Dobrogea, “mon amour” !

Atenție: fotografiile au ipostaze de zoom accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Expediția <Dobrogea – 2015> – 27-29 martie, ziua I: De pe drum … adunate, de la Galați la Isaccea

harta: distanta.ro

harta: distanta.ro

27 martie 2015, traseu: Galați – bac – I.C. Brătianu – Podul și cazematele nemțești – Vf. Bugeacului (cazemata rusească de pe vârf) – Monumentul ostașilor ruși – Mânăstirea Dinogetia – Cetatea Dinogetia – Văile de eroziune în loess de la Garvăn [pe DN 22E, în stare proastă] – Revărsarea (Tabia Veche) – Isaccea (Lacul de la Cariera Veche) [pe DN 22 în stare foarte bună]

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

15:00
– la intrarea pe bac la Galați: aglomerație deloc, așteptare scurtă;
– mulțumim pentru informații: http://www.gabrielursan.ro/ !

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Trecem Dunărea …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… de la Galați …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… la I.C. Brătianu !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Oprim la 7 km de bacul de la I.C. Brătianu, la ramificația pentru balta de pescuit sportiv și agrement Sălcuța.

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Pe cealaltă parte a șoselei se află ruinele unui vechi pod și ale unor cazemate !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Podul, a fost, de fapt, o intenție, materializată doar prin picioarele sale, a armatei germane din timpul celui de Al Doilea Război Mondial; era destinat traversării Gârlei Latima (denumirea este preluată de pe o hartă militară din 1953 – http://www.geo-spatial.org/ -, în prezent circulând și varianta Latime, și chiar … Lățime, iar, mai nou, Sălcuța); însă, după cum arată ruinele, pare a fi vorba despre picioarele a două poduri !
[De curând, unul dintre picioare a fost … dotat cu o geocutie !]

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Cât despre cazematele din imediata apropiere, acestea provin din Primul Război Mondial, fiind ridicate tot de armata germană (localnicii ar fi observat pe armăturile de oțel emblema/numele uzinelor Krupp – http://www.miscellanea.ro/ – !]

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

“Ascensiune” pe Dealurile Bugeacului !

[Dealurile Bugeacului reprezintă prelungirile extrem-nordice ale Munților Măcin, relativ depărtate, izolate și mult mai joase decât corpul principal al acestor munți, de care sunt legate prin Pasul Garvăn (58 m); sunt alcătuite din câteva măguri insulare  cu înălțimi de 43 m, 72m, 81m, 91 m și 95 m – conform Mihail Gabriel AlbotăMunții Măcin. Ghid turistic – Colecția Munții Noștri, nr. 41, Editura Sport-Turism, București, 1987.]

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Un drumeag-alee ne conduce …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… pe una dintre aceste măguri !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Pe vârful ei …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… descoperim cazemata germană din Primul Război Mondial pentru care am urcat, de fapt, aici; drept pentru care ascundem și o geocutie.

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

În pofida atmosferei închise de vremea ploioasă, belvederile …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… ne satisfac în suficientă măsură așteptările !

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Hotărâm să dăm o raită până pe celălalt crac al măgurii …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… de unde avem o imagine ceva mai cuprinzătoare spre celelalte măguri ale Bugeacului.

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

Un buchețel de … amintiri de pe Dealurile Bugeacului !

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Plecăm spre Isaccea, dar oprim după doar 400 m pentru a vedea monumentul ostașilor ruși, primii căzuți în Războiul Ruso-Turc din 1877-1878 (care, pentru România avea să devină Războiul de Independență), la traversarea Dunării – 10 iunie 1877 – printr-un punct aflat vizavi de locul unde a fost ridicat monumentul !

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Puteți vedea o imagine de epocă facută cu prilejul onorării celor căzuți atunci, executând click aici !

 

 

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

 

 

După alți vreo 800 m ieșim din șosea pe un drum lateral-stânga ce ne duce la Mânăstirea Dinogetia.

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Înființarea mânăstirii, în anul 2004, a fost ideea episcopului de Tomis, Teodosie, fiind un răspuns concret la un proiect mai larg vizând revigorarea vieții bisericești/monahale în locurile de început ale creștinismului în Dobrogea. Și cum “peste deal” se află Cetatea Dinogetia, una dintre vetrele creștinismului dobrogean/românesc, așa a apărut mânăstirea – cu hramul Izvorul Tămăduirii – ce a împrumutat și numele cetății. Pe lângă idee a existat o “donație” a Primăriei/Consiliului Comunal Jijila ce a concesionat mânăstirii, pentru 90 de ani, Dealul lui Vodă, dar și dorința preotului pensionar (81 de ani) Filimon Pavel, din I.C. Brătianu, frate, în tinerețe, la Mânăstirea Sihastru/VN, de a-și petrece ultimii ani ai vieții într-o mânăstire, care a întemeiat, astfel, obștea acestei mânăstiri; acum (2014), aceasta are 7 viețuitori. [Informații și mai multe, pe http://ziarullumina.ro/; din aceeași sursă aflăm că numele “Dealul lui Vodă” ar fi legat de cel al lui Ioan Vodă cel Cumplit (1572-1574), strănepot din flori al lui Ștefan cel Mare; e posibil să fie așa, dacă ținem cont că în urma strălucitoarei victorii a sa de la Jiliștea – în apropiere de Râmnicu Sărat – împotriva oastei otomano-muntene ce-l aducea pe Petru Șchiopul – fratele domnului muntean Alexandru al II-lea – pentru înscăunare în Moldova, Ioan-Vodă a asediat Brăila, unde Petru Șchiopul se retrăsese, apoi a trecut Dunărea (pe la Isaccea, totuși, și nu pe aici, pe lângă Cetatea Dinogetia, pe unde au trecut-o rușii, în sens invers, la 1877), pentru a nimici oastea otomană venită pentru rezolvarea … situației. După ce o bate, în două rânduri, nimicind Cetatea Albă și Chilia, Ioan-Vodă este învins la Cahul, unde este ucis, fiind sfârtecat apoi de patru cămile, de cozile cărora fusese legat. A se vedea și http://ro.wikipedia.org/ și http://www.historia.ro/.]

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Spre Cetatea Dinogetia !

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Din păcate accesul ne este blocat de … preaplinul Gârlei Latima; ne e greu să înțelegem cum de nu se poate supraînălța drumul (lasă că nici măcar pietruit nu este, deși nu are decât 300 m)  cu o basculă, două de piatră, când Dobrogea geme (de suferință) de atâtea și atâtea cariere (cea mai apropiată este la doar 3 km de cetate) !
[Despre Dinogetia, la proxima vizită; click aici !]

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Ne luăm deci … la revedere de la unicul … locuitor de prin zonă (click aici, pentru a afla amănunte despre lebăda-de-vară) …

 

 

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

… și mergem 4 km mai la … vale, până în satul Garvăn, pentru a vedea două văi de eroziune în loess (“rocă sedimentară neconsolidată, macroporică, de origine eoliană, formată în cuaternar, de culoare galbenă, rareori cenușie sau brună, cu aspect poros, constând mai ales din praf silicios și argilos” – conform http://ro.wikipedia.org/) !

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Un nou … eșec, din nou, din cauza apei …, de ploaie de această dată, dar, mai ales, a gunoiului, evident, interzis, de primăria locală, desigur, a fi depozitat aici !

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

 

 

Mai oprim după 25 km, după ce ieșim din satul Revărsarea, puțin înainte de a intra în Isaccea (45gr16min14,7secN, 28gr25min35,6secV), …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… pentru a vedea, de aproape, Tabia Veche; …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… cât mai de aproape, …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… aproape de tot, …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… chiar (de) pe ea !
[O imagine aeriană, de excepție, a tabiei este prezentată pe http://www.intufisuri.ro/2011/11/zbor-peste-dobrogea.html !]

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Provenit din turcă, termenul tabie desemnează o ridicătură din pământ cu scop de apărare, o redută, mai larg, castru; probabil asta să fi fost și Tabia Veche ! Informațiile descoperite de noi despre ea sunt:
– chiar numele-i, descoperit pe o hartă militară din 1950 (http://www.geo-spatial.org/);
– evidențierea imaginii satelitare cu mențiunea “posibilă fortificație” și cu descrierea “turn crenelat + șanț și val de pământ”; un comentariu atașat sugerează (veridic) că ar putea fi vorba despre un fort-redută din Războiul Ruso-Turc (1877-1878) (wikimapia.org).
[O geocutie consemnează, și ea, existența acestui obiectiv.]

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

La intrarea în Isaccea: lacul fostei cariere !
[Fotografii, ce sugerează un posibil loc de agrement, pe https://daniellaungureanu/ !]

 

Pentru a vedea cum au decurs lucrurile în a doua zi a expediției, executați click aici, iar pentru a treia zi, aici – în construcție !

6 Comments

  1. Muntii Macinului se termina spectaculos in extremitatea nordica, aspect mini-alpin // varful cel mai inalt din sirul Bugeacului fiind Cracanele (vizibil in cea de-a patra panorama a dvs.)
    ———————–
    pe vremea romanilor se intra cu corabii (dinspre Dunare) la cetatea Donogetia
    ———————–
    Tabia de la Isaccea se vede bine doar in pozele aeriene // pe Tabie (imaginea satelitara) se observa incastrate si transee in zig-zag din WW-1 // Sunt multe “Tabii” in Dobrogea, eu stiu vreo 20

    • Mulțumim pentru completări. Sunt amănunte pe care le cunosc, probabil, foarte puține persoane; ne simțim norocoși că putem avea acces la ele.
      N-am precizat în cuprinsul postării, dar în arătura de sub tabie am găsit multe resturi de oale. Ne-am propus pentru un viitor, cât de cât, imediat, să aflăm dacă au fost făcute aici ceva săpături (am mai citit cândva, undeva, despre istoricul unor săpături în Dobrogea, poate acolo să se spună ceva și despre acest sit); dacă tot am adus vorba …

  2. Mulțumesc pentru mențiune. Mă bucur că articolul meu a fost de ajutor și mă bucur că ați avut parte de o plimbare pe cinste.

    • Parte din succesul (pentru noi) al unor astfel de “plimbări” se datorează și informațiilor de genul celei pe care ne-ați furnizat-o atât de prompt. Nu e de prisos să vă mai mulțumim o dată !

  3. Asteptam cu nerabdare si continuarea.

    • Și noi suntem la fel de nerăbdători să … revedem continuarea !
      P.S. (17 iulie 2015):
      Prima parte a … continuării poate fi văzută pe http://www.muntesiflori.ro/niculitel !

Leave a Reply to andrei raftopol Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Website Apps