Spre și prin Dobrogea istorică

Atenție: fotografiile au ipostaze de zoom accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Miniexpediția <Dobrogea – 23, 24 iulie 2014> – Ziua I

harta: Google Maps

harta: Google Maps

Traseul zilei I: Onești – Adjud – Râmnicu Sărat – Băile (Lacul Balta Albă) – Șuțești (Biserica Sf. Împărați) – Ianca – Viziru – Giurgeni (Târgu de Floci) – Hârșova (Cetatea Carsium) – Crucea – Pantelimon (cetatea Ulmetum) – Târgșor – M-rea & Peștera Casian – Târgușor – Cheile Dobrogei [cazare la cort]

 

 

 

 

 

 

Pasul 1: Onești – Adjud (38 km pe DN 11A, stare bună) – Râmnicu Sărat (85 km pe D2/E 85, stare foarte buna) – Băile [Lacul Balta Albă] (28 km pe DN 22, stare bună)

foto: Google Earth

foto: Google Earth

 

Balta Albă este:
– un sat, reședință a comunei cu același nume (jud. Buzău);
– o (fostă) stațiune balneoclimaterică;
un lac, numele trăgându-i-se de la sarea depusă pe maluri.

[La câțiva km de localitatea și lacul Balta Albă se află localitatea și lacul Amara; a nu se confunda cu omonimele, stațiune și lac,  de lângă Slobozia – jud. Ialomița]

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Așa-zisa stațiune, cuprinzând o bază de cazare, restaurant, spații de agrement (piscine, laculețe de pescuit și, zice-se, tratament), încearcă să renască din … propriul nămol, bazându-se pe un renume, încă nu uitat de tot. Primul stabiliment de aici datează de la începutul sec. XIX, fiind destul de populară pe la mijlocul acestui secol (precum ne sugerează Vasile Alecsandri în povestirea sa din 1867, Balta Albă !), dezvoltîndu-se, mai ales, după ce medicul Carol Davila stabilește proprietățile terapeutice ale nămolurilor din lac (vezi aici descrierea stațiunii la 1860, dar și “istoria” ei ulterioară).

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Amenajarea turistică actuală se află pe malul unor bălți independente de lac, cea mai mare, din afara perimetrului “stațiunii”, …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… atrăgând o numeroasă avifaună !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Oprim în parcarea (geoascunziș !) ce precedă intrarea în localitatea Băile (unde se află o fabrică a Pell Amar Cosmetics – click pentru informații interesante despre produse și inventatorul lor, dr. Ștefan Ionescu-Călinești), de unde, pleacă spre dreapta …

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… un drumeag ce duce …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… pe malul lacului Balta Albă !

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Lacul și ceva din împrejurimi constituie rezervație naturală, instituită pentru protecția mai multor specii de păsări.

 

 

 

 

Pasul 2: Lacul Balta Albă – Șuțești (10 km pe DN 22, în stare bună)

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

În trecere prin satul/comuna Șuțești, oprim să fotografiem biserica ridicată în 1842, monument istoric, unde sunt înmormântați 7 membri ai familei Suțu (numele derivă de la o poreclă cu origini turcești, însemnând “lăptar”; pentru comoditate se acceptă și pronunția Șuțu); printre aceștia, ctitorul bisericii, Costache Grigore Suțu, înecat în lacul Balta Albă – scenă descrisă, romanțat, de Fănuș Neagu în “Îngerul a strigat”.
[Despre istoria comunei, strict legată de familia Suțu căreia satul îi datorează existența și numele, puteți citi aici; iar referiri la principalii reprezentanți ai familiei Suțu, aici !]

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

În fața bisericii se află Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, construit în 1922, iar dincolo de stradă, Monumentul Eroilor din Războiul de Independență din 1877-1878, monument istoric, datat 1910.

 

 

Pasul 3: Șuțești – Ianca (11 km pe DJ 221, în stare bună) – Bordei Verde (4 km pe DN 2B, in stare foarte bună; 8 km pe DJ 211, în stare bună) – Cuza Vodă (24 km pe DJ 211A, în stare bună) – Luciu (24 km pe DJ 212, în stare mediocră) – Orașul/Targu de Floci (8 km pe DJ 213, în stare bună; 5 km pe DN 2A/E 60, în stare foarte bună)

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Cu câțiva km înainte de a ajunge la Vadu Oii, ne atrage atenția, de pe partea dreaptă a șoselei, imaginea unui monument; vom recunoaște, de la distanță, chiar și din viteza mașinii, chipul lui Mihai Viteazu. În preajma monumentului, pe ambele părți ale șoselei, sunt amenajate parcări largi (una dintre ele e prevăzută și cu un minimarket).

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Prezența monumentului în acest loc este legată de locul nașterii lui Mihai Viteazul, Orașul de Floci, …
[Dan II, fiul lui Dan I – frate al lui Mircea cel Bătrân, are două perioade de domnie: 1422-1426 și 1427-1431, fiind precedat și urmat de Radu II și, respectiv, Aldea/Alexandru I, fii neligitimi ai lui Mircea cel Bătrân]

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… ale cărui ruine se află vizavi, pe cealaltă parte a șoselei.

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Situl arheologic, deși declarat oficial, ca atare, abia în 1991, s-a dezvoltat repede și substanțial, cercetările fiind dublate de reconstrucții in situ ale multora dintre vestigii. Mai mult de atât, s-au depășit fazele de “expunere muzeală”, “muzeu în aer liber”, îndreptându-se deja spre ceea ce tinde a deveni, un parc arheologic …

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

… și cultural, prin expunerea unor opere de artă modernă, adecvate locului …

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… sau prin crearea unor spații, încadrate, cât de cât, în context, dar destinate unor manifestări culturale diverse (pentru exemplificare, executați click aici ) !

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

A fost readusă aici și “Crucea Înaltă” de la Chirana (numele unei păduri din apropiere, unde crucea a fost mutată de un primar local), ridicată în 1640, ca urmare a trecerii prin Orașul de Floci a domnitorului Matei Basarab.
[Orașul de Floci este și unul dintre punctele de interes al jocului geotrekking !]

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

După atâtea invazii, care au dus la dispariția Orașului de Floci, iată încă una ! (Înceți, da’ mulți !)

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

Pasul 4: Orașul de Floci – Hârșova [Cetatea Carsium](20 km pe DN 2A/E 60, în stare foarte bună)

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Ruinele vizitabile ale Cetății Carsium – un castru roman ridicat prin sec. II d.Cr., posibil, pe locul unei vechi cetăți getice -, …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… aflate pe un promontoriu de calcar de pe malul Dunării, …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… reprezintă, de fapt, construcții medievale (în imagine, Zidul Genovez – vezi aici amănunte de ordin arheologic și istoric) …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… suprapuse peste unele antice/postantice sau pe care, pur și simplu, le-au înlocuit, utilizându-le materialul de construcție ! Ultimele vestigii, de interes arheologic, se opresc la nivelul stăpânirii otomane asupra cetății (sec XV-XIX) de care pare legat și numele Hârșovei (vezi aici explicații)!
[Un excelent material ce prezintă istoricul cercetărilor arhelogice la Hârșova și, implicit, … istoria cetății, îl puteți accesa de aici !]

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

O vizită la Carsium presupune … ascensiunea pe Platoul Cetății, unde, …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… odată cu … periegheza ruinelor, baleiem, panoramând, împrejurul: …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

– spre vest; …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… [Zoom !] …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

– spre est; în imagine o altă ruină, șantierul naval !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Periplul la Cetatea Carsium are și o a doua componentă desfășurată pe sub faleza …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… Canaralei (în Dobrogea, perete stâncos al unei văi) Turcești, deasupra căreia se află cetatea !

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Trecem de la postura de … arheologi la cea de … geologi, …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… apoi la cea de … biologi, …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… mai facem puțină … arheologie la Zidul Genovez (dar și geotrekking), …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… apoi ne întoarcem …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… la geologie !

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

Pasul 5: Cetatea Carsium – Crucea (33 km pe DN 2A/E 60, în stare foarte bună) – Pantelimon [Cetatea Ulmetum]
(8 km pe DJ 226B, asfaltat, în stare acceptabilă; 0,4 km pe uliță pietruită)

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

Aripi și … aripi … în drum spre …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… Cetatea Ulmetum

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Panorame asupra sitului arheologic, dinspre vest , …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… dinspre nord (de la nivelul solului) …

 

… și de sus !
[Mulțumim administratorului site-urilor, proprietarul fotografiilor, domnului Mircea Stoian, pentru permisiunea de a folosi fotografiile !]

 

Cetatea Ulmetum reprezintă o așezare romană târzie, fortificată la sfârșitul sec. IV d.Cr., ce a dăinuit până în sec. VI; îi  urmează uneia civile, atestată epigrafic din anul 140 d. Cr.  De remarcat faptul că în cetate a viețuit și o  importantă populație heteroclită formată din goți, huni, ostrogoți, slavi avari; de altfel, tot slavii și avarii, probabil, și hunii, au fost cei care au distrus cetatea (informații de pe cronica.cimec.ro/ și cugetliber.ro/).

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

Cel care a deschis și a condus, între 1911-1914, primul șantier arheologic la Ulmetum a fost Vasile Pârvan, cercetările fiind reluate abia în 2004!

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

O descriere a cetății și fotografii ale unor obiecte descoperite în urma săpăturilor le găsiți aici!

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

La Ulmetum nu doar se descoperă … comori, ci se și ascund  (vezi geotrekking.plus.ro) !

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

Pasul 6: Cetatea Ulmetum – Târgușor (15 km pe DJ 225, 1 km pe DJ 222, asfalt, în stare bună) – Peștera Casian (4 km pe drum neasfaltat, acceptabil)

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

De la Târgușor, spre Mânăstirea Casian!

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Numele mânăstirii (construită în 2001) este dat de hramul ei, Sfântul Ioan Casian (29 februarie), prescurtarea putându-se justifica prin faptul că localitatea cea mai apropiată este satul Casian, anterior Șeremet, azi, cu vreo 10 case doar.
Ioan Casian (cca 360-435) este unul dintre marii teologi ai Bisericii Creștine (nu doar Ortodoxe), scit din Dobrogea, care a ales calea monahismului, peregrin în cea mai mare parte a vieții sale; s-a stabilit în ultimii 30 de ani în sudul Franței, la Marsilia, unde a înființat două mânăstiri, una de călugări, cealaltă de maici, după modelul celor orientale, fiind, astfel, considerat unul dintre întemeietorii monahismului occidental. Numele de Casian (Cassianus) i l-a dat, într-o schiță biografică, fiul său spiritual, Ghenadie de Marsilia. Corelându-se acest supranume cu două inscripții descoperite în 1912 de Vasile Pârvan, pe dealul, numit azi, al Casienilor (“hotarele casienilor … “), s-a stabilit că locul natal al Sf. Ioan Casianul este în zona satului care i-a preluat, azi, numele.
[Puteți citi, pe larg, despre aceste aspecte, în context științific, aici; iar despre viața Sf. Ioan Casian, aici !]

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Din curtea mânăstirii, suntem îndrumați spre Peștera Casian, drept pentru care coborâm …

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

… până pe marginea unui platou calcaros ce domină Lacul (artificial) Casian !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

O potecă sinuoasă, amenajată, ne conduce …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… sub intrarea în peșteră !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Sus …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

…descoperim o mică peșteră cu două cotloane, de o parte și de alta a cavității de după intrare. Sondajele arheologice atestă o locuire timpurie a peșterii, contemporană epocii romano-bizantine (sec IV-VI), iar prezența unor cruci incizate pe pereți, datate din aceeași perioadă, sugerează posibila folosire a grotei de către anahoreți (într-una dintre puținele referiri la meleagurile sale natale, Ioan Casian vorbește despre călugări, alături de care a copilărit) !
[Un articol deosebit de documentat privind aceste aspecte, puteți citi aici !]

