Bucegi-Vest: de la Strunga la Lespezi în trei pași !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare; executați click aici !

Atenţie: imaginile au ipostaze de zoom, accesibile cu câte un click executat pe fiecare !

Culmea vestică a Munților Bucegi, deși mai puțin impresionantă decât Abruptul lor Estic, oferă totuși un spectacol deloc mai prejos în jumătatea ei nordică. Sudul ei are însă un aspect cu totul deosebit: o culme acoperită integral de pășuni  cu denivelări domoale și picioare scurte și cvasiîmpădurite spre vest, prelungi și ceva mai golașe spre est. Dacă mai adăugăm faptul că altitudinile “nordului” sunt aproape constant peste 2.000 m, iar ale “sudului” ating un maximum de 1.988 m, înțelegem de ce interesul turiștilor pentru “sud” este destul de scăzut. Dar, măcar din curiozitate, dacă nu și pentru un anume pitoresc – ce nu poate fi descoperit decât la fața locului -, nu poate fi ignorat ! Cele patru trasee pe care le fotodescriem în continuare am vrea să fie puncte de sprijin în acest sens !

1. Cheile Tătarului – Gura văii Tătaru – Piciorul Colților Tătarului – Valea Tătarului – Muntele Tătaru – Șaua Strungulița – Refugiul Strunga – Gura văii Coteanu – Valea Ialomiței – Cheile Tătarului – fotoreportajul, mai jos !
1 bis. Cheile Tătarului – Valea Ialomiței – Gura Văcăriei – Colții Tătarului – Vârful Tătaru – Șaua Tătaru – Vf. Deleanu – Piciorul Tătarului – Valea Tătarului – Cheile Tătarului – fotoreportajul, aici – în construcție !
2. Gura Mircii – Valea Mircea – Piciorul Plaiului Mircea – Plaiul Mircea – Vf. Deleanu – Vf. Lucăcilă – Stâna Lucăcilă – Valea Mircea – Gura Mircii – fotoreportajul, aici – în construcție !
3. Cabana Brătei – Valea Lucăcilă – Vf. Lucăcilă – Plaiul Lucăcilă – Plaiul Zănoaga – Pe Podu cu Florile – Plaiul Lespezi – Claia de Piatră – Muntele Lespezi – Drumul Carierei – Valea Brătei – Cabana Brătei – fotoreportajul, aici – în construcție !

Accesul auto: Pentru traseele 1 și 2, se pleacă, aproximativ, din Pasul Păduchiosu, aflat pe DN 71, Târgoviște – Sinaia, la 9 km de Sinaia și 100 km de Târgoviște, în apropierea Hotelului Cota 1000. La doar 1 km de pas/drumul de acces la hotel, este intersecția dintre DN 71 și DJ 713, acesta din urmă fiind numit și Trans Bucegi, deși nu tranzitează masivul, ci doar permite accesul auto în zonele sale maxime de interes din punct de vedere turistic !
Din intersecția menționată, se parcurg 8 km până în Șaua Dichiu, unde, se desprinde spre stânga DJ 713A ce ne coboară spre valea Ialomiței; după doar 3,5 km, vine din stânga, de la Sanatoriul Moroeni DJ 714. De la această intersecție drumul asfaltat continuă sub numele DJ 714, ajungând după 1,5 km la o nouă intersecție, aflată nu departe de Barajul Bolboci. DJ 714 continuă spre stânga, urmând malul drept al Lacului Bolboci, apoi valea Ialomiței, până la sediul Salvamont și al Jandarmeriei Montane, cale de 11 km; pe câteva porțiuni asfaltul lipsește ! O variantă a lui DJ 714 ocolește lacul pe malul său stâng (8 km).
– intrarea în traseul 1 este la gura pârâului Tătaru, aflată la cca 6 km de Barajul Bolboci, dar spații mai largi de parcare se găsesc în capetele Cheilor Tătarului (pe valea Ialomiței), la distanță de câteva sute de metri de gura Tătarului;
– la 2 km de baraj, la gura pârâului Bolboci, este intrarea în traseul 2; există aici spațiu suficient de parcare.
Legat de DJ 714, menționăm că din cei 21 km dintre DN 71 (satul Glod – la 13 km de Pasul Păduchiosu)) și intersecția sa cu DJ 713A, 5 sunt asfaltați: Glod – Sanatoriul Moroeni. Kilometrii neasfaltați sunt dificili chiar și pentru o mașină cu garda înaltă; în plus, traseul pe el, de la Glod la intersecția cu DJ 713A, este mai scurt decât traseul pe DN 71, DJ 713 și DJ 713A cu doar vreo 5 km !
Intrarea în traseul 3 este la Cabana Brătei de pe pârâul omonim, un afluent al Ialomiței. Pentru a ajunge acolo se părăsește DN 71 din capătul nordic al satului Moroeni (cu 2 km aval de Glod, la confluența dintre pârâul Cărpeniș și Ialomița), urmând drumul județean 714 A,  ce suie pe valea Ialomiței; este asfaltat pe parcursul a doar 3,5 km. La terminarea asfaltului se traversează Ialomița, continuându-se pe valea ei, pe un drum foarte prost, încă cca 7,5 km. După primii 2,75 – 3 km depășim două intersecții: la prima, drumul din stânga duce spre valea Răteiului, la a doua, spre dreapta, se poate ajunge la complexul turistic Cerbul. După alți 3,5 km se traversează un tunel, ca, după 1 km să se ajungă la o altă intersecție importantă, la limita Parcului Natural Bucegi. Drumul care continuă înainte, pe valea Ialomiței, este declarat închis circulației publice; spre dreapta se ajunge la Cariera Lespezi. În pofida interdicției despre care vorbeam, se poate continua pe drumul forestier de pe valea Ialomiței cel puțin 3 km, până la Cabana Brătei. De altfel, de aici se intră în traseul 3 !

Fotodescrierile traseelor:

1. Pe Muntele Tătaru

Traseu (30 august 2025): Cheile Tătarului – Gura văii Tătaru – Piciorul Colților Tătarului – Valea Tătarului – Muntele Tătaru – Șaua Strungulița – Refugiul Strunga – Gura văii Coteanu – Valea Ialomiței – Cheile Tătarului

Date tehnice:
– durata: cca 9 h (cu popasuri)
– lungime: cca 11 km
– altitudine absolută: cca 600 m
– grad de dificultate: mediu

Parcăm la intrarea dinspre aval a Cheilor Tătarului, de unde sunt 300 m până la gura Tătarului; …

 

… Traseul este marcat cu triunghi galben, intrarea în el fiind semnalată de o săgeată indicatoare.

 

Un sfert de oră urcăm ușor prin pădure, pe o cărare relativ … zdrumicată de căzături “forestiere” și de câteva mici praguri stâncoase; …

 

… și ieșim pe o brână lată, înierbată, cu vedere spre Lacul Bolboci …

 

… !

 

Părăsim terasa prin partea sa superioară, unde se află intrarea (îngrădită, dar nu inaccesibilă) în Peștera Ursului, o peșteră descoperită în 1891 de arhimandritul Nifon – stareț al Mânăstirii Sinaia; această peșteră …

 

… ca și cea aflată nu departe, la doar 3 … minute, sunt considerate stațiunile paleolitice din România aflate la cea mai mare altitudine ! Amănunte despre morfologia acestora, aici !

 

Terasa ne oferă însă și alte surprize, … botanice …

 

…

 

… !

 

Un timp – vreo 10 minute – poteca merge încă de-a coasta, mai mult sau mai puțin prin pădure, …

 

Curând – trebuiau să vină -, apar pragurile … altitudinale …

 

… !

 

Străbatem apoi o zonă răvășită de prăvăliri de stânci rupte din pereți de banalul îngheț-dezgheț al apei …

 

… !

 

 

După încă vreo câteva șerpuiri pe verticală și orizontală ale potecii …

 

… ieșim … la plai; după 2 ore de la intrarea în  traseu !

 

Zările încep să se deschidă; …

 

… dar ca să vedem ceva mai … substanțial trebuie să mai avansăm nițel pe culme, cvasisuind pe un mic vârf terminal …

 

… cu belvedere …

 

… și cu câteva flori !

 

Urmează o coborâre scurtă de iute ce-i …

 

… până într-o șa joasă, de unde continuăm pe valea, de regulă, seacă, a Tătarului !

 

Poteca turistică se aține la mică distanță de firul văi, dar la una ceva mai mare de stâna de care ne apropiem …

 

… văzând cu ochii ! Lipsesc oile și … câinii !

 

Oile sunt la siestă, sus în marginea pădurii, păzite de … cinteze !

 

Vîrful Tătaru pare a ne aține calea, noi de aținem însă ceva mai departe de el, …

 

… suind pe firul văii Tătarului !

 

… mai precis, pe malul său drept …

 

… !

 

Ceva mai sus trecem însă pe celălalt mal, …

 

… suind într-o direcție net … sugerată de stâlpii de marcaj; …

 

… fiecare dintre noi alegându-și trasa cea mai favorabilă !

 

Suntem pe Muntele Tătaru, și încă nu pe vârf; …

 

… pe care iar îl vom ocoli …

 

… !
[Un traseu … supliment al Pasului 1 care are în vedere  cucerirea Vârfului Tătaru este traseul 1 bis]

 

Câteva alte floricele se adaugă fotoierbarului nostru !

 

Urcăm ușor pe pantele blânde ale Muntelui Coteanu, …

 

… oarecum, spre Șaua Strungulița; care e cam … ocupată !

 

(Dar nu din cauza aceasta) deviem spre dreapta

 

… racordându-ne la poteca (bandă roșie) ce leagă Șaua Strungulița de Șaua Strunga.

 

Evităm … la mustață Șaua Strunga, noi coborând pe la Refugiul Strunga …

 

…, …

 

… care arată foarte, foarte bine !

 

Coborâm …

 

… pe o pantă relativ blândă, însoțind marcajul dublu cruce roșie+bandă roșie. Acesta din urmă n-ar trebui să existe pentru simplul motiv că se intersectează – în Șaua Strunga – cu marcajul tot bandă roșie, al culmii principale a Bucegilor; …

 

… lucru de mirare … și pentru un mic muscar-sur (Muscicapa striata) !

 

Un prag ceva mai … accentuat …

 

… poate fi coborât … după preferințe !

 

Următorul prag îl vom coborî încă însoțind marcajul, până vom avea sub ochi cea mai rapidă și ușoară coborăre spre poiana cu stână de pe valea Coteanului !

 

Zis și făcut …

 

… !

 

Traversăm firul firav al Coteanului și urcăm prin poiană spre colțul ei sud-vestic, …

 

… doar pentru a coborî apoi într-o poiană largă cu construcții mai vechi, părăsite, sau mai noi !

 

Din poiană pleacă, pe lângă pârâul Coteanu, un drum forestier care după doar 200 m ajunge în drumul asfaltat de ope valea Ialomiței. D Mergând pe acesta din urmă, ajungem după 1,5 km în Cheile Tătarului !

Parte din Primul pas poate fi parcurs și pe traseul 1 bis, care vizează cucerirea Vârfului Tătaru: vezi aici – în construcție !

Traseul Pasului 2, pentru parcurgerea sectorului de culme Vârful Deleanu – Vf. Lucăcilă, este descris aici – în construcție !

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !