Ajuga gevensis & Ajuga reptans

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Executând click pe numele familiei, e posibil să aflaţi informaţii despre aceasta !

Genul Ajuga, al familiei Lamiaceae, cuprinde cca 30-50 de specii (după alții, 70) native în Europa, Asia, America și Africa; există și două specii australiene. Caracteristica morfologică determinantă este redeucția extremă a labiului superior al corolei; de aici se trage și numele genului: “a jugum” (lat.) = “fără jug” ?!
În românia sunt prezente 7 specii, două dintre acestea cu câte două subspecii. Dintre cele 7, două sunt foarte asemănătoare:

A. genevensis L. și …

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… A. reptans L.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Doar la o privire mai atentă, cunoscând criteriile de determinare specifice, pot fi deosebite relativ ușor:
– în primul rând, A. reptans are stoloni repenți – caracteristică ce dă și numele speciei (reptans, repens = târâtor) -, în timp ce A. genevensis este o plantă fără stoloni;
– apoi, A. genevensis are tulpina (muchiată) păroasă integral – pe toate cele patru fețe ale sale, dar la A. reptans, în zona superioară a tulpinei, perișorii sunt prezenți doar pe câte două fețe opuse, alternativ, de la un nod la altul;
– în fine, frunzele, din partea superioară a tulpinei, ale speciei A. reptans sunt doar serate cu dinții rotunjiți, pe când cele ale speciei A. genevensis sunt mai mult sau mai puțin palmate.
În ceea ce privește coloritul, dincolo de albastrul-violet obișnuit (cu nuanțe, desigur) al ambelor specii, menționăm că nu sunt chiar foarte rare întâlnirile cu exemplare roz sau albe, însă, în mod deosebit, de A. genevensis.
Cele două specii au o oarecare apetență pentru hibridizare. Așa s-au născut:
– A. x hybrida A.Kerner (A. genevensis x A. reptans);
– A. x pseudopyramidalis Schur (A. reptans x A. pyramidalis L.)
Datorită caracteristicii sale de a fi stoloniferă A. reptans este căutată de horticultori pentru covoarele dense pe care le formează, ca și pentru diferențele coloristice; au fost create, desigur, numeroase varietăți cultivate.
Studii de biochimie relevă deosebiri importante între cele două specii: dacă A. reptans este relativ bogată în compuși antiinflamatori, hepatoprotectori și imunomodulatori, A. genevensis este ușor bogată în polifenoli (antioxidanți și diuretici).
În cultura populară cele două specii sunt relativ diferențiate prin nume:
– A. reptans este barba-boierului, bugulă, lupariță, lavrentină, tămâiță, vinețică, vineriță, vineț;
– A. genevensis, barba-boierului, gubănaș, iarbă-de-greutate, lavrentină, soliman, suliman, vineriță, vinețică.
Dacă A. reptans are, tradițional, întrebuințări medicinale (fiind socotită cicatrizantă, astringentă, antimicrobiană), cealaltă, mai puține, în unele țări fiind folosită totuși ca astringent sau digestiv.
Din punct de vedere nomenclatural cele două specii au o sumedenie de sinonime:
– A. genevensis L. = A. alpestris Dumort., A. alpicola (Beck) Dalla Torre, A. alpina L., A. astolonoza Schur, A. cryptostolon/cryptostylon Lagr.Foss., A. foliosa Tratt., A. genevensis var. alpicola Beck, A. g. var. alpina (L.) Nyman, A. g. var. arida Fr., A. g. var. cryptostolon/stylon Lagr.-Foss. ex Nyman, A. g. var. elatior Fr., A. g. var. foliosa (Tratt.) Beck, A. g. var. glabrifolia St.-Lag./Cariot et St.-Lag., A. g. var. grossidens Briq., A. g. var. integrifolia Sanio, A. g. var. longifolia Klett et Richt., A. g. var. longistyla St.-Lag./Cariot et St.-Lag., A. g. var. rosea Gaudin, A. glabrifolia (St.-Lag.) Bonnier, A. interrupta Dulac, A. lanata Mart. ex Steud., A. latifolia Host, A. montana Rchb., A. pyramidalis M.Bieb., A. rugosa Host, A. vulgaris subsp. alpina (L.) Rouy, A. v. subsp. genevensis (L.) Rouy, Bugula alpina Gray/(L.) Delabre, B. pyramidalis B. genevensis (L.) Crantz, Lam. non (L.) Mill., B. tomentosa Gilib., Teucrium genevense (L.) Crantz;
– A. reptans L. = A. abnormis (Rouy) Prain, A. alpina Fr., A. barrelieri Ten., A. breviproles Borbás, A. candolleana (Rouy) Prain, A. decumbens Mill., A. densiflora Ten., A. hampeana A.Br. et Vatke, A. nantii Boreau, A. pyramidalis L./Huds., A. repens Gueldenst. ex Ledeb., A. r. var. alba C.Mackintosh, A. r. var. albiflora Tinant, A. g. var. alpina Nyman, A. g. var. caerulea C.Mackintosh, A. g. var. pyramidalis Zalewski, A. g. var. rubra C.Mackintosh, A.r. subvar. densiflora Nyman, A. stolonifera Jeanb. et Timb.-Lagr., A. vulgaris Rouy, A. v. subsp. abnormis Rouy, A. v. subsp. candolleana Rouy, A. v. subsp. nantii (Boreau) Rouy, A. v. var. bifera Gillot, A. v. var. brevipoles (Borbás) Rouy, A. v. var. stolonifera (Jeanb. et Timb.-Lagr.) Rouy, Bugula decumbens Mill., B. reptans (L.) Crantz/(L.) Moench, Teucrium reptans (L.) Salisb./(L.) Crantz non Pourr.

Alte fotografii pentru A. genevensis:

 

 

Mt. Caprei/Munții Ciucului [Cașinu Nou/Plăieșii de Jos/HG]

 

 

26 iunie 2011

 

 

 

 

Dl. Deleni/Culmea Pietricica/Subcarpații Tazlăului

 

 

 

1 iunie 2008

 

 

 

 

Valea Cuchiniș/Munții Tarcăului [Cuchini,/Brusturoasa/BC]

 

 

 

18 mai 2008

 

 

 

 

 

Dl. Frunzoaia/Subcarpații Vrancei [Tișița/Mărășești/VN]

 

 

 

17 mai 2015

 

 

 

 

 

Piatra Stogului (Tabulată)/Munții Harghitei [Siculeni/HG]

 

 

31 mai 2015

 

 

Locații pentru A. genevensis:
– Dl. Deleni/Culmea Pietricica/Subcarpații Tazlăului – 1 iunie 2008
– Dl. Enăchești/Culmea Pietricica/Subcarpații Tazlăului – 1 apriliei 2007
– Dl. Bogdana/Dealurile Oușorului/Subcarpații Vrancei – 1 mai 2007
– Culmea Pietricica [Dumbrava/BC] – 19 mai 2007
– Valea Cuchiniș/Munții Tarcăului [Cuchini,/Brusturoasa/BC] – 18 mai 2008
– Mt. Vaida/Munții Grohotiș – 17 mai 2009
– Mt. Ugra/Munții Ciucului [Lunca de Sus/HG] – 24 mai 2009
– Dl. Lempeș/Depresiunea Brașovului – 15 mai 2010
– Mt. Biliboc/Munții Tarcăului [Ghimeș/Ghimeș-Făget/BC] – 6 iunie 2010
– Mt. Locul lui Stan/Munții Tarcăului [Răchitiș/Ghimeș-Făget/BC] – 29 mai 2011
– Dl. Dumbrava Roșie/Munții Brețcului/Munții Vrancei [Ojdula/CV] – 5 iunie 2011
– Mt. Caprei/Munții Ciucului [Cașinu Nou/Plăieșii de Jos/HG] – 26 iunie 2011
– Dl. Istrița/Subcarpații Buzăului – 28 aprilie 2012
– Dl. Orbai/Munții Brețcului/Munții Vrancei [Ojdula/CV] – 6 mai 2012
– Plaiul Agăștin/Munții Tarcăului [Agăștin/Apa Asău/Asău/BC] – 12 mai 2o12
– Dl. Moroianu I/Munții Măcin – 11 mai 2013
– Mt. Păgânul Mic/Munceii Nășcălatului/Munții Hășmaș – 26 mai 2013
– Dl. Pivnițele Mari/Munții Bodoc [Moacșa/CV] – 11 mai 2014
– Mt. Gârbea/Munceii Născălatului/Munții Nemira – 18 mai 2014
– Măgura Odobești/Subcarpații Vrancei – 17 mai 2015
– Dl. Frunzoaia/Subcarpații Vrancei [Tișița/Mărășești/VN] – 17 mai 2015
– Piatra Stogului (Tabulată)/Munții Harghitei [Siculeni/HG] – 31 mai 2015
– Dl. Straja/Subcarpații Tazlăului [Viișoara/Tg. Trotuș/BC] – 3 mai 2012
– Dl. Perchiu/Subcarpații Tazlăului [Onești/BC] – 27 mai 2009, 1 iunie 2012, 18 mai 2013, 15 mai 2015

