Munții Ciucului – sudul culmii principale, între Pasul Cărpinenii și Pasul Uzului – sinteza traseelor

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

harta: Radu Pușcarciuc

Prin Pasul Cărpinenii (980 m), de la est la vest, se trece din Munții Nemira în cei ai Ciucului; piciorul de racord formează primul vârf important al culmii principale a Munților Ciucului: cu Bureți (Gombás), de 1.199 m (pe hărțile topografice militare ale sfârșitului sec. XX, bază pentru majoritatea hărților turistice ale acelorași vremuri, apare numele Polian(1). Din vârf, spre sud, se formează o … coadă, lungă de cca 13 km, nu foarte … stufoasă în brațe secundare; harta și traseele turistice aferente sunt prezentate separat. Culmea principală, cuprinsă între Vf. Bureților și Vf. Bâtei (Bot-havas), de 1.192 m, dincolo de care urmează Pasul Uzului (1.085 m), formează un semicerc lung de cca 30 km, ce înconjoară întregul bazin al râului Casin (>Râul Negru>Olt); altitudinea sa maximă este de 1.456 m, fiind atinsă în Vârful Bobișca, situat aproape de punctul de maxim al convexității semicercului, care este reprezentat de Curmătura Pârâul Alb (cca 985 m) – cel mai jos punct al sectorului de culme luat în atenție. Dar cel mai cunoscut vârf al acestuia, care-i împrumută și numele, este Repatul (Mare), de 1.292 m; din acesta se desprinde, depărtându-se mult lateral, asemenea unui veritabil braț îndoit, culmea Bașca. Dincolo de Curmătura Pârâul Alb culmea are o alură altitudinală relativ uniformă, sub 1.200 m. Din Vârful Bâtei pleacă spre sud o culme secundară cu același … comportament altitudinal; ea realizează racordul cu Munții Bodocului în Pasul Casin (Nyerges=șa), la 860 m altitudine. Harta și traseele constituie substanța unui alt apendice al acestui articol. Numitorul comun al cvasitotalității traseelor descrise este punctul de intrare: unul dintre satele comunei Plăieșii de Jos; doar câteva dintre traseele din apendici pornesc din localități de pe valea Oltului (Cozmeni, Sânmartin), altele din Valea Râului Negru (Sânzieni, Estelnic), iar unul de pe valea Uzului.

background-ul hărții: Google Maps

Executând click pe numărul de ordine al traseului veți avea acces la o scurtă descriere a sa însoțită de fotografii lămuritoare (în construcție); pentru alte fotoreportaje executați click pe steluța dintre paranteze !

1. Iacobeni 
a. Dl. Brebului – Dl. Mesteacănului –
b. Dl. Buta – Dl. Mesteacănului –
– Vf. cu Bureți – Piscul Poianului – Măgura Vinului – Vf. Mociar – Vf. Piatra Ascuțită – Vf. Licat – Iacobeni

2. Plăieșii de Sus – Piciorul Țapului – Vf. Piatra Ascuțită – Vf. Piatra Ascuțită – Vf. Mociar – Măgura Vinului – Vf. Smochinei – Culmea Diacului – Piciorul Tăieturii – Măgura Stejarului – Plăieșii de Sus

3. (*) Plăieșii de Sus – Măgura Mesteacănului – Piciorul Tăieturii – Culmea Diacului – Dl. Bradului – Vf. Repat –
a) Piciorul Repatul Mic – Valea Repatului – Plăieșii de Sus
b)
Piciorul Piatra Albă – Gura Repatului – Plăieșii de Sus

4. Plăieșii de Sus [Gura Izvorului Piatra Albă] – Fântâna Piatra Albă – Piciorul Piatra Albă – Mt. Ciutacoș – Muntele Gal – Gura Izvorului Piatra Albă

5. Plăieșii de Sus [Gura Pârâului Gal]
a. Piciorul Gal – Vf. Ciutacoș –
b. Piciorul Ciutacoș – Vf. Ciutacoș –
– Vf. Kapocsag –
c. Curmătura Tisei – Gura Tisei –
d.
– Vf. Bobișca – Culmea Bobișca – Gura Tisei –
Gura Pârâului Gal

6. Plăieșii de Sus [Gura Tisei] – Culmea Bobișcăi – Vf. Bobișca – Vf. lui Ștefan – Vf. Curechilor – Gâtul Pârâul Alb – Gâlma Albă – Mt. lui Aklos – Gâlma Bradului – Piciorul Umbrei –
a. Valea Casinului – Gura Tisei
b. Dl. Kend – Gura Tisei

7. Plăieșii de Sus [Gura Carpenului] – Piciorul Umbrei – Gâlma Bradului – Vf. Győrődszeg – Mt. Cărpinișului – Dl. Carpenul – Gura Carpenului

8. Casinu Nou [La Cărămidărie] – Culmea Fagului – Vf. Győrődszeg – Piciorul Bâtei – Mt. Gruiul Mare – Mt. Porcului – Capul Vișinii –
a. – Dl. Despletita Mare – Valea Despletita –
b.
– Vf. Popii – Capul Trestiei – Cetatea Despletita – Valea Despletita –
La Cărămidărie

Appendix:

9. Valea Uzului (Gura Bașcăi) – Mt. Fagul Lacului – Piscul Bașca – Culmea Bașca – Vf. Piripó de Sus – Gâtul Muntelui – Vf. Repat – Mt. Ciutacoș – Vf. Kapocsag – Vf. Bobișca – Culmea Fântâna Iadului – Gura Bașcăi

background-ul hărții: Google Maps

Extremitatea sud-estică a Munților Ciucului

10.
a. Cătrușa/Estelnic (Gura Pârâului Cetății)
– Dl. Odoica –
b. Cătrușa (Gura Cătrușei) – Dl. Odoica –
– Gâlma Neagră – Vf. cu Bureți –
c) – Gruiul cu Apă – Dl. Jidanului –
e) – Culmea Cetății – Valea Cetății – Gura Pârâului Cetății
f) – Vf. Urzicii – Mt. Poian – Dl. Poian – Gura Pârâului Cetății
d) – Măgura Mesteacănului – Măgura Mare – Dl. Primejdios – Gura Catroșei

11. Valea Scurtă (Cimitir) – Satul Valea Scurtă – Satul Belani – Pârâul Roșu – Dl. Dosul Pietrei – Dl. Hudăului – Dl. Poian – Mt. Poian – Piciorul Hordo – Cimitirul Valea Scurtă

12. Poian – Satul Poian – Satul Sânzieni – Dl. Piatra Judecății – Dl. Orotvani – Dl. Bututelea – Dl. Vorabasca – Dl. Dosul Pietrei – Poian

13. Estelnic – Dl. Clopoțelului – Pasul Cărpinenii – Piciorul cu Bureți – Vf. cu Bureți – Gruiul cu Apă – Dl. Jidanului – Vf. Urzicii – Mt. Poian – Dl. Piciorul Hordo – Valea Estelnicului – Estelnic

background-ul hărții: Google Maps

Extremitatea sud-vestică a Munților Ciucului

14. Cozmeni – Dl. din Față – Dl.Mocirlei – Vf. Caprei – Mt. Popii – Dl. Vango – Dl. Pietrei – Dl. Copas – Cozmeni

15. Ciucani – Dl. Pietrei – Dl. Vango – Capul Vișinii – Mt. Porcului – Gruiul Mare – Dl. Mestecănișului – Ciucani

16. Sânmartin – Dl. Mestecănișului – Gruiul Mare – Piciorul Bâtei – Pasul Uz – Mt. Rugatul Mare – Gurguiul – Mt. Puternic – Dl. cu Brusturi – Sânmartin

17. Casinul Nou (Gura Primejdiosului) – Dl. Noroios – Mt. Capul Corpului – Fântâna cu Știubei – Dl. Balas – Dl. Inului – Dl. Șeii – Pasul Casin – Dl. Mocirlos – Vf. Caprei – Vf. Popii – Dl. Agrișului – Gura Primejdiosului
18. Casinu Nou (Gura Oboiului)
– Dl. Lung – Dl. Caprei – Vf. Popii – Dl. Agrișului – Gura Oboiului

 

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

______________

(1 – toponimia adoptată este rezultatul … interpolării informațiilor oferite de mai multe hărți: Planurile directoare de tragere (1:20.000) [foile Doboiu și Pârâul Uzului]- Serviciul Geografic al Armatei/1917, Hărțile topografice militare (1:25.000 & 1:50.000) – Direcția Topografică Militară/cca 1960-1970, Hărți topografice sovietice (1:50.000) – f.a./cca 1970, Harta Munților Ciucului – Nae Popescu & alții în Asaltul Carpaților/București/1985, Harta Munților Ciucului – Constantin Rusu & C. Stănescu/1988 în Munții Ciucului. Ghid turistic de Constantin Rusu, Ion Talabă, Gheorghe Lupașcu/Abeona-București/1992, Munții Ciucului și Zona Ghimeșului (1:60.000) – Zsigmond Enikö & Dimap/Budapesta/2006.

6 Comments

  1. Dati-mi și mie traseul cum pot ajunge pe Muierus

    • Traseul pe care l-am făcut noi este prezentat aici: http://www.muntesiflori.ro/duminica-trecuta-16/ ! Față de schița de pe fotografia de pe Google Earth (traseu propus cu o săptămână înainte) există o mică diferență la urcare: am urmat valea Muerușului (la gura căruia este o capelă catolică) până la prima confluență majoră, de unde am continuat pe interfluviul dintre cele două pâraie (un traseu turistic marcat cu triunghi roșu urmează brațul din stânga; se mai poate vedea câte un semn).

  2. Îmi puteți da o poza cu vârful Moghioroș că nu știu unde este ,oare este aproape de valea uzului?

    • Vf. MagyarosRomânizat, vârful e numit Mueruș, deși Magyaros înseamnă Aluniș !

  3. Salut , îmi puteți spune dacă și armata rusă a luptat alături de armata română pe munții de lângă valea Uzului și cărunta (WW1) ? Îmi puteți da poza pe Yahoo mail cu tranșeele de lângă valea Uzului /căruntă ,sau dacă nu sa-mi ziceți munții de lângă valea Uzului unde a-au luptat

    • În Primul Război Mondial s-au dat lupte pe Valea Uzului, pe un aliniament oarecum perpendicular pe vale, urmând creasta munților Ciucului de la Lapoș până pe Vf. Soveto dar și pe culmile Munților Nemira, de vizavi; pe aici trecea granița dintrre România și Austro-Ungaria și, ca atare, zona era bine fortificată. Primele lupte dintre armata austro-ungară și cea română au avut loc în toamna lui 1916, atât cu prilejul ofensivei trupelor române, cât și în timpul retragerii lor. Alte lupte au avut loc în 1917 între trupele rusești și cele austro-ungare.
      Urme WW1Cât despre urme ale lucrărilor genistice, noi nu le-am remarcat decât pe cele ale unor fortificații pe versantul vestic al Vf. Nemira Mare, ale unui tranșeu sub Vf. Șolintaru și cele reprezentate de un puț natural, dar amenajat (cu scoabe), pe Vf. Cristeșu și ale câtorva galerii săpate în versantul sudic al culmii vestice a Cristeșului cu acces facil la ele de pe vechiul drum militar ce trece pe sub această culme.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.