Corcodelul-mare (Podiceps cristatus L.)

Fotografiile permit o ipostază de zoom, accesibilă cu un click pe ele !

foto: Marelena Pușcarciuc 14 iulie 2013 - Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN

foto: Marelena Pușcarciuc
14 iulie 2013 – Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN

În Delta Dunării, dar și pe lacurile și bălțile interioare din țara noastră întâlnim o pasăre grațioasă, cu o siluetă zveltă, cu gâtul și ciocul lungi. Are aripile maro-închis, abdomenul îmbrăcat cu pene albe satinate, piciorele măsliniu-închis, iar în timpul zborului sunt vizibile pete albe, accentuate, pe aripi. Fața îi este albă cu o dungă neagră de la ochi spre baza ciocului. Vara, adulții de ambiele sexe sunt împodobiți pe cap cu pene de culoare roşiatică-portocalie  al căror vârf este negru. Dar ceea ce atrage atenția este moțul și coroana negră erectilă din jurul gâtului, pe care masculul și-o etalează, cu emfază, în perioada de împerechere. Diferențele dintre mascul și femelă nu sunt sesizabile, masculul fiind doar ceva mai mare decât femela.

foto: Marelena Pușcarciuc 14 iulie 2013 - Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN

foto: Marelena Pușcarciuc
14 iulie 2013 – Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN

Juvenilii au capul și gâtul albe, dungate cu negru.  

Corcodelul-mare este o pasăre relativ cosmopolită, fiind răspândită, cu deosebire, în cea mai mare parte a Europei și Asiei centrale, dar și în partea de nord a Africii (Tunisia și Egipt, semnalându-se câteva colonii și în Africa de Sud), în Australia și Noua Zeelandă. Populația globală este estimată între 90.000 – 1.400.000 de indivizi. În România se evaluează că sunt aproximativ 20.000 – 30.000 de perechi, numărul rămânând oarecum constant, nefiind o pasăre vulnerabilă şi înscriindu-se în tendința europeană de creștere ușoară. În Europa se reproduce din aprilie până în septembrie, în Australia în perioada noiembrie-martie, iar în Africa pe tot parcursul anului. Cuibărește solitar, în perchi disperaste sau în colonii numai când  locurile de cuibărit sunt puține și hrana este suficientă. Mediul de viaţă este reprezentat de lacuri cu apă curată, puţin adâncă, şi înconjurate de vegetaţie specifică. Dacă iernile nu sunt suficient de blânde, migrează spre regiuni mai calde.

foto: Marelena Pușcarciuc 15 iulie 2013 - Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN

foto: Marelena Pușcarciuc
14 iulie 2013 – Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN

Îşi petrece cea mai mare parte din timp pe suprafaţa  apei, înotând şi scufundându-se în căutarea hranei, în special, peşti de mici dimensiuni, dar şi crustacee, moluşte, broaşte. De regulă, ajunge la 4-6 m sub apă, dar e capabil să atingă şi 20 m, putând rămâne şi 3 minute în imersiune. Pentru a se ridica în aer, are nevoie de un elan lung, iar zborul îi este la joasă înălţime cu bateri rapide din aripi, folosind şi picioarele drept cârmă. Este rar văzut pe sol. Cuibul este o platformă plutitoare din plante acvatice, puţin profund, ancorat la vegetaţie sau construit pe o ridicătură, în apele mai puțin adânci. Femela depune, prin mai-iunie, o pontă anuală formată din 3-5 ouă (de fapt, între 1 şi 9) pe care le clocesc, timp de aproape o lună, ambii parteneri (corcodelul fiind o pasăre monogamă, perechea menținându-se de-a lungul anilor), câte 3 ore fiecare. După eclozare, puii sunt purtaţi de părinţi pe spate, ascunşi în pene şi hrăniţi de aceştia mai bine de două luni cu peşte şi … pene; acestea formează un bol în fundul stomacului, reţinând astfel peştele îngurgitat şi asigurând o digestie mai lentă.

Corcodelul-mare trăieşte 10-15 ani, recordul fiind deţinut de un exemplar din Rusia care a trăit 19 ani şi 3 luni.

Pasărea s-a făcut cunoscută … publicului larg prin comportamentul nupţial cu totul deosebit. În primul rând, în preajma evenimentului, ambele sexe îşi modifică penajul capului, ce se acoperă cu pene erecte, asemenea unor moţuri zburlite de vânt[1]. Parada nupţială, care implică în egală măsură, şi ca într-o oglindă ambii parteneri, constă în mişcări de apropiere şi de îndepărtare unul de celălalt, însoţite de aplecări stânga-dreapta şi de înălţări graţioase ale capului, de scufundări simultane şi de reveniri sincrone, având în ciocuri tulpini de plante destinate cuibului.[2]

Bibliografie:
http://en.wikipedia.org/wiki/Great_Crested_Grebe
http://fr.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A8be_hupp%C3%A9
http://www.oiseaux.net/oiseaux/grebe.huppe.html
http://www.birdlife.org/datazone/speciesfactsheet.php?id=3639#FurtherInfo
http://www.iucnredlist.org/details/106003639/0
http://www.arkive.org/great-crested-grebe/podiceps-cristatus/image-A23905.html
http://www.birdsinbackyards.net/species/Podiceps-cristatus


[1] – în Anglia epocii victoriene (secolul al XIX-lea), penele erau folosite la decorarea pălăriilor şi a lenjeriei de damă, motiv pentru care specia a fost în declin, aproape de extincţie; în Australia, în aceeaşi perioadă, corcodelul-mare era intens vânat pentru carne.

[2]pentru a vedea aspecte video ale comportamentului corcodelului-mare, executaţi click aici !

Alte fotografii:

14 iulie 2013 – Balta Costișa/Costișa/Homocea/VN

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Radu Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

foto: Marelena Pușcarciuc

2 Comments

  1. Comment

  2. Toamana, corcodelul mare migreaza catre tinuturile mai calde din zona mediteraneana si din Africa.

Leave a Reply to Ce pasari minunate si ce metoda eficienta de a construi cuibul! Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Website Apps