Alte fotografii pentru A. reptans:

 

Măgura Mesteacănului/Munții Repatului/Munții Nemira [Plăieșii de Sus/Plăieșii de Jos/HG]

 

 

20 mai 2012

 

 

 

 

 

Piciorul Racu/Munții Harghita

 

 

 

31 mai 2015

 

 

 

 

Măgura Odobești/Subcarpații Vrancei

 

 

17 mai 2015

 

 

 

 

 

Dl. Piatra Albă/Munceii Nășcălatului/Munții Hășmaș [Iavardi/Valea Rece/Lunca de Jos/HG]

 

 

 

10 mai 2015

 

 

 

 

 

Mt. Păgânul Mic/Munceii Născălatului/Munții Nemira

 

 

 

26 mai 2013

 

 

Locații pentru A. reptans:
– Dl. Piatra Albă/Munceii Nășcălatului/Munții Hășmaș [Iavardi/Valea Rece/Lunca de Jos/HG] – 10 mai 2015
– Dl. Bogdana/Dealurile Oușorului/Subcarpații Vrancei – 1 mai 2007
– Plaiul Prihodiștei/Munții Nemira – 30 mai 2010
– Dl. Chiriac/Munceii Uture/Munții Tarcăului [Balcani-Frumoasa/BC] – 22 mai 2011
– Mt. Locul lui Stan/Munții Tarcăului [Răchitiș/Ghimeș-Făget/BC] – 29 mai 2011
– Măgura Mesteacănului/Munții Repatului/Munții Nemira [Plăieșii de Sus/Plăieșii de Jos/HG] – 20 mai 2012
– Mt. Păgânul Mic/Munceii Născălatului/Munții Nemira – 26 mai 2013
– Mt. Utușoi/Munceii Născălatului/Munții Nemira – 18 mai 2014
– Mt. Piatra Corbului/Munceii Născălatului/Munții Nemira [Valea Gârbea/Lunca de Sus/HG] – 18 mai 2014
– Măgura Odobești/Subcarpații Vrancei – 17 mai 2015
– Piciorul Racu/Munții Harghita – 31 mai 2015

Bibliografie (selectivă):
– C. Ghiță, O. Cioancă, E. Gille, R. Necula, M.M. Zamfirache, U. Stănescu – Contributions to the phytochemical study of some samples of Ajuga reptans L. and Ajuga genevensis L., Buletinul Universității “Transilvania” Brașov, VI, 4(53), 2/2011.
– https://es.wikipedia.org/wiki/Ajuga_reptans
– http://apps.kew.org/wcsp/synonomy.do?accepted_id=5385&repSynonym_id=-9998&name_id=5385&status=true
– https://es.wikipedia.org/wiki/Ajuga_genevensis
– http://www.theplantlist.org/tpl/record/kew-5266

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !