La Cotești, în … cotul Carpaților !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

baza hărții: Google Maps

baza hărții: Google Maps

Sistemtizare (proprie) a Subcarpaților Vrancei:
I – Interfluviul Trotuș – Șușița;
II – Interfluviul Șușița – Putna;
III – Interfluviul Putna – Milcov;
IV – Interfluviul Milcov – Râmnic.

 

 

 

 

 

baza harții: Google Maps

baza harții: Google Maps

Sistematizare a Zonei IV a Subcarpaților Vrancei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

baza haărții: Google Maps

baza haărții: Google Maps

Subzona <Dealurile Deleanului>

 

 

 

 

 

 

 

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

Acces Cotești

Reședință a comunei omonime (cuprinzând și satele Budești, Goleștii de Sus, Valea Cotești), localitatea și-ar trage numele de la cel al căpitanului Stan Cotea Odobescu ce ar fi primit o moșie în zonă, din partea domnitorului Radu cel Frumos (se vorbește și despre un zapis în acest sens); se întâmpla prin anii 1470. Căpitanul Stan ar fi fost ctitorul unei biserici din bârne de stejar, în jurul căreia se va forma  …

foto: Google Earth

foto: Google Earth

 

 

 

… satul Odobasca – azi înglobat în Cotești.

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

Biserica încă mai dăinuie ! Nu există însă date certe cu privire la ctitorirea bisericii de către căpitanul lui Radu cel Frumos (nu se știe nici de ce se vorbește despre <Schitul Odobasca>), cu atât mai puțin despre anul ctitoririi (considerat a fi 1471, zice-se, inscripționat sub scândura ce acoperă exteriorul bisericii); unii cercetători consideră că biserica este de secol XVIII, chiar XIX !
[Este monument istoric și … geoobiectiv !]

Pe o cruce monumentală, un text în limba română, dar cu litere chirilice …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… spune:
<CU VREREA TATĂLUI ȘI A DUHULUI SFÂNT, RIDICATU EU ACEASTĂ SFÂNTĂ CRUCE ÎN ZILELE PREAÎNALTATULUI (?) NOST[RU] DOMN, IOAN ALICSANDRU, ROBUL LUI DUMNEZEU, TEODORAKE …>; …

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

… restul … își așteaptă … tălmăcitorul !]

 

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

8:00

 

Punctul de intrare în traseul per pedes: Lacul Schitului (referința este la Mânăstirea Cotești, un timp, schit); în mod normal, cu un diametru de vreo 50 de metri, dar puțin adânc – sub jumătate de metru -, acum însă, atins de secetă !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Peste vreo 10 zile, când am revenit la Cotești, pentru a vedea celalte lacuri, l-am găsit pe cel al Schitului … la limita … existenței !

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Intrarea în incinta Mânăstirii Cotești (geoobiectiv) este marcată de o intersecție, din care, spre dreapta, un drum de căruțe se bifurcă după câțiva metri, ducând spre Lacul Negru, respectiv valea Dâlgovului.

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Și despre Mânăstirea Cotești sunt puține date certe, arhiva fiindu-i distrusă în timpul Primului Război Mondial. Mai mult de prin documente apocrife, se  avansează ca dată a înființării anul 1720, iar drept ctitor pe Ștefan II, episcop de Buzău. Conform lui Nicolae Iorga, mânăstirea a fost populată, o vreme, de călugări ruși; din 1833 devine mânăstire de maici, acestea fiind aduse de la schitul, desființat, Bonțești.

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Mânăstirea a fost desființată în anul 1959; cele 80 de maici locuiau în vreo 40 de case, din care au mai rămas doar 8. Într-una dintre acestea, amenajată ca paraclis, …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… se află o interesantă icoană, Maica Domnului cu Pruncul – într-o postură mai puțin întâlnită, aceea de “Hrănitoare” (Galaktotrophousa) – pictată de Matache Orășanu/Orășianu (din Brăila), în 1865.

 

 

 

 

foto: Google Earth

foto: Google Earth

 

 

Din intersecția de la intrarea în mânăstire …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… plecăm pe Valea Dâlgovului, …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

… traversând o așa-zisă pădure: ceea ce a rămas în urma defrișărilor sălbatice din ultimii ani peste care s-a înstăpânit un soi de lăstăriș – în parte, deja pădure -, tot sălbatic, dar natural, însă, per total, un dezastru economic pentru câteva zeci de ani buni (noua pădure care s-a instalat, … de capul, ei e un amestec de esențe fără valoare, îndeosebi, carpen și plop) !

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Apropo de plopi: nu li se poate nega, totuși, aspectul … decorativ !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Poienile, … variațiuni pe aceeași temă !

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

După un intermezzo … insolit, …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… pe Dâlgovul … sec și … însorit, …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

revenim … prin pădure pe cărare …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

11:15

… și ieșim într- o poiană … mare, …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… un prilej de … desfătare; …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

 

… fiecare …

 

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… cu ce-l … doare …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… !

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Prin capătul de sus al poienii

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… ajungem imediat în alta, unde se află Lacul Smicioc … și câțiva nuci !

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Trebuie să-i dăm ocol pentru a vedea ochișorul de apă ce-i dă totuși dreptul să se mai numească lac !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

Ne întoarcem în prima poiană, …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

 

… trecem Dâlgovul, îi suim versantul stâng …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… și ajungem în Poiana Chirițari.

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Depășim zona poienilor, excludem două derivații spre stânga, traversăm albia Dâlgovului …

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… și urcăm Dealul Pietros – interfluviu dintre Dâlgovu și Dălhăuți !

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Ținem culmea Pietrosului
până la borna III 183, …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

… de unde coborâm …

 

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

14:15

 

… în livada de pruni a Mânăstirii Dălhăuți, …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… lângă ruinele unei biserici (geoobiectiv); a fost ctitorită prin anii 1850 de Smaranda Periețeanu și Constantin Angelescu (exponenți ai protipendadei focșănene din acele vremuri), fiind biserica seminarului monahal din cadrul mânăstirii (înființat prin 1870 și a cărui clădire, nu mai există). Cutremurele care au șubrezit-o (biserica neavînd o structură de rezistență), uitarea în care a fost lăsată după desființarea mânăstirii în 1959, neglijarea clădirii și după reînființarea acesteia în 1986, au transformat biserica într-un morman de moloz.

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

La 50 m distanță, dincolo de ceea ce a mai rămas din Lacul Racilor, se află celelalte două biserici ale mânăstirii …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

… și celelalte clădiri ale așezământului monahal, înființat, conform tradiției … legendare, pe la mijlocul sec. XV, de de doi ciobani dobrogeni, frații Dălhăuș.
[Satul Dălhăuți este documentat  începând cu anul 1615.]

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

Prima biserică, cea de piatră, a fost ridicată, tot conform tradiției, în perioada 1461-1468, iar cea de lemn, în 1625. Deteriorate în timp (cea din lemn a și ars), ambele au fost refăcute la începutul sec. XIX. Cea de piatră, deși, practic, reconstruită, inclusiv repictată, – în timpul Primului Război Mondial, armata germană a folosit-o ca temniță pentru prizonierii ruși – a fost declarată monument istoric; probabil, de aceea, este închisă !
[Informații suplimentare, pe manastiri-vrancene.ro !]

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

Părăsim mânăstirea, ieșind pe poarta … prin care n-am intrat, …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… și coborâm rapid în valea Dălhăuțiului.

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Urmăm, în amonte, drumul forestier trasat prin albia Dălhăuțiului, …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

… până puțin mai sus de confluența Dălhăuțului Sec cu cel cu Apă, urcând apoi …

 

 

foto: Rradu Pușcarciuc

foto: Rradu Pușcarciuc

 

 

… pe interfluviul dintre cele două pâraie; după două trepte în suiș continuu, …

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

… culmea se muchiază și se ferestruiește un … timp, …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… lățindu-se apoi și calmându-și totodată panta …

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

15:45

 

… la racordul ei cu coama Deleanului, deasupra obârșiilor Dălhăuțului Sec.

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

După un scurt parcurs pe culmea Deleanului, …

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

… ajungem într-o poiană largă, cu deschidere nordică, spre Valea Rea – un afluent importrant al Milcovului, …

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… deasupra unei imense alunecări, …

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

… cu versanții râpei formate, erodați după modelul “piramidelor” din Subcarpații Olteniei.

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

 

Vom părăsi Plaiul Deleanului imediat ce ajungem …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… în următoarea poiană, cu belvedere spre … Focșani !

 

 

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

Din poiană, unde am întâlnit drumul forestier urcat de pe valea Dălhăuțiului, ieșim pe un braț al său ce ne conduce spre sud, pe culmea Dealului Puturos. Cale de 1 km avem … vederi largi spre obârșiile Râmnei !

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

O posibilă explicație pentru numele dealului !

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

Când intrăm în pădure … schimbăm dealul, urmând culmea Broșteanului – tot aici se racordează și Pietrosu (interfluviul Dâlgovu-Dălhăuțu); …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… aspectul rămâne același; chiar și după ce, dincolo de șaua în care am coborât, trecem, urcând ușor, …

 

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

… pe Dealul Dorului !

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

18:30

 

Ieșim din pădure în … coada satului Dealu Cucului !

 

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Rămânem pe o uliță … periferică de pe Dealul Cornetului, restul satului fiind instalat pe dealul … omonim !

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

foto: Marelena & Radu Pușcarciuc

 

Reintrăm curând în pădure și abia după 3 km …

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

19:45

… ieșim la … un fel de lumină, pe șoseaua ce leagă Coteștiul (și, dar ocolit,) de Dealu Cucului; o părăsim imediat, la prima sa curbă spre dreapta !

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

20:30

 

 

După încă 1 km de pădure și … încă jumătate prin sat, ajungem, în … sfârșit, la capătul traseului !

 

 

 

ADDENDA:

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

 

 

 

Flori, …

 

 

 

 

 

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

 

… o ciupercă … ciudată – partea superioară a pălăriei e specifică unui hrib comestibil (Boletus chrysenteron), dar cea inferioară, fiind roșie, e proprie celor toxici (cei comestibili o au galbenă) -, …

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

… și lacuri (vizitate, 10 zile mai târziu):
Lacul Negru (75 m x max 20 m
x cca -2 m);

 

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

 

 

Lacul Tulbure (ø 25 m x cca -1 m).

 

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

2 Comments

  1. –acum cateva luni am parcurs jumatatea NORDICA a masivului subcarpatic Deleanu [aflat in prelungire cu Magura Odobesti]. Prin jurnalul dvs. continui (virtual) calatoria, in partea SUDICA a culmii Deleanu. Ne-am “intalnit” ca si trasee la acea alunecare monumentala (cu belvedere, pe vreme clara, spre Dl.Raiuti & Magura Odobesti) // varful propriu-zis Deleanu (cota maxima) este impadurit si boschetarit, fara belvedere.

    –zona subcarpatica a Curburii este mai vasta si mai salbatica decat insisi Carpatii aferenti (si la fel de plina de ursi…). Nu exista harti publicate si nici marcaje turistice, GPS-ul este indispensabil, un fel de Amazonie paduroasa fara belvederi (exceptand unele brese in padure prin alunecari de teren sau exploatari forestiere)

    –zonarea geografica cu termenii “Vrancei” si “Buzaului” este prea generalista, arbitrara si putin relevanta. In lipsa de altceva, s-a folosit delimitarea administrativ-judeteana (daca-i asa, de ce nu si “Muntii Ramnicului”, de la judetzul interbelic dintre Vrancea si Buzau)
    In realitate sunt vre-o 20 de masive distincte si cvasi-anonime in lumea trekkerilor autohtoni de tip “craisti”.
    ——————–

    –o lume a bisericutzelor ponosite, rustice si anonime, (f.idilice pentru pasionatii fotografiei), niciodata pomenite in propaganda turistica oficiala, mult in afara circuitelor de consumatie turistic-automobilistica. = “Romania ascunsa”, “din spatele scenei poleite”
    ————
    p.s. off tpoic ( apropo de bisericute si inscriptii ) :
    –militez pentru reintroducerea scrierii chirilice in Romania, ACEASTA fiind a noastra si cu care ne identificam geo-istoric (precum grecii, armenii, israelienii), iara nu scrierea latina de sorginte vestic-papala (atat de straina noua si dusmanoasa), importata pripit si abuziv in euforia nationalist-paranoica din sec.19 (doar noi si turcii am facut greseala asta, calcand peste propia identitate). Din acest punct de vedere, Republica Moldova in perioada sovietica, a fost mai national-identitara decat insasi Romania “occidentalizata”

    • Comentariul dv., substanțial, instructiv și incitant, a necesitat un timp de … pritocire, de aici și mica întârziere a reacției noastre:
      – continuitatea geologică dintre Măgura Odobești și Dl. Deleanu nu e și morfologică, valea Milcovului despărțindu-le net;
      – e adevărat, mare parte din Subcarpații Vrancei este/a fost/poate va mai fi împădurită. Există însă suficiente spații larg descoperite sau doar împestrițate cu pâlcuri de arbori, care atenuează, în bună măsură, etichetări precum “Amazonie” sau “ursărie” (pe care unii, poate, le … apreciază și le doresc);
      – Denumirile pe care le … incriminați sunt la fel de bune ca și altele. Sigur, sunt pure convenții, dar acestea deja oficializate de uz.
      ________________
      – Am constatat, cu surprindere, mult mai … demult, acum, doar asistând, că … nișa celor care … scormonesc spațiul din “spatele scenei poleite”/”România ascunsă”, descoperind prin munți, pe dealuri, pe văile și drumurile care-i străbat, prin sate – la șosea ori pierdute aiurea, prin orășele, în care pare că nu s-a întâmplat niciodată nimic, sau prin marile … metropole, tot felul de chestii interesante, inițial doar pentru ei sau, cel mult, pentru alți câțiva, apoi pentru tot mai multi, s-a … foarte lărgit, cuprinzând, pur și simplu o … lume de astfel de … indivizi; care se bucură pentru sine, pentru cei de … teapa lor, dar și pentru cei, potențial, … intoxicabili, de aceast virus, numit, pur și simplu, dorința și bucuria cunoașterii; dar și a împărtășirii rezultatelor !
      ________________
      – Există, e adevărat, o realitate istorică de care nu putem face abstractie, precum faptul că am fost mai degrabă creștinați de slavi; oricum, nu de … apostolul Andrei (cei mai vechi creștini de pe teritoriul … românesc, cei din Dobrogea, nu proveneau din populația autohtonă). Trecerea de la alfabetul chirilico-slavon la cel latin este un fapt istoric, la fel de … natural ca și cel al adoptării, inițial, a primului: și un fapt și celălat nu sunt venite de la … Dumnezeu, ci de la … unii sau alții care ni le-au impus (sau autoimpus, din considerente de conjunctură istorică). Bref (deși e foarte greu în legătură cu un astfel de subiect), ar trebui să adoptăm ideea unui soi de determinism istoric, în sensul acceptării cu obiectivitate a rezultatelor acțiunilor umane, când peste acestea s-a așternut suficient praf … istoric !

Leave a Reply to Andrei Raftopol Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.