Prin Dobrogea caledonică – 2

Atenție: fotografiile au ipostaze de zoom accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Miniexpediția <Dobrogea – 23, 24 iulie 2014> – Ziua a II-a, partea a II-a

Dacă n-ați vizionat “evenimentele” din prima parte a zilei a II-a, prin Cheile Dobrogei, o puteți face aici !

harta: Google Maps

harta: Google Maps

Traseul zilei a II-a: Cheile Dobrogei –  Grădina – M-rea Colilia – Casimcea (Colțanii Mari) – Rahmanu – Cuciurova – M-rea Cerbu – Horia – Cimitirul turcesc Yayla – Cerna – Măcin – Brăila – Măxineni – Focșani – Adjud – Onești

Partea a II-a: Colțanii Mari și … altele !

foto: Google Earth

foto: Google Earth

Pasul 1: Cheile Dobrogei – Cheia – Grădina – M-rea Colilia (12 km pe DJ 222, în stare proastă, 3 km pe drum de pământ cu pietriș, circulabil)

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

Înainte de a ajunge la M-rea Colilia, la 5 km de la ieșirea din satul Grădina, oprim pentru a vedea de aproape un tumul, unul dintre nenumărații, împrăștiați prin Dobrogea !
De aici mai sunt 300 m până la derivația spre M-rea Colilia.

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

La 2 km de intersecție trecem pe lângă o capelă-agheasmatar a mânăstirii, ridicată lângă un izvor captat ce aprovizionează cu apă mânăstirea.

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Colilia nu înseamnă azi decât un așezământ monahal compus din biserică, paraclis, o clădire ce cuprinde chiliile, arhondaricul și trapeza și un turn-clopotniță. În apropiere s-a construit un grup de case ce servește ca azil de bătrâni.
În preajma incintei mânăstirii se mai pot încă observa urmele caselor fostului sat Colilia, înființat de ciobani transhumanți, dar care s-a dezvoltat odată cu stabilirea aici, din 1880, a unei colonii de germani. Aceștia au părăsit satul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, lăsând “moștenire” (statul german fiind despăgubit  de cel român) noilor locuitori, macedoneni refugiați din Cadrilater, clădirea bisericii evanghelice pe care o ridicaseră între anii 1901-1934. Aplicarea programului de sistematizare rurală din anii 1968-1969 a dus la desființarea satului, singura clădire ce a dăinuit, deși în ruine (vezi aici imagini), a fost biserica.

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Între 2006-2009 biserica a fost renovată – practic, reconstruită – la inițiativa a două maici, cele care au întemeiat și mânăstirea, și care au reușit să obțină ajutorul necesar din partea câtorva sponsori cu dare de mână (cel mai generos fiind George Becali).
[Mânăstirea este pe lista obiectivelor jocului geotrekking]

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

Pasul 2M-rea Colilia – Sarichioi de Deal (3 km pe drum de pământ, circulabil, 11 km pe DJ 222, execrabil) – Casimcea (10 km pe DJ 222E, execrabil) – Colțanii Mari (3,5 km pe drum de pământ, circulabil, greu, doar uscat)

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Aproape, …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… mai aproape, …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… foarte aproape de dealul Colțanilor
(fața estică).

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Pe fața nordică a dealului aflorează …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… Colțanii Mari, ce reprezintă partea cea mai spectaculoasă a unei rezervații naturale, în primul rând geologică, aici fiind etalate strate foarte vechi, cele mai vechi aflorimente din Dobrogea – 600 milioane de ani – formate din, așa-numite, șisturi verzi; se mai adaugă și prezența unor specii rare, de plante și păsări, ce necesită protecție specială.

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Defilăm pe sub impresionantul perete … caledonic …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… încrucișându-ne, la un moment dat,
cu … dereaua Casimcea …

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

… (de două ori, la propriu).

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

Momentul este consemnat și printr-o acțiune de … geotrekking !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

 

Faleza colțanilor continuă, …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… ca și defilarea noastră …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… pe sub ei !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Urmează …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… să vedem și ce e … sus, …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… iar de sus ce e … jos: …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… înapoi și lateral-drepta, …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… lateral-stânga și, din nou, sus-înainte !

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

Colțanii …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… în spectacol …

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

… total !

 

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

Ne retragem …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… de pe scenă, …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… în triumf !

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

Pasul 3: Colțanii Mari – Casimcea (3 km pe drum de pământ, rău, circulabil doar uscat; 0,5 km pe stradă neasfaltată) – Rahmanu – Topolog – M-rea Cerbu (17 km pe DJ 222E, rău spre foarte rău; 19 km pe DN 22A, foarte bun; 1 km pe DN 22D, foarte bun;
1 km pe DJ 229S, pietruit, circulabil)

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Mânăstirea ființează din anul 2000, construcțiile (o bisericuță, corpuri de chilii, bucătărie, precum și un paraclis și 9 troițe  ce marchează Drumul Crucii – încă în lucru) au fost realizate în perioada 2000-2006. Starețul mânăstirii – din 2006 -, inginer, profesor, călugărit la M-rea Râșca/SV, a fost, mult timp, singurul viețuitor al așezământului (amănunte interesante despre înființarea mânăstirii puteți citi aici)!
[În preajma mânăstirii se află un geoascunziș !]

foto: Google Earth

foto: Google Earth

Pasul 4: M-rea Cerbu Cimitirul turcesc Yayla (1 km pe DJ 229S, pietruit, circulabil; 18 km pe DN 22D, foarte bun; 500 m pe drum de pământ, circulabil)

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Cimitirul turcesc Yayla/Iaila aflat în pasul cu același nume (sau Carapelit), dintre depresiunile Cerna și Horia și care desparte Munții Măcinului de Podișul Babaddag, …

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… deși i se spune “părăsit” ar fi încă … în funcție, conform afirmațiilor unui localnic, fiind doar neîngrijit !
După spusele celor de la clubul Mecanturist din Galați (a se citi aici informația), cimitirul ar fi fost al unei comunități de turci kișilbași (șiiți) exilați aici din Anatolia încă din sec. XVI !
[Lângă cimitir este ascunsă o geocutie !]

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

În drum spre casă oprim lângă Măcin, …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… la poalele Culmii Pricopanu, pentru a rezolva (și) o problemă de geotrekking !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

La revedere, Dobrogea !

 

Îi mulțumim lui Paul Airinei, ale cărui fotografii de pe Google Earth via Panoramio ne-au atras luarea aminte asupra Colțanilor Mari !

Un foto-album cu toate florile întâlnite de noi pe parcursul celor două zile poate fi accesat la adresa muntesiflori-flori-dobrogea !

4 Comments

  1. Foarte frumos ! Eu sunt dobrogeanca din Daeni, de pe malul drept al Dunarii, intre Harsova si Macin ! M-am uitat si la plante/flori ! multe le-am recunoscut !

    • Ne bucurâm sincer că v-am prilejuit măcar această … bucurie !

  2. In zona Coltanilor mai este si rezervatia Razboieni, tot sisturi vechi & flora de stancarie, plus cimitire turcesti abandonate.
    ————————–
    In satul Yayla /Praporgescu, azi mai traieste o singura turcoaica, batrana.
    ————————–
    Cimitirul turcesc este pe cumpana de ape continentala a Dobrogei, ce leaga masivele Macin si Babadag. De aici incep interesante trasee spre vf.Tuguiata (402m.)

    • Mulțumim pentru completări și precizări. De rezervația Războieni nu știam ! Atunci când am vizitat Colțanii Mari, aveam în plan și Rezervația Mahomencea, care e foarte aproape de Casimcea, tot cu șisturi verzi, spectaculos etalate. În zonă, probabil, sunt și cimitire turcești/tătărești abandonate, poate la Rahmanu, de pe unde se trage unul dintre noi doi (Marelena). N-am mai reușit, căci, chiar înainte de a reveni în Casimcea de la Colțani, a pornit ploaia, și având în vedere starea drumurilor din zonă …; nici măcar până la cimitirul din Rahmanu n-am avut curajul să urcăm !
      Deci avem ceva motive să revenim pe acolo (“chemarea străbunilor”), ocazie cu care să trecem și pe la Războieni și, cum am mai spus, să drumețim pe dealurile dintre Altmagea și Topolog (cum ne-ați sugerat)!

Leave a Reply to Ionela Tomescu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.