După cetăți-3

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Acest articol continuă prezentarea traseelor ce trec pe la siturile arheologice din nord-vestul extrem al Munților Întorsurii, cunoscute îndeobște sub denumirea generică de “cetăți”. Datele generale în legătură cu acest demers, ca și fotoreportajele primelor două drumeții aferente, aici !

 

 

 

Traseul 3 (7 februarie 2025): – auto: DN 11 – Castrul roman de la Comolău – COMOLĂU – RECI – Cetatea de la Leț – BOROȘNEU MARE (castrul roman) – VALEA MICĂ
– per pedes: VALEA MICĂ – Dealul Cetății (Cetatea Viezurelui) – Culmea Siridiului – Poiana Siridiului – Valea Scurtă – Dl. Biborț (Cetatea Prâsnelului) – Dl. Pietros – VALEA MICĂ

Date tehnice:
Durată: cca 7 h
Lungime: cca 8 km
Denivelare pozitivă absolută: cca 450 m
Dificultate: mediu

Acces auto: La 1,3 km de intersecția cu sens giratoriu dintre DN 11 (Brașov-Bacău) și DN 13E (Sf. Gheorghe-Covasna), spre Brașov, respectiv, în sens invers, la 1,5 km de localitatea Sântionlunca, există un drum asfaltat ce coboară din DN11 spre est, către localitatea Comolău. La doar 500 m se află un mic loc de parcare, …
… chiar sub colina în formă de trunchi de piramidă triunghiulară pe care a fost ridicat prin sec. II-III un castru roman.

 

Pe platforma superioară n u se mai văd decât vag urmele secțiunilor arheologice, deși acestea au fost destul de consistente evidențiind, de pildă, bazele unor turnuri de apărare. Informații complete privind cercetările și ipotezele privind situl, aici !

De la sit urmăm același drum, cca 2,7 km, care ne duce prin fostul sat Comolău (acum parte a satului Reci), apoi prin Reci, în centrul căruia trecem pe DN 13E. Mergem spre Covasna cale de 7,5 km până la intersecția cu DJ 121A spre satul Leț.

Imediat după prima curbă spre stânga de pe acest drum județean (la cca 500 m de la intersecție), se vede bine dealul pe care se află Cetatea de la Leț, Dealul Cetății sau Varhegy.

Mai avem cca 500 m până în “centrul” cătunului Varhegy (ce ține de satul Leț), unde cotim spre dreapta și suim ușor pe un drumeag de pământ, vreo 150 de metri, …

… până în spatele unui cimitir.

 

Mai avem doar 150 de metri ca să ajungem la cetate; …

 

… pe care am găsit-o … împresurată !

 

Doar că asediatorii s-au retras … strategic de cum ne-au simțit apropierea !

 

Dăm ocol “cetății” pe malul de pământ exterior șanțului de apărare …

 

…

 

…

 

…, …

 

… în final suind în incinta ei, unde nu se remarcă decât câteva gropi, provenite de la sondajele arheologice sau de la căutătorii de comori ! Ultimul nivel de locuire al cetății e din Evul Mediu: pe locul unei cetăți de lemn din sec. XIV, din vremea regelui Ungariei, Ludovic cel Mare (fiul lui Carol Robetrt de Anjou), regele Ungariei, Ioan Sigismund Zapolya a construit în 1562 o cetate de piatră, dărâmată în 1597  de secui și reconstruită ulterior tot de ei.

Revenim la intersecția DJ 121A cu DN 13 E. De aici întorcându-ne spre vest, pe acesta din urmă, îl vom părăsi doar după 800 m cotind la stânga spre Boroșneu Mare. După exact 1,75 km părăsim șoseaua asfaltată luând-o spre dreapta pe o uliță neasfaltată pe care suim ușor doar 300 m până la a doua intersecție spre stânga.

Vizavi de intersecție se află Conacul Kökösi ce acoperă cvasiintegral situl arheologic corespunzător unui castru roman din sec II-III, descoperit încă din 1864.

 

Chiar și colina pe care se afla ridicat castrul, din cauza antropizării din zilele noastre, nu mai păstrează alura dominantă asupra depresiunii de sub ea pe care doar ne-o putem imagina !

Traseul nostru auto spre cel perpedes continuă pe șoseaua pe care am intrat în Boroșneu Mare și duce spre Boroșneu Mic până la care avem de mers 3,75 km; până la intersecția (250 m de la intrarea în Boroșneu Mic) de unde pleacă spre dreapta un drum comunal neasfaltat spre satul Valea Mică.

Traseul auto se termină după 2,25 km (neglijând în acest timp două uliți ce pleacă spre stânga) în fața unei bariere silvice.

Fotoreportajul traseului per pedes:

Întâiul obiectiv, Cetatea Viezurelui, este la … câțiva pași doar !

 

În 10 minute suntem pe platoul somital al micului deal, al Cetății, care, la prima vedere nu ne spune nimic !

 

Abia în capătul său sudic remarcăm denivelările cauzate de multele activități arheologice, …

 

… dar și de numeroasele găuri de viezuri, de unde și numele actual al străvechii cetăți, …

 

… cu nivele de locuire până în epoca dacică …

 

… !

 

Printr-o mică șa, Dealul Cetății se racordează la un picior de deal …

 

… ceva mai serios ca diferență de altitudine, aspect resimțit în prima parte a urcușului.

 

Urmează însă și un … mic pasaj mai blând …

 

… numai bun pentru a pregăti ultima parte a urcușului, cea mai … dură – …

 

… sic !

 

… iar sus aproape de fruntea pantei, cotim drastic pe drumeagul ce duce spre dreapta …

 

…

 

… pe coama Culmii Siridiu !

 

Vreo 10 minute mergem … întins, fără nicio grijă; …

 

… până la intersecția marcată de borna silvică 178, unde părăsim drumul mult mai circulat ce o ia spre dreapta, noi ținând direcția înainte pe un drum încă decelabil !

 

Drumul, deși pare că o ia cam prea tare spre dreapta, nu face decât să evite vechile drumuri de pe culme, transformate acum în torenți, revenind apoi strict pe linia culmii !

 

Imediat, urmează o coborâre rapidă …

 

… care ne va scoate din pădure …

 

… în marginea vastelor poieni ale Siridiului care ocupă întregul versant stâng al Văii Scurta !

 

Mai avem de traversat doar un colț de pădure, după care …

 

… vom … defila prin poiană fără a ne îndepărta prea mult de marginea pădurii; …

 

… până poiana va fi închisă de o pădurice de alun !

 

Vom face o mică voltă spre dreapta, …

 

… pentru a coborî lejer , pe lângă păduricea de alun …

 

… spre valea Scurta !

 

O vom traversa printr-un punct … strategic ales, încât panta pe care o vom sui pe Dealul Biborț să fie cât mai blândă !

 

Gândit și … făcut …

 

…

 

 

…

 

… !

 

Pe vârf, ar fi fost cândva (sec. XV), o cetate ciudată care ar fi avut un turn de lemn ce se rotea în jurul axei sale, de unde și numele: Cetatea Prâsnelului. Dar, săpăturile arheologilor n-au scos la iveală nici un artefact care să ateste vreo construcție pe Dealul Biborț !

 

Ceea ce se putea vedea din turnul-prâsnel putem vedea și azi, bineînțeles, cu … up-datările firești …

 

…

 

… !

 

Părăsim Vârful Biborț și coborâm spre est, …

 

… prinzând în … colimator ultimul obiectiv al drumeției !

 

Din șaua ce desparte dealurile Biborț și Pietros urmăm drumul mai lent …

 

… care, însă vizează Șaua Pietrosului, ori noi vrem să ajungem pe vârful său; de aceea, lăsăm drumul …

 

… și ne îndreptăm, în prima fază, spre unicul copac de pe întreg dealul, un pin … singuratic – sic; …

 

… apoi, o ținem întins până pe vârf !

 

Onorăm prezența pe vârf făcând turul de orizont oferit …

 

… !

 

Toate … formalitățile legate de vârf fiind astfel îndeplinite, nu ne mai rămâne decât să coborâm …

 

…

 

… la mașină !

Pentru a accesa fotoreportajul celui de al 4-lea traseu, la ultima locație presupusă – a 3-a – a Cetății lui Barabás, executați click aici !

Click aici pentru a accesa o Addenda ce cuprinde informații privind traseele noastre la multe alte cetăți din țară !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !