(Re)descoperiri pe dealurile Gârbovanei (Valea Trotușului)

Pentru  a citi descrierea traseului, executaţi click aici ! (în construcție)
Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

harta: Google Maps

harta: Google Maps

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

7 iulie 2013

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

8:30

 

 

Oaspeți (mai vechi și mai noi) ai sătucului Gârbovana !

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Părăsim ulița de pe valea pârâului Gârbovana, luând-o spre …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… biserica satului, cu hramul Sfinții Voievozi, construită din lemn, în sec. XVIII, prin contribuția enoriașilor, reparată în 1817. Ulterior (1997) s-au adaugat pridvorul și clopotnița de deasupra sa; clopotul este însă din 1817. Deține un important fond de carte bisericeasca veche (sec. XVIII).

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Un drumeag, năpădit de o vegetație luxuriantă, ne scoate prin spatele bisericii …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… între lanurile de grâu și floarea-soarelui de pe Dealul Viișoara.

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Aruncăm o privire, peste … lanuri, spre Valea Trotușului !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

 

Primul kilometru de excursie = 1 km de … excurs botanic !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Mușețelul-prost (chiara/chioara-găinii, mărăriță, mărarul-broaștei/moșului, moșițel-prost, mușețel-puturos, ochiul-boului, pene-albe, roman, romaniță-neadevărată/nemirositoare/proastă/puturoasă, romon-blond/bolund, tătăiaș, tătăiș) – Matricaria perforata Mérat – este o altă asteracee … atașată culturilor de cereale (plantă mesicolă).

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Muștar-sălbatic/de-câmp, rapiță-sălbatică/de-câmp, ridichioară (Sinapis arvensis L.)
Face parte din familia … rapiței, verzei etc. (Brassicaceae). Frunzele tinere sunt consumate în salate, iar din semințe se obține un fel de muștar; se recomandă un consum moderat, semințele fiind toxice.

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

bronghi, brozdii, crestățea, crestățele, dragavei, ștevie-creață, hrenuț, limba-boului, măcrișul-calului, sceavă, ștegie, ștevie – Rumex crispus L. (familia Polygonaceae, a … șteviei)
Frunzele au un bogat conținut în vitamina A, fier, magneziu, sunt comestibile, dar trebuie fierte în câteva ape pentru a fi eliminat acidul oxalic pe care, de asemenea, îl conțin și care poate provoca iritații ale căilor urinare. Rădăcina, prin substanțele pe care le posedă, acumulează metalele grele, ceea ce o recomandă în curele de detoxifiere a sîngelui și a ficatului.

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Măcrișul (-galben) – Oxalis dillenii Jacq. – este o specie rară, adventivă (importată) din America de Nord, foarte asemănătoare măcrișului relativ autohton, Oxalis fontana Bunge; fac parte din familia Oxalidaceae.
Frunzele și florile (ambelor specii) sunt folosite pentru salate datorită gustului acrișor și aromei de lămâie; tot din frunze se poate prepara o delicioasă limonadă, iar din semințe se extrage un înlocuitor al oțetului; conțin importante cantități de vitamina C, dar și de acid oxalic.

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Volbura/-mică (bolbură, bună-dimineața, cămașa-Domnului/lui-Dumnezeu/Maicii Domnului, forfecare, forfecări, fusta-doamnei/rândunicii, holboră, holbură/-mică, poala-Maicii Domnului/rândunicii, polomidă, ponete, poponeț, răcorele, rochia-rândunelei, rochița-păsăruicii/rândunicii/rândunelei, struna-gâștei, zorele) – Convolvulus arvensis L. -, din familia Convolvulaceae, în ciuda drăgălășeniei florilor sale, este sistematic eliminată din cauza proprietăților ei invazive: se extinde cu mare rapiditate, pe suprafețe întinse, sufocând culturile și făcând dificilă recoltarea mecanică. O plantă produce cca 500 semințe care rămân viabile în sol pentru 20 de ani !

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Linarița (bumbac-de-câmp, bumbăcăriță, buruiană-de-in, buruiene-de-fapt, colțul-lupului, firicică, floarea-jalei, gura-mâței/leului, iarba-urâciunii, iarbă-de-vatăm, inărică, indrică, ineț, inișor-de-alior, in-sălbatic, jale, lânariță, liliom, lilion, prostovanic, sculătoare, trăpang) – Linaria vulgaris Mill. ;  des întâlnită în culturi (considerată chiar invazivă în unele state americane sau provincii canadiene), este folosită în medicina populară în special ca laxativ și diuretic, dar și împotriva … impotenței ! Face parte din familia mai cunoscutei lumânărici, Scrophulariaceae.

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Iată și o specie de lumânărică (captalan-de-cel-galben, coada-boului/calului/lupului/mielului/vacii, corobatică, corovatic, corovatică, cucuruz-galben, lipan, lipean, lumânare, lumânarea-Domnului, pur, puța-țiganului, rânzișoară), Verbascum phlomoides L. În farmacopeea populară florile îi sunt utilizate pentru inflamațiile gâtului, plămânilor, intestinelor. Infuzia din frunze uscate are proprietăți pectorale, iar fumul lor e un remediu antiasmatic. Uleiul semințelor este eficace împotriva juliturilor sau crăpăturilor pielii.

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Trifoiul este o fabacee, fiind prezent în țara noastră prin intermediul a 40 de specii (aici, Trifolium medium L.). Dacă un trifoi cu “patru foi” poate aduce noroc, ce se poate spune despre recordul Guiness în materie, trifoiul cu “18 foi” ? Trifoiul conține mici cantități de morfină ce trece în laptele vacilor hrănite cu el, putând conduce la rezultate pozitive în cazul testelor antidrog (făcute … sportivilor) !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

O specie mai rară, întâlnită doar în sud-estul Europei, Silene dichotoma Ehrh. subsp. racemosa (Otth.) Graebn. et P.Graebn., rudă foarte apropiată cu gușa-porumbelului (familia Caryophyllaceae, care e și a garofițelor)

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Dar iată și garofițe (cuișoare, garoafă-de-câmp/sălbatică, garofiță, garofiță-purpurie, scânteie) – Dianthus carthusianorum L. subsp. carthusianorum ! …

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… Și tot garofițe, mai rare: Dianthus armeria L. subsp. armeria . Acestea se închid după-amiaza !

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Gălbenuși (barba-lupului, găină-părăsită, lăptuca-iepurilor, măselari, pojarniță, sunătoare) – Crepis foetida L. subsp. foetida – o asteracee cu miros … fetid, dar din care se prepară o alifie ce calmează arsurile minore ale pieli, precum și usturimile sau mâncărimile ce însoțesc alte afecțiuni dermatologice !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Tocmai am ieșit dintre lanuri, am traversat o mică fâneață și observăm …

 

 

foto: Google Maps, Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Google Maps, Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

… doi tumuli (despre care nu vom găsi ulterior nici o referință) !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Intrăm în pădurea de pe creștetul Dealului Viișoara !

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Traversăm sectoare cu păduri compacte, de fagi sau de stejari …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… (unii, seculari !), …

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… și poieni acoperite de pășuni ori de fânețe !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Descoperim tot felul de … chestii:
– ciocănitori-pestrițe-mari – Dendrocopos major (pentru a afla amănunte despre ele, executați click aici !) …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… și turturele – Streptopelia turtur turtur; rude cu porumbeii, cuibăresc vara la noi, dar toamna pleacă în sudul Saharei. Sunt simbolul credinței în dragoste, fiind monogame și jelind efectiv când își pierd partenerul de viață !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

– o broască-râioasă-brună – Bufo bufo – a cărei  piele secretă o substanță iritantă, folosită de arici pentru a mări eficacitatea țepilor (!), …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

– o femelă de rădașcă/bourel, buhai/caraban/caradașcă/cerb/cerbar/cornac/boul-babei/boul-Domnului/boul-lui-Dumnezeu/capul-cerbului/răgace/răgașcă/rudașcă/taur/vaca-Domnului (Lucanus cervus). Doar masculul are coarne, nepericuloase pentru om (!), pe care le folosește în bătăliile cu alți masculi în perioada de reproducere. Larvele se hrănesc cu lemn putred, foarte puțin nutritiv, motiv pentru care maturizarea lor durează circa 3-5 ani ! …

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

– două ilene (Cetonia aurata). Larvele lor au același mod de viață asemenea celor ale rădaștei. Insectele mature (imago) se hrănesc cu staminele încărcate cu polen ale florilor; aici ale unor margarete (aurată, coada-racului, floarea-camilului, floare-grasă, foaia-tăietorului, ghiezuri, iarba-junghiului/tăieturii, ochiul-boului, pîinea-oii, roman, romaniță-mare, salomie, salomie/salomii-galbene, spilcuță, tătăișă. tătăiași, tufănică) – Leucanthemum vulgare Lam., din familia Asteraceae. Mugurii florilor sunt folosiți în salate pe post de capere !

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

– o viespe (Vespa crabro), paznic la intrarea unui cuib. Înțepătura viespii e dureroasă datorită grosimii acului și compoziției veninului, care e însă de 10 ori mai puțin toxic decît cel al albinei; apoi, acul viespei e retractil, deci nu rămâne în pielea celui înțepat, ca la albină  (ce moare din această pricină). Pentru alte amănunte, executați click aici !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Ciuperci:
buretele-viperei Amanita phaloides, una dintre cele mai toxice ciuperci, vinovată de cele mai multe decese cauzate de otrăviri cu ciuperci (pe plan mondial); atacă fatal ficatul și rinichii ! Toxicitatea nu-i scade prin nici un procedeu de gătire și simpla atingere cu alte ciuperci, le poate induce acestora toxicitate !

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

pâinișoară-piperată (stupitul-dracului/satanei, vinețica-focului) – Rusula emetica, deși dintr-un “neam” (citește “gen”) de ciuperci comestibile, larg întâlnite, culese și consumate, numite … generic “pâinișoare”, această specie este toxică (chiar epitetul specific, “emetica”, indică faptul că “induce vomă”); totuși, în Rusia, Slovacia sau Ungaria este consumată, dar după fierbere. Cuticula pălăriei e folosită drept condiment la prepararea gulașului !

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

cașul-ciorii (praghiță, prahaghițele, prahaghițele-mici, pufai) – Lycoperdon perlatum – este comestibilă cât e tânără; oricum, la maturitate, carnea (gleba) devine vâscoasă, apoi prăfoasă.

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Tricholoma fulvum, o ciupercă de toamnă, ocazional apărând și în alte perioade, rară la noi, din același gen cu mai cunoscuții bureți-de-mai (T. gambosum) și de-spin (T. georgii). T. fulvum sunt considerați relativ edibili, carnea fiindu-le amăruie.

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Flori:
– clopoței
(clopoței-cu-frunze-de-urzică) – Campanula trachelium L. (numele sugerează utilizarea lor ca leac pentru iritațiile gâtului; dar, deși nu s-a observat nici un beneficiu în acest sens, planta încă se mai recomandă pentru asemenea afecțiuni !) …

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… și Campanula latifolia L., asemănători primilor, dar mult mai puțin păroși, spre deloc. Este o plantă emetică (vezi explicația termenului, mai sus, la pâinișoara-piperată) ! (fam. Campanulaceae)

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

răchitan (brăileancă, călbășoară, cârligățea, colbășoară, floarea/florile-zânelor, gălbejoară, lemnâie, lemnie, lemniu, lemnuș, lemnușcă, sburătoare, zburătoare, zburătoare-bărbătească) – Lythrum salicaria L. (familia Lythraceae). Utilizată în medicina populară, în special ca astringent (iar în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, de armata germană, împotriva febrei tifoide), este pe lista celor mai … invazive specii de plante.

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

ciumărea (bican-de-pădure, bobițel, ciumar, iarba-ciumei, scrântitoare, unghia-găii/găinii) – Galega officinalis L. – o fabacee

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

gălbinele-de-pădure (drețe, floare/iarbă/rădăcină-de-lingoare, gălbenea, gălbenele, mărul-cucului, scrântitoare, scrântitură, solovârf, sovârf) – Lysimachia punctata L. (fam. Primulaceae, a ciuboțicăi-cucului). Era folosită în medicina populară pentru oblojirea rănilor sau împotriva febrei tifoide.

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Hypericum montanum L., o rudă apropiată cu H. perforatum, binecunoscuta pojarniță sau sunătoare ! (fam. Hypericaceae)

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

tilișcă (buruiană-pentru-prunci, iarba-vrăjitoarei, perișor, telișcă, vrăcioară, vrăjitoare, vrătilică, vrotilică) – Circaea lutetiana L. (fam. Onagraceae care cuprinde, printre altele, exoticele fuchsii). În medicina tradițională austriacă e folosită pentru tratarea reumatismului, a gutei etc.

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

slăbănog (brăduleț, brie, buruiana-celor-slabi, călăpar, cănăluță, iadeș, iarbă-roșie, ploponog, răchițele, sclăbănog, slobonog) – Impatiens noli-tangere L. (fam. Balsaminaceae, cunoscută îndeosebi prin genul Impatiens ai cărui membri au proprietatea că-și desfac brusc păstaia cu semințe, chiar la o mică presiune, ejectându-le !

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

bunghișor (bătrâniș, creștet-alb, mușcata-dracului-dulce, puricariță, puricariță-înaltă, purucariță) – Erigeron annuus (L.) Pers. subsp. annuus – o asteraceae adusă din SUA în sec. XVIII în scop ornamental, care a devenit invazivă; deși animalele o acceptă ca hrană, are o slabă valoare nutritivă !

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

rutișor (rută, somnoroasă)- Thalictrum lucidum L. – o ranunculacee toxică a cărei rădăcină era folosită cândva ca diuretic, dar și la vopsitul lânii (în galben) !