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

În fisurile pereților de calcar de sub intrarea în peșteră și-au făcut loc rădăcinile Campanulei romanica, un endemism dobrogean, dar și o … geocutie!

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

Pasul 7: Mânăstirea Casian – Târgușor (4 km pe drum neasfaltat, acceptabil) – Cheile Dobrogei (8 km pe DJ 222, asfaltat, stare bună)

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Din Târgușor, spre Cheile Dobrogei !

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

La intrarea în chei …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

… întreprindem primele … incursiuni !

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

 

Ne instalăm tabăra …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… în cel mai … pitoresc sector al cheilor !

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

Scene domestico- … idilice !

 

 

Călătoria noastră prin Dobrogea “hercinică”, din ziua următoare, este descrisă aici !

4 Comments

  1. “Orasul de Floci”, “Targul de Floci”, “Cetatea de Floci”
    Dom-le, orasul se cheama Floci, si gata (cum e Iasi, Cluj, Dej, Onesti).
    “Am fost la Floci, sa vizitam ruinele”

    • Dincolo de orice pudibonderie ridicolă (deși nici istoricul Constantin C. Giurescu n-a scăpat de acest gen de excese, prin anii ’50 ai secolului trecut, când, la o emisiune de radio, a trebuit să evite, cu orice preț, pronunțarea numelui orașului), chestiunea numelui acestui oraș, atestat (deja) ca târg încă din 1431, într-un hrisov al lui Dan al II-lea (deși e prima atestare, calitatea de târg ce i se atribuie presupune o mai veche existență) e una chiar serioasă, care a preocupat lingviști și istorici de marcă. Trei sunt direcțiile acceptate ca fiind, relativ, la fel de probabile privind etimologia numelui:
      – Cea pe care a sugerat-o Nicolae Iorga, încă din 1915, care leagă numele târgului/orașului de înțelesul de “smocuri de lână nedărăcită” dat termenului “floci/floace”, considerând târgul ca un centru important al comerțului cu astfel de lână. Interesante, și în sprijinul ipotezei lui Iorga, vin și alte două toponime, “vecine” geografic: cel de … vizavi, de peste Dunăre, Vadu Oii (pe unde traversau Dunărea turmele de oi aflate în “clasica” transhumanță spre și din Dobrogea/bălțile Dunării), și satul “suburban”, ce a supraviețuit orașului până în sec. XX, Piua Petrii (a lui Petre, nu a pietrei);
      – Arheologul Alexandru T. Dumitrescu a lansat în 1945 ipoteza unei origini turcești a numelui “floci” cu semnificația de “vlahi”, pentru care populațiile turco-tătare aveau termenul “ifloci”. Împotriva acestei supoziții ar sta, după părerea noastră, utilizarea, în unele documente turcești, a denumirilor Feludi/Feluc pentru (Orașul de) Floci.
      – În fine, ar mai fi și părerea lingvistului Mircea Ciobanu, profesor la Universitatea Al.I. Cuza Iasi, ce presupune ca origine a numelui orașului un antroponim, o poreclă, de fapt, frecventă în epocă, Floca/Floce.
      Cert este că în documentele secolelor XV-XVI tîrgul/orașul era numit simplu, Floci, și că abia din secolele XVII-XVIII i se spune Orașul la/din/dân/de Floci, ceilalți termeni, Târgul sau Cetatea, fiind utilizați de cercetători și comentatori.

  2. Foarte interesant, mi-ar fi placut sa fi putut merge si eu…

    • Vă invităm cu prilejul următoarei expediții prin Dobrogea (gologico-floristico-istorico-etc.), pe care o preconizăm pentru primăvara anului viitor, când dorim să revedem (și mai mult decât atât !) unele din obiectivele prezentate aici!

Leave a Reply to dorelb Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.