăului – Dl. Plopiș – Dl. Ars – Dl. Bogat – Siculeni

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Spre Vârful Mădăraș … în urma ploii, …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… care a coborât pe văile Homoroadelor !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

De ce Mădărașul este socotit de secui muntele lor sfânt ? Pentru că aici ar fi existat încă din sec. XII o capelă la care, de prin sec XVII – atestat, anul 1643 – secuii veneau în pelerinaj; cum o fac și în zilele noastre, deși capela nu mai există.
[Conform Orbán Balázs (1829-1890), în „Descrierea Ținutului Secuiesc pe criterii istorice, arheologice, naturale și etnice”; informații preluate de pe www.drumetuleclectic.ro !]

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Urmarea pelerinajelor moderne este sumedenia de monumente, stele, obeliscuri, cruci sau simple movile de pietre (sub una dintre ele este ascunsă o geocutie), impresionantă ca atare, …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… dar și prin originalitatea individuală a componentelor !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Ingenios este și sistemul celor două console care oferă un tur panoramic virtual de 360 de grade:
– de la sud-est la vest; …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

– și de la nord-vest la est, ce poate fi confruntat, pe loc, cu realitatea (dacă ne permite vremea)  !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

O cărăruie ne strecoară printre ienuperi, …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

15:45

 

… coborându-ne spre un mic balcon, …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… de unde, …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… ne putem scruta … trecutul și … ghici viitorul !

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

După încă o repriză de … hălăduit prin(tre) ienuperi, …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… pare că am ieșit la un fel de liman !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Coborâm lejer, …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

… dar nu în direcția pe care ne-am fi dorit-o, ratând astfel Tinovul Szökö.

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Ierborizăm totuși, cât de cât, pe malurile pârâului Szökö (Săritor), …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

17:15

 

 

… până să coborâm la cascada sa (geoobiectiv) …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

… !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

De sub cascadă, pe deasupra ei, …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… facem un mic ocol, revenind în valea Pârâului Săritor; pe care ar fi trebuit să o traversăm dacă am fi observat … dincolo capătul unui drum forestier care să ne preia; ceea ce nu s-a întâmplat …

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… și am rămas, mai bine de 6 km, pe drumul forestier de pe valea Pârâului Săritor, numit, după confluența cu pârâul Galușa, și Mădărașul Mic.

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

19:45

Abia când s-au deschis zările spre valea Oltului am găsit un drum lateral-dreapta care să ne ducă spre Siculeni !

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Pe când se îngâna … seara cu noaptea (9:30) mai eram încă pe dealuri; ne-au mai trebuit … doar o oră și jumătate pentru a ajunge la mașină !

 

 

 

Addenda:

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Monotonia specifică mersului pe drum forestier – în speță, cel de pe valea Mădărașului Mic – s-a întrerupt touși câteva momente, când am găsit o comunitate de cuscrișori (Pulmonaria rubra) cu flori de la roșul firesc, la alb; în plus și mult mai mici decât normal !
[Despre fenomenul de albinism în lumea vegetală, puteți citi și vedea numeroase exemple pe muntesiflori-albinism !]

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

2 Comments

  1. Stai, ca sfinxul din Bucegi era idolatrizat de daci, M.Olymp cu zeii grecilor, Ceahlaul de moldoveni, Athosul de ortodoxi, Madarash de secui, Sinaiul de evrei, Chomolugma de nepalezi, Pobeda-Kommunism la sovietici, cutare vulcan de papuasi, Pektu-San in Corea de Nord, Triglavu slovenilor, Fuji japonezilor, Nu-stiu-mai-care al incasilor si cherokilor.
    Stai ca pe aici a trecut cutare, s-au luptat, au predicat, au murit, s-au prosternat, sfinti, haiduci, partizani, calugari, isusi si mahomezi.
    Pe toate varfurile si bornele, numai drapele nationale, cruci, semiluni, troitze, memoriale de tot felul, puse OSTENTATIV SI ABUZIV (vezi si razboiul vopselelor de pe borna din Coltii Trascaului, absolut jalnic)
    —————————-
    Muntii sunt ce sunt = niste unitati geologic-morfologice si trebuie priviti DOAR ca atare , FARA balastul artificial si inutil de nationalisme, istorii, legende, evenimente, inflorituri, propagande, etc.

    Eu ignor demult capitolul acesta ce tine de antropo-etno, absolut fara nici o legatura cu geografia fizica si suprapus vremelnic (& parazitar) peste aceasta. In fond, omenirea inseamna niste musuroaie de furnici minuscule, instabile si efemere, = o pojghitza superficiala, de neluat in seama ca reper.

    • Întâmplarea face să fi venit vorba, într-o discuție oarecare, fără pretenții – se făcea referire la un sfat-normă-verdict-sentință facebook-istă ce primise și ceva jdemii de like-uri -, despre concepția filozofică a lui Leibniz, conform căreia, monadele, adică unitățile ce alcătuiesc universul – ce are o existență prescrisă de monada supremă, Dumnezeu -, doar percep universul (cel exterior lor) – fiecare în felul ei, dar diferit una față de cealaltă. Vulgarizând, putem interpreta această idee extrem de convenabil: “fiecare cu părerea lui”, iar dacă mai adăugăm și … adagiul (pe care Google, implicit Facebook, îl declamă ca principiu existențial), “respectă părerea celuilalt”, se poate spune că suntem, conștient sau nu – ce contează, fani/adepți Leibniz ! Ceea ce nu poate face decât bine existenței sociale. Deci, munții sunt … ceea ce vrea fiecare să fie !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.