Egreta-mică (Egretta garzetta L.)

Atentie: Fotografiile au ipostaze de zoom accesibile cu câte un click pe fiecare !

Dunărea Veche/Cetatea Troesmis/Turcoaia - 10 mai 2013 foto: Marelena Pușcarciuc

Dunărea Veche/Cetatea Troesmis/Turcoaia – 10 mai 2013
foto: Marelena Pușcarciuc

Egreta-mică are un areal foarte larg de răspândire și nu se află printre speciile vulnerabile. Poate fi întâlnită în Europa, Asia și Africa, iar populații mai mici trăiesc și în Australia. Recent s-au înregistrat exemplare și în America de Nord. Numărul indivizilor maturi estimat, la nivel global, în anul 2008,  era între 650.000-3.140.000, tendința fiind de creștere. Populaţia europeană actuală e apreciată la 160.000 – 200.000 exemplare.

Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN - 14 iulie 2013 foto: Radu Pușcarciuc

Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN – 14 iulie 2013
foto: Radu Pușcarciuc

În România egreta-mică este nativă și popula, între anii1990 -2006, (conform http://www.birdlife.org/datazone/sitefactsheet.php?id=466) zone precum: Balta Mică a Brăilei (cuibărit: 420-480 de perechi), Balta Venderoasa/CT (cuibărit: 300-320 perechi), Blahnița/MH (cuibărit: 420-560 perechi), Brațul Borcea/Călărași/IL (cuibărit: 320-340 perechi), Calafat – Ciuperceni – Dunăre/DJ (cuibărit: 500-800 perechi), Comana/GR (în trecere: 1.000-1.500 de indivizi),  Delta Dunării (cuibărit:  1.700-2.500 perechi), Dunăre – Ostroave/CL&CT (cuibărit: 320 perechi), Dunărea Veche (Brațul Măcin)/CT&TL (cuibărit: 320-380 perechi): Gruia – Gârla Mare/MH (cuibărit: 320-360 perechi) Suhaia/TM (cuibărit. 200-400 perechi) și, adăugăm noi, Balta Costișa de pe Siret/Homocea/VN unde am observat, întâmplător, cam zece perechi gălăgioase și în permanentă mișcare. La noi, din 1953, egreta-mică este ocrotită prin lege.

Toate populațiile acestei specii sunt antrenate, post-cuibărit, într-o deplasare dispersivă. Cele care cuibăresc în preajma Cercului Polar migrează cel mai mult spre zonele sudice, altele sunt sedentare, nomade sau parțial migratoare. Perioada de clocit diferă de la o zonă la alta, în funcție de condițiile climatice. Astfel, egretele din Europa și din nordul Asiei cuibăresc, în general, între lunile martie-iulie, iar la cele din zona tropicală această perioadă coincide cu anotimpul ploios. Fiind o pasăre foarte sociabilă, clocește în colonii ce pot atinge, uneori, o mie de perechi, sau chiar alături de alte specii, dar pot fi întâlnite și perechi solitare sau în stoluri restrânse.

Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN - 14 iulie 2013 foto: Radu Pușcarciuc

Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN – 14 iulie 2013
foto: Radu Pușcarciuc

Când nu clocește, egreta-mică se hrănește solitară ori în  grupuri mici, de obicei, în timpul zilei. Îi plac apele  curate, fie dulci, fie sărate, puțin adânci (10-15cm) din locurile deschise, fără vegetație, unde nivelul apei și al oxigenului este fluctuant și unde peștele este concentrat în ochiuri de apă sau spre suprafață. Frecventează habitate precum: margini de lacuri puțin adânci, râuri, mlaștini deschise, pajiști și șesuri inundate, lagune, canale, iazuri de acvacultură, câmpuri de orez, bogate în resturi vegetale. Poate fi  întâlnită și în locuri uscate: pășuni, savane, iar unele populații preferă țărmurile nisipoase sau stâncoase, recife, estuare, mlaștini sărate, râuri cu mangrove etc.

Dunărea Veche/Cetatea Troesmis/Turcoaia - 10 mai 2013 foto: Marelena Pușcarciuc

Dunărea Veche/Cetatea Troesmis/Turcoaia – 10 mai 2013
foto: Marelena Pușcarciuc

În ce privește hrana este o pasăre oportunistă și, din acest motiv, ușor adaptabilă la condițiile de mediu. Mănâncă pești mici, insecte acvatice și terestre, larve de libelulă, coropișnițe, crustacee, crabi, amfibieni, moluște, melci, păianjeni,  viermi, reptile și păsări mici.

Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN - 14 iulie 2013 foto: Marelena Pușcarciuc

Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN – 14 iulie 2013
foto: Marelena Pușcarciuc

Vânează solitară sau în grupuri pășind lent prin apă puțin adâncă. Odată prada identificată, o capturează cu o zvâcnitură rapidă a gâtului lung. Uneori stă imobilă pentru multe minute sau pur și simplu urmărește prada cu zboruri scurte și rotiri, clămpănind din cioc.

Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN - 14 iulie 2013 foto: Radu Pușcarciuc

Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN – 14 iulie 2013
foto: Radu Pușcarciuc

Specia poate cuibări pe sol, în locuri protejate sau pe stânci înalte, în tufișuri, păpurișuri, arbori etc. Formarea cuplului este precedată de o paradă nupțială susținută de mascul, pentru a cuceri femela. Masculul își etalează zborul cu picioarele întinse, penele de pe cap de pe piept și mantie, scoțând sunete gâlgâite, sonore. Nu sunt rare nici înfruntările dintre masculi, însoțite de sunete ascuțite și lovituri de ciocuri. Cuibul este construit de ambii parteneri care țes grosolan rămurele, papură și tulpini de plante. Pe parcursul anului o pereche are o singură pontă, depunerea ouălor se face de pe la jumătatea lunii aprilie până prin luna mai, în funcție de vreme. Femela face 4-6 ouă, începând clocitul odată cu primul ou depus. Acestea sunt clocite, pe rând, câte 3 ore, atât de mascul, cât și de femelă, timp de 21-22 de zile. Puii sunt golași și sunt hrăniți de ambii părinți cu hrană regurgitată. După 40 de zile devin independenți și se strâng în grupuri în ochiuri de apă, aproape de colonie, înainte de etapa dispersivă care are loc fără o direcție definită. Migrația pentru iernat către Africa subsahariană (spre care se îndreaptă unele populații, deoarece altele rămân să ierneze în zona mediteraneană), ține din august până în octombrie.

Unul dintre multele nume populare românești (bâtlan, bâtlan-alb, ceapur, ceapur-alb/mic, egretă, erodiu-alb, stârc-alb/bălan), dar şi aspectul (picioarele lungi, gâtul şi ciocul la fel), îi subliniază apartenenţa la familia stârcilor (Ardeidae).

Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN - 14 iulie 2013 foto: Radu Pușcarciuc

Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN – 14 iulie 2013
foto: Radu Pușcarciuc

Are o dimensiune medie (lungimea corpului de 55-65 de cm, apertura ripilor de 88-95 de cm; greutatea de 360-650 g).

Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN - 14 iulie 2013 foto: Marelena Pușcarciuc

Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN – 14 iulie 2013
foto: Marelena Pușcarciuc

Este o pasăre zveltă cu gâtul și picioarele lungi, ciocul drept, lung, subțire și negru. Nu există diferențe între sexe. Penajul este integral alb, labele sunt galbene și picioarele sunt negricioase. În perioada reproductivă se dezvoltă penele ornamentale de pe ceafă, pe piept și pe mantie (cele de pe mantie sunt lungi, încât ajung să-i acopere coada).

Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN - 14 iulie 2013 foto: Marelena Pușcarciuc

Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN – 14 iulie 2013
foto: Marelena Pușcarciuc

În zbor apare în totalitate albă , cu ciocul întunecat. În razele soarelui penajul pare transparent. Aceste podoabe au fost cu multă asiduitate vânate (cu tot cu păsări) de … modiştii sec. XIX, pentru ornarea pălăriilor de damă. Urmarea a fost că efectivele speciei s-au diminuat dramatic. Târziu, prin anii 50 ai secolului XX, au fost luate măsuri de protecţie care au readus specia la o stare normală. Vârsta medie este de 10-15 ani, recordul fiind deţinut de o pasăre ce a fost împuşcată la vârsta de 22 ani şi 4 luni.

Albul integral imaculat al penajului o diferenţiază net de ceilalţi stârci; mai puţin de egreta-mare (Ardea alba L.) al cărei cioc este însă (aproape) galben, iar picioarele sunt complet negre.

Bibliografie:

http://peterlengyel.wordpress.com/2012/05/19/egreta-mica-egretta-garzetta/
http://en.wikipedia.org/wiki/Little_Egret
http://www.arkive.org/little-egret/egretta-garzetta/#src=portletV3api
http://www.birdlife.org/datazone/speciesfactsheet.php?id=32556

http://www.planetofbirds.com/ciconiiformes-ardeidae-little-egret-egretta-garzetta
http://www.ekoclubinternational.it/cannevie/schedeanimali/uccelli/Garzetta.pdf

2 Comments

  1. Da o apreciez foarte mult.
    Dar si materialul de nota 10
    Multumim

    • Poate din … deformație profesională, ne face o mare plăcere să constatăm că interesul pentru cunoaștere și satisfacția aferentă sunt manifeste împrejur – ceea ce ne motivează ! Mulțumim, sincer, pentru vizită !

Leave a Reply to Marelena & Radu Puscarciuc Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Website Apps