Ajuga gevensis & Ajuga reptans

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la informația de pe acest site vă oferim un … ghid de utilizare, executând click aici !

Vedeţi imagini ale speciilor, executând click pe numele lor !
Executând click pe numele familiei, aflaţi informaţii despre aceasta !

Genul Ajuga, al familiei Lamiaceae, cuprinde cca 30-50 de specii (după alții, 70) native în Europa, Asia, America și Africa; există și două specii australiene. Caracteristica morfologică determinantă este redeucția extremă a labiului superior al corolei; de aici se trage și numele genului: “a jugum” (lat.) = “fără jug” ?!
În românia sunt prezente 7 specii, două dintre acestea cu câte două subspecii. Dintre cele 7, două sunt foarte asemănătoare: A. genevensis L. și A. reptans L.; doar la o privire mai atentă, cunoscând criteriile de determinare specifice, pot fi deosebite relativ ușor:
– în primul rând, A. reptans are stoloni repenți – caracteristică ce dă și numele speciei (reptans, repens = târâtor) -, în timp ce A. genevensis este o plantă fără stoloni;
– apoi, A. genevensis are tulpina (muchiată) păroasă integral – pe toate cele patru fețe ale sale, dar la A. reptans, în zona superioară a tulpinei, perișorii sunt prezenți doar pe câte două fețe opuse, alternativ, de la un nod la altul;
– în fine, frunzele, din partea superioară a tulpinei, ale speciei A. reptans sunt doar serate cu dinții rotunjiți, pe când cele ale speciei A. genevensis sunt mai mult sau mai puțin palmate.
În ceea ce privește coloritul, dincolo de albastrul-violet obișnuit (cu nuanțe, desigur) al ambelor specii, menționăm că nu sunt chiar foarte rare întâlnirile cu exemplare roz sau albe, însă, în mod deosebit, de A. genevensis.
Cele două specii au o oarecare apetență pentru hibridizare. Așa s-au născut:
A. x hybrida A.Kerner (A. genevensis x A. reptans);
A. x pseudopyramidalis Schur (A. reptans x A. pyramidalis L.)
Datorită caracteristicii sale de a fi stoloniferă A. reptans este căutată de horticultori pentru covoarele dense pe care le formează, ca și pentru diferențele coloristice; au fost create, desigur, numeroase varietăți cultivate.
Studii de biochimie relevă deosebiri importante între cele două specii: dacă A. reptans este relativ bogată în compuși antiinflamatori, hepatoprotectori și imunomodulatori, A. genevensis este ușor bogată în polifenoli (antioxidanți și diuretici).
În cultura populară cele două specii sunt relativ diferențiate prin nume:
A. reptans este barba-boierului, bugulă, lupariță, lavrentină, tămâiță, vinețică, vineriță, vineț;
A. genevensis, barba-boierului, gubănaș, iarbă-de-greutate, lavrentină, soliman, suliman, vineriță, vinețică.
Dacă A. reptans are, tradițional, întrebuințări medicinale (fiind socotită cicatrizantă, astringentă, antimicrobiană), cealaltă, mai puține, în unele țări fiind folosită totuși ca astringent sau digestiv.
Din punct de vedere nomenclatural cele două specii au o sumedenie de sinonime:
A. genevensis L. = A. alpestris Dumort., A. alpicola (Beck) Dalla Torre, A. alpina L., A. astolonoza Schur, A. cryptostolon/cryptostylon Lagr.Foss., A. foliosa Tratt., A. genevensis var. alpicola Beck, A. g. var. alpina (L.) Nyman, A. g. var. arida Fr., A. g. var. cryptostolon/stylon Lagr.-Foss. ex Nyman, A. g. var. elatior Fr., A. g. var. foliosa (Tratt.) Beck, A. g. var. glabrifolia St.-Lag./Cariot et St.-Lag., A. g. var. grossidens Briq., A. g. var. integrifolia Sanio, A. g. var. longifolia Klett et Richt., A. g. var. longistyla St.-Lag./Cariot et St.-Lag., A. g. var. rosea Gaudin, A. glabrifolia (St.-Lag.) Bonnier, A. interrupta Dulac, A. lanata Mart. ex Steud., A. latifolia Host, A. montana Rchb., A. pyramidalis M.Bieb., A. rugosa Host, A. vulgaris subsp. alpina (L.) Rouy, A. v. subsp. genevensis (L.) Rouy, Bugula alpina Gray/(L.) Delabre, B. pyramidalis B. genevensis (L.) Crantz, Lam. non (L.) Mill., B. tomentosa Gilib., Teucrium genevense (L.) Crantz;
A. reptans L. = A. abnormis (Rouy) Prain, A. alpina Fr., A. barrelieri Ten., A. breviproles Borbás, A. candolleana (Rouy) Prain, A. decumbens Mill., A. densiflora Ten., A. hampeana A.Br. et Vatke, A. nantii Boreau, A. pyramidalis L./Huds., A. repens Gueldenst. ex Ledeb., A. r. var. alba C.Mackintosh, A. r. var. albiflora Tinant, A. g. var. alpina Nyman, A. g. var. caerulea C.Mackintosh, A. g. var. pyramidalis Zalewski, A. g. var. rubra C.Mackintosh, A.r. subvar. densiflora Nyman, A. stolonifera Jeanb. et Timb.-Lagr., A. vulgaris Rouy, A. v. subsp. abnormis Rouy, A. v. subsp. candolleana Rouy, A. v. subsp. nantii (Boreau) Rouy, A. v. var. bifera Gillot, A. v. var. brevipoles (Borbás) Rouy, A. v. var. stolonifera (Jeanb. et Timb.-Lagr.) Rouy, Bugula decumbens Mill., B. reptans (L.) Crantz/(L.) Moench, Teucrium reptans (L.) Salisb./(L.) Crantz non Pourr.

Bibliografie (selectivă):
C. Ghiță, O. Cioancă, E. Gille, R. Necula, M.M. Zamfirache, U. StănescuContributions to the phytochemical study of some samples of Ajuga reptans L. and Ajuga genevensis L., Buletinul Universității “Transilvania” Brașov, VI, 4(53), 2/2011.
https://es.wikipedia.org/wiki/Ajuga_reptans
http://apps.kew.org/wcsp/synonomy.do?accepted_id=5385&repSynonym_id=-9998&name_id=5385&status=true
https://es.wikipedia.org/wiki/Ajuga_genevensis
http://www.theplantlist.org/tpl/record/kew-5266

Important, dar facultativ: Pentru un acces rapid la alte informații de pe acest site folosiți … ghidul de utilizare, executând click aici !

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Website Apps