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

– două lamiacee surori (din familia mentei).
În preajma primeia, un fir de troscoțel (brebenel, costrei, hericică, iarba-găinilor, iarbă-porcească/noduroasă/grasă-de-grădină, laba-găinii, moțul-curcanului, porcin, sporici, sporiș, târsoacă, trăgănătoare, troscoavă, troscot, troscot-gras, torțăl) – Polygonum aviculare L. (fam. Polygonaceae). Are numeroase utilizări medicinale fiind astringent, diuretic, hipotensiv, mineralizant. Din frunze se obține un colorant indigo, iar din părțile inferioare unul galben și altul verde !

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

șopârliță (coada-șopârlei, plescaiță, șopârlaiță) – Veronica orchidea Crantz (fam. Scrophulariaceae)

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

– tot o scrophulariacee este bubernicul (brânca-porcului, brâncă, buberic, buruiană-de-bubă, cartofe-de-germe, căpriță, frunză-de-bubă/iarbă, grumăzare-de-porci, gușter, iarba-porcului, iarbă-de-trânji, iarbă-neagră/sărată, mama-bubelor, poală, urzică, urzică-neagră) – Scrophularia nodosa L. – aici, la fructificare ! Are numeroase întrebuințări medicinale (depurativ, antiinflmator, diuretic, laxativ; pentru tratarea afecțiunilor cutanate – psoriazis, prurit); conținând saponine, trebuie folosit cu precauție !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Ipcărige (ipcărige-mică, săpunel, vălul/voalul-miresei) – Gypsophila muralis L. (fam. Caryophyllaceae)

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

drob (drob-de-munte) – Chamaecytisus austriacus (L.) Link. Tendința invazivă are și un rol pozitiv, antierozional !

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

trestii-de-câmp (trestioare) – din familia ierburilor, Poaceae.

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Din poiana largă, a Tăfteștilor, cucerită de un … lan de trestii-de-câmp (Calamagrostis sp.), intrăm din nou  în pădure, suind un mic prag …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… de pe care coborâm spre valea Gârbovanei, …

 

 

 

… drumul rămânând însă, undeva, la jumătatea pantei dintre culme și vale !

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

După ce traversăm o poiană cucerită de ierburi …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… ajungem pe malul Lacului de la Nămoale, cum e numit de locuitorii Gârbovanei !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

După cum se vede, este mic, 53 m x 17 m, probabil, nu mai adânc de 1-1,5 m, și complet acoperit cu lintiță (Lemna minor L. fam. Lemnaceae ); o specie australiană a acestei plante produce cea mai mică floare din lume (microscopică) !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Ne întoarcem la culme, suind pe un drum …

 

 

 

 

… sălbăticit de vegetația luxuriantă …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… și hrăpăreață !

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Mai suind, mai la pas, dăm ocol izvoarelor Gârbovanei !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Descoperim, ascunse în pădure, mici bălți formate pe trepte ale unor alunecări de pământ !

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Unele mai păstrează câte un ochi de apă, …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… altele au fost … înecate în vegetație !

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Ieșim din pădure în marea Poiană a lui Dumnezeu …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… pe care o vom străbate în lung …

 

 

 

 

 

foto: Marelenau Pușcarciuc

foto: Marelenau Pușcarciuc

 

 

 

… și-n lat !

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Plimbarea e … agronomică !

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… (Rapiță !) …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… Spre final devine însă ceva mai … rustică, …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… rustică de-a binelea, …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… civilizându-se în cele din urmă !

 

Puteți parcurge împreună cu noi și alte trasee din Munții Trotușului sau de aiurea, executând click aici !

7 Comments

  1. Apropo de excursie si de ciuperci! Stiti cumva de unde pot sa fac comanda pentru agaricus blazei pliculete? Am citit ca are multe efecte benefice sias vrea sa cumpar pentru mama, sa faca un tratament cu ea in perioada asta….dificila

  2. As dori si eu sa cumpar planta numita buberic(scrophularia nodosa. Adresa mea de e-mail. maiapetre11@gmail.com

    • Când vom găsi vreun exemplar vă vom anunța !

  3. Multumim eu si prietenii mei pentru atat de multe informatii pe care le capatam…..gratuit!
    Sunteti, categoric, de felicitat.

    • Cea mai mare satisfacție ne este oferită de cei ca Dv., care împărtășiți împreună cu noi bucuria cunoașterii !
      Mulțumim !

  4. Foarte interesant si atat de aproape de Onesti. Imi doresc si eu sa-l fac. Poate il veti aborda in alta perioada a anului.

Leave a Reply to Marelena & Radu Puscarciuc Